SOFIA - Autoritățile de la Sofia au examinat și aprobat cu luni în urmă planuri de creare a două adăposturi pentru găzduirea a 20 de copii refugiați care au ajuns în capitala bulgară fără părinți, rude sau nicio altă familie.
Cu toate acestea, în preajma alegerilor parlamentare din 27 octombrie, forțele politice de extremă dreaptă au considerat oportună nu numai demonizarea migranților, ci și înscrierea unor puncte politice cu ajutorul simpatizanților lor.
Aceștia au organizat rapid proteste la Sofia, susținând că, în locul celor două adăposturi mici pentru copiii neînsoțiți, oficialii ar plănui să construiască centre imense care să găzduiască sute de refugiați în capitala bulgară.
Deși protestele au fost bazate pe minciuni, iar participarea la ele a fost relativ slabă - și în mare parte marginală din punct de vedere politic - acestea au fost suficiente, aparent, pentru a distruge proiectul de adăpostire a refugiaților.
Traume și pierderi
Partidul de centru-dreapta GERB, care aprobase planul la începutul verii, a anunțat recent că va cere anularea deciziei consiliului municipal din iulie care a dat undă verde proiectului. Între timp, ambele sectoare în care ar fi urmat să fie amplasate cele două centre au spus că se retrag din proiect.
Se pare că, în toiul acestei zarve, cei trecuți cu vederea au fost tocmai copiii rămași fără părinți, care s-au refugiat în Bulgaria, după ce au fugit de greutăți și conflicte.
Lora Voinova, reprezentantă a Bulgariei la UNICEF, agenția ONU pentru copii, a declarat pentru serviciul bulgar al RFE/RL că acești copii sunt „extrem de vulnerabili, deoarece sunt separați de familiile lor și au experimentat, în diferite grade, pierderi, traume, desprinderea de școală și de mediul lor”.
Având în vedere că frontierele bulgare servesc drept granițe externe pentru UE, aflându-se chiar la începutul unei rute de migrație din estul Mediteranei, Bulgaria este adesea prima destinație în cadrul blocului comunitar pentru migranți și refugiați, care deseori caută să scape de persecuții și conflicte.
- Te-ar putea interesa și: Albania primește primii imigranți, printr-o înțelegere controversată cu Italia
În ultimii ani, escaladarea conflictelor internaționale și interne a forțat peste 50 000 de persoane - dintre care 13 000 sunt copii - să caute protecție internațională în Bulgaria.
Începând cu 2017, numărul copiilor neînsoțiți a crescut semnificativ și reprezintă acum circa 70% din numărul total al minorilor care solicită protecție internațională, potrivit datelor UNICEF.
Din ianuarie până în septembrie, 2 240 de copii neînsoțiți au solicitat protecție în Bulgaria, potrivit datelor Agenției bulgare pentru refugiați, furnizate Serviciului bulgar al RFE/RL. Pentru 2023, numărul copiilor care căutau protecție era de 3 843.
Șapte alegeri în decurs de trei ani
La 27 octombrie, alegătorii din Bulgaria vor merge la urne ca să aleagă un nou parlament - pentru a șaptea oară în trei ani și jumătate. Ultimele alegeri din iunie nu au reușit să asigure formarea unui guvern majoritar.
Pe fondul oboselii alegătorilor, partidul de extremă-dreapta „Renașterea”, pro-Kremlin, este cotat cu rezultate bune - sondajele de opinie plasându-l pe locul al doilea sau al treilea, alături de liderul GERB și de coaliția „Noi continuăm schimbarea - Bulgaria democratică”. „Renașterea” și liderul său, Kostadin Kostadinov, s-au opus, printre altele, migranților, NATO, drepturilor LGBT și sancționării Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei.
Stoparea migrației și respingerea migranților nu a fost o temă exclusivă a extremei drepte. Partidul de centru-dreapta GERB a promis „zero migrație ilegală și frontiere sigure pentru fiecare cetățean bulgar”.
„Refugiații - afară!”
Primul protest împotriva adăposturilor pentru copiii refugiați a avut loc la 9 octombrie în sectorul Vitoșa din Sofia, unul dintre cele două locuri alese pentru proiect. Evenimentul, intitulat „Fără migranți în Kneajevo” - cartierul din Vitoșa în care urma să fie înființat adăpostul - a fost promovat pe Facebook de „Războinicul lui Kuber”, o organizație de extremă dreapta numită după un lider bulgar din secolul al VII-lea. În înregistrările video de la eveniment, din mica mulțime se pot auzi scandări de genul „Bulgaria pentru bulgari” și „Refugiații - afară!”.
Într-o postare pe Facebook, Carlos Contrera, membru al mișcării naționaliste VMRO-Mișcarea Națională Bulgară, a numit adăposturile planificate „flageluri sociale”, afirmând că „în cele din urmă, centrele în cauză vor deveni un magnet pentru tot felul de infractori care se dau drept refugiați”.
Pe 10 octombrie, la o zi după protestul din Kneajevo, GERB a anunțat că va înainta o propunere consiliului municipal din Sofia pentru a anula decizia din iulie - pe care majoritatea reprezentanților GERB nu au votat-o.
Opozanții au acuzat GERB că face un joc politic cinic.
„A juca pe temerile locuitorilor Sofiei este o strategie cheie pentru unele grupuri politice”, a scris Tsvetomir Petrov, președinte al consiliului municipal și membru al „Noi continuăm schimbarea - Bulgaria democratică” și al unei coaliții locale, „Salvați Sofia”.
Însă chiar înainte ca propunerea GERB să fie supusă votului, cele două sectoare în care urmau să fie amplasate centrele - Oboriște și Vitoșa - ambele conduse de coaliția formată din „Noi continuăm schimbarea - Bulgaria democratică” și „Salvați Sofia” - au anunțat că își retrag oferta.
Milena Alexieva, primarul interimar al sectorului Oboriște, a declarat pentru RFE/RL că decizia sa este legată de subita controversă din jurul proiectului, despre care a spus că este rezultatul „isteriei preelectorale”.
„Acești copii merită atât îngrijire, cât și atenție și, dintr-un punct de vedere pur uman, ar trebui să-i putem ajuta”, a spus ea. „Problema este, într-adevăr, isteria preelectorală din jurul acestui proiect”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te