Invitată în podcastul Europei Libere „În esență...”, șefa autorității electorale (CEC), Angela Caraman, explică care sunt etapele de organizare și mecanismul de implementare a votului prin corespondență la alegerile din 20 octombrie. Atunci, moldovenii își vor alege un nou președinte și vor participa la un referendum constituțional privind integrarea în UE.
Contestată și criticată de o parte dintre experți, dar mai cu seamă de unele formațiuni politice ale opoziției pro-ruse, Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a primit, la 21 iunie, avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția. Deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au cerut, la 20 mai, Curții Constituționale să verifice dacă legea este constituțională. Înalta Curte nu s-a pronunțat deocamdată. Votul prin corespondență va fi testat în șase țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda și Islanda. Rezultatele acestui exercițiu vor avea efect juridic.
Cu referire la avizul Comisiei de la Veneția, Angela Caraman, spune că „s-au spus lucruri pe care noi le-am așteptat” și că votul alternativ „prin corespondență” vine să asigure o „incluziune” electorală mai mare a cetățenilor R. Moldova de peste hotare. Diverse date arată că numărul moldovenilor plecați din țară ar oscila între 800 de mii și un milion.
Ce presupune votul în plic
Angela Caraman spune că votul prin corespondență presupune procese care pot fi împărțite în trei etape. Prima – înregistrarea alegătorilor/solicitanților votului prin corespondență, care va dura până la 6 septembrie; a doua – „gestionarea plicurilor” și a treia – verificarea și numărarea plicurilor/voturilor.
Toate cheltuielile vor fi suportate de statAngela Caraman, președintă CEC
Este important de reținut, spune invitata podcastului, că una dintre procedurile primei etape este trimiterea către structura electorală a unei fotografii a alegătorului cu buletinul de identitate. Stabilirea identității alegătorului va trece prin câteva faze. Plicurile pentru vot vor ajunge la ambasada din dintr-o țară sau alta prin poșta diplomatică și vor fi distribuite birourilor electorale. Acestea, la rândul lor, le vor expedia cetățenilor care au solicitat să voteze prin corespondență. Fiecare solicitant va primi un plic mare, care va conține, între altele, trei plicuri preplătite unde vor fi plasate buletinele de vot – unul pentru primul tur al prezidențialelor, altul pentru referendum și al treilea pentru un eventual tur doi. Tot acolo, alegătorul va găsi „etichete de securizare” și o instrucțiune de vot, precum „o declarație pe proprie răspundere de exercitare a votului în mod secret”.
„Toate cheltuielile pentru expediere și pentru recepționare vor fi suportate de bugetul de stat. Îi punem astfel pe picior de egalitate pe toți cetățenii și îi scutim de cheltuieli pentru ca să se deplaseze la secțiile de votare”, spune șefa CEC.
Cele mai scumpe expedieri vor fi pentru Finlanda - peste 800 de lei per alegător
Care vor fi costurile?
Pentru votul prin corespondență au fost calculate cheltuieli totale în valoare de 8 milioane de lei, fonduri care vor fi acoperite integral de statul moldovean. În SUA, costul unui vot prin corespondență va oscila între 5 și 25 de dolari, în funcție de zonă. Pentru Canada – 17 dolari canadieni. Mai scumpe vor fi expedierile pentru Finlanda – peste 800 de lei per alegător.
De ce nu și-n Rusia?
Întrebată de ce votul prin corespondență nu va fi posibil și în Rusia, țară unde ar exista o comunitate mare de moldoveni, Angela Caraman a spus că legăturile poștale de acolo nu sunt „sigure”, fiind și o țară cu „devieri” de la respectarea principiilor democratice. În același timp, în Rusia vor fi deschise secții de votare, unde alegătorii își putea exprima opțiunile „în persoană”.
Mai multe secții de votare
Cu referire la votul „clasic” în străinătate, președinta CEC spune că, în condițiile „scrutinului combinat” din toamnă, în unele țări cum ar fi Italia, Franța sau Germania va trebui extins numărul secțiilor de votare.
Suntem pregătiți să majorăm numărul secțiilor de votare peste hotareAngela Caraman, președinta CEC
Am prevăzut o majorare a secțiilor de vot cu circa 11%, a spus Angela Caraman, precizând, totodată, că numărul total al secțiilor de votare va fi anunțat ulterior. „Noi deja suntem pregătiți logistic și financiar pentru a majora numărul secțiilor de votare peste hotare, pentru a răspunde astfel așteptărilor conaționalilor”, a adăugat Angela Caraman.
Potrivit ei, în scrutinul din toamnă, în unele secții de votare se va renunța la listele electorale pe hârtie și se vor utiliza listele electronice pe tablete.
Cât despre votul electronic, Angela Caraman spune că, deși a fost făcut un concept și elaborat caietul de sarcini pentru softul necesar, „proiectul a fost pus pe pauză”.
Alte chestiuni discutate în podcast
- Ce transmite avizul pozitiv al Comisiei de la Veneția pe legea privind votul prin corespondență?
- Încă un test pentru legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență – sesizarea deputaților socialiști și comuniști la Curtea Constituțională.
- Care sunt garanțiile că un membru al unei familii nu-l va influența pe altul în timpul votului acasă? Ce măsuri pentru asigurarea securității votului și protejarea de fraude vor fi aplicate?
- De ce în țări ca Italia și Franța, unde există mari comunități de moldoveni, nu va fi posibil acum votul prin corespondență.
- Cât va cheltui statul R. Moldova pentru organizarea, în cele șase țări, a votului prin corespondență? Își poate R. Moldova permite să susțină financiar această procedură de vot dacă va fi extinsă în mai multe țări?
- Pe când și votul electronic?
- Cât vor costa alegerile prezidențiale din toamnă și referendumul?
- Lungimea listei candidaților la funcția de președinte al R. Moldova crește șansele organizării turului doi de scrutin?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
