Membră a Curții de Conturi din mai 2022 și președintă a acestei instituții din martie 2024 pentru un mandat de cinci ani, Tatiana Șevciuc afirmă în podcastul Europei Libere „În esență...” că, deși în linii generale gestionarea banului public s-a îmbunătățit „ușor” în R. Moldova, se atestă, în continuare, mai multe carențe.
Achiziții de dragul achizițiilor?
Invitata podcastului spune că, în ciuda faptului că sectorul achizițiilor publice este atent monitorizat, „vulnerabilitățile sistemice” se mențin, iar factorul uman este cel care contribuie la asta.
Există cazuri când bunurile achiziționate sunt stocate și neutilizate ani de zileTatiana Șevciuc, președinta Curții de Conturi
Tatiana Șevciuc mai afirmă că pe domeniul achizițiilor publice cele mai pronunțate devieri țin de planificarea și executarea acestora.
„La planificare nu se ține cont de necesitățile entităților. Există cazuri când sunt achiziționate bunuri, dar ele sunt stocate și neutilizate ani de zile”, spune președinta Curții de Conturi.
Alte încălcări majore sunt admise și la etapa de „executare a achizițiilor”, când se operează cu modificarea clauzelor contractuale, majorarea nejustificată a valorii achizițiilor prin acorduri adiționale.
Între susținere bugetară și proiecte investiționale
În contextul managementului datoriei de stat – acum de peste 104 miliarde de lei [în creștere cu aproape 10 miliarde de lei față de ultimul an] – Tatiana Șevciuc atenționează că aceasta trebuie menținută „la un nivel rezonabil”. Președinta Curții de Conturi susține că împrumuturile trebuie accesate și direcționate cu „prudență”.
„Noi trebuie să ne împrumutăm nu pentru a susține bugetul, dar pentru a redresa economia [...]”, menționează Șevciuc.
În 2023, R. Moldova s-a împrumutat cu peste 17 miliarde de lei, dintre care 10 miliarde au fost utilizate pentru susținere bugetară și peste 7 miliarde de lei – pentru implementarea proiectelor investiționale. Anul trecut, din cele 90 de proiecte investiționale, 11, potrivit Tatianei Șevciuc, au fost eliminate din start pentru că nu au fost planificate corect cheltuielile. Altele au avut o rată scăzută de implementare, dar există și proiecte realizate cu succes, cum ar fi în domeniul apărării naționale (100%), servicii de suport în domeniul afacerilor interne (99%), protecție civilă și apărare împotriva incendiilor (97%).
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Cum apreciază președinta Curții de Conturi gradul de onestitate cu care sunt gestionați banii publici în R. Moldova?
- Cât de frecvent constatările Curții de Conturi sunt urmate de anchete sau procese penale pe gestionarea banilor publici?
- Ce diferențe există între felul în care sunt cheltuiți banii publici la nivel central și la nivel local?
- Care sunt cele mai îngrijorătoare aspecte în ce privește executarea bugetelor de stat pentru anul 2023.
- Cum se răsfrânge presiunea financiară pe felul în care sunt gestionate fondurile pentru asigurarea socială de stat?
- Topul ministerelor care admit mai puține devieri și care admit mai multe carențe?
- Care sunt cele mai vulnerabile sectoare, unde există tentații sau riscuri sporite pentru fraude și delapidarea banului public?
- Cât de corect sunt cheltuiți banii proveniți din împrumuturi și granturi?
- În contextul procesului de aderare a R. Moldova la UE, ce se va schimba în optica de audit a Curții de Conturi?
- Este capabilă, oare, garnitura managerială la nivel central și local să asigure o absorbție eficientă și onestă a unui flux mare de bani europeni?
- Cine și cum evaluează Curtea de Conturi?
- „Umbrele” politice de la șefia Curții de Conturi.
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
