Din vedetă TV, Volodimir Zelenski a devenit în 2019 președinte al Ucrainei, după o victorie electorală covârșitoare, iar aproape trei ani mai târziu a uimit lumea, conducându-și poporul într-un curajos război de apărare în fața unui inamic mult mai puternic.
Acum, ar fi gata să răspundă unei noi provocări și anume să vină în fața alegătorilor în alegeri prezidențiale. Chiar dacă legea nu i-o cere în vreme de război, i-o cer tot mai mult aliații occidentali.
Așa încât autoritățile ucrainene au început să pregătească în tăcere terenul pentru noi alegeri, cu toate riscurile pe care le implică. Va fi un vot care va supune unui test sprijinul popular pentru Zelenski și va arăta dacă ucrainenii, obosiți de război, își doresc o nouă conducere.
Se fac sau nu pregătiri de alegeri?
Oficial, autoritățile au negat că ar face pregătiri, invocând argumentele binecunoscute despre faptul că legea marțială în vigoare încă de la invazia rusească pe scară largă din februarie 2022 nu permite organizarea vreunui vot.
„Nu ne pregătim să organizăm alegeri, pentru că alegerile în timpul războiului sunt imposibile, conform constituției, legislației actuale și bunului-simț, din cauza riscurilor de securitate”, a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere Dmitro Litvin, purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale.
În realitate, planificarea a început deja, iar autoritățile analizează diverse aspecte ale organizării alegerilor, de la tipărirea buletinelor de vot și asigurarea securității în secțiile de votare și până la garantarea dreptului de vot pentru milioanele de refugiați ucraineni din afara țării.
„În ultimele luni s-au făcut pregătiri reale pentru alegeri”, a spus Oleksii Koșel, directorul Comitetului Alegătorilor din Ucraina, o organizație neguvernamentală. „Vedem multe semne de activitate la sediile de campanie, reclame care circulă discret, sunt distribuite milioane de pliante cu informații despre liderii de partid”, a mai spus Koșel, adăugând: campania electorală „de facto a și început deja”.
Olena Davlikanova, cercetătoare din Kiev și bursieră la un think-tank din Washington, Center for European Policy Analysis, a spus și ea Europei Libere că există multe semnale că partidele politice se pregătesc pentru noi alegeri. În cuvintele ei, ținerea alegerilor ar fi totuși imposibil de realizat fără ca Rusia să accepte un armistițiu și „mulți dintre noi nu credem că [președintele Vladimir] Putin își va respecta cuvântul”.
Cine îl critică pe Zelenski și cu ce efect
În Ucraina, președintele este ales pentru un mandat de cinci ani, iar Zelenski ar fi trebuit să candideze din nou în 2024, dacă Rusia nu i-ar fi invadat țara în februarie 2022.
Cel care l-a acuzat primul pe Zelenski că ar fi un președinte ilegitim, a fost tocmai liderul rus, Vladimir Putin, care contestă însăși statalitatea Ucrainei. Săptămâna trecută, el a sugerat că întreaga țară ar trebui să fie plasată sub o guvernare de tranziție susținută de ONU.
Și președintele american, Donald Trump, chiar înaintea întâlnirii sale tensionate cu Zelenski, din februarie, la Casa Albă, l-a numit pe președintele ucrainean „un dictator fără alegeri”. Animozitățile dintre Trump și Zelenski datează încă din primul mandat al liderului de la Casa Albă.
Criticile din afară au întărit însă sprijinul pentru Zelenski în rândul ucrainenilor. Un sondaj recent realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că încrederea în Zelenski aproape s-a dublat în ultimele săptămâni.
La scurt timp după întâlnirea de la Casa Albă, parlamentul ucrainean a adoptat o rezoluție în susținerea lui Zelenski, afirmând că în Ucraina vor avea loc alegeri doar după instaurarea unei „păci cuprinzătoare, juste și durabile”.
În mod surprinzător, această creștere de popularitate face ca chiar Zelenski să vrea alegeri acum, indiferent de riscurile de securitate, inclusiv acela a unui amestec politic rusesc în campanie, pentru a-și elimina concurenții.
Cine sunt concurenții lui Zelenski pe plan intern?
În primul rând, Valeri Zalujnîi, popularul fost comandant al armatei, actualmente ambasador al Ucrainei la Londra. Zalujnîi a fost demis de Zelenski după ce a criticat deciziile guvernului într-un eseu publicat în noiembrie 2023.
De când a ajuns la Londra, Zalujnîi nu a făcut nicio declarație publică despre o posibilă candidatură împotriva lui Zelenski. Cu toate acestea, apare frecvent în sondajele de opinie cu cote de popularitate ridicate.
Și alți politicieni de marcă au dat semnale că iau în calcul o candidatură, dacă vor avea loc alegeri. În februarie, fostul președinte Petro Poroșenko învins de Zelenski în alegerile din 2019 a stârnit rumoare după ce a mers la Washington pentru întâlniri cu oficiali ai administrației Trump.
Vorbind la o conferință, Poroșenko a spus că Zelenski ar fi trebuit să lucreze la formarea unei coaliții naționale. „În loc de asta, avem o pregătire foarte ciudată pentru alegeri”, a spus Poroșenko. În mod surprinzător din nou, răspunsul arată cine nu-și dorește alegeri în Ucraina acum, anume rivalii lui Zelenski.
Provocări logistice
Alegerile ar fi posibile dacă în Ucraina ar intra în vigoare un armistițiu, cum ar fi cel mediat n prezent de SUA.
Legislația electorală prevede un minim de 60 de zile pentru desfășurarea campaniei, iar dacă armistițiul ar începe pe 20 aprilie, în duminica Paștelui, așa cum a sugerat președintele Finlandei într-o recentă convorbire cu Trump, cel mai devreme alegerile ar putea avea loc la începutul lunii iulie.
Însă provocările organizatorice ar fi uriașe. Milioane de ucraineni sunt refugiați în străinătate din cauza războiului și nu ar fi ușor să li se asigure participarea la alegeri. Nu ar fi simplu nici în cazul soldaților de pe linia frontului.
„Acum pare că există un consens în societate și printre politicieni că, în cazul ridicării legii marțiale, ar fi nevoie de o perioadă mai lungă de pregătire pentru alegeri decât cea prevăzută de legislație”, a declarat Oleh Didenko, președintele Comisiei Electorale Centrale, într-un interviu pentru Ukrainska Pravda.
Armistițiul mediat de SUA rămâne incert și chiar dacă ar deveni realitate, nu ar rezolva de la sine problemele logistice.
Dar discuții despre alegeri au loc și pregătirile au început. Pentru că ucrainenii, așa cum spune cercetătoarea Olena Davlikanova, sunt desigur recunoscători pentru sprijinul american, dar se bazează mereu pe ei înșiși.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
