Propunerea a fost formulată în prima zi a summitului, joi, de Charles Michel, președintele Consiliului European.
El a spus că după Moldova, următoarea gazdă va fi Spania, iar după ea Marea Britanie, adică o țară din Uniunea Europeană și una din afara ei.
CPE a fost concepută de președintele francez Emmanuel Macron ca un forum pentru toate țările europene, indiferent dacă sunt în UE sau nu.
La reuniunea de la Praga nu au fost invitate numai două țări de pe continent: Rusia și Belarus, din cauza invadării Ucrainei.
Potrivit agențiilor de presă, summit-urile CPE ar urma să se țină odată sau de două ori pe an.
Charles Michel nu a a precizat joi când anume ar urma să aibă loc summiturile următoare, dar președinta Maia Sandu a spus că cel din Moldova va avea loc la primăvară.
Sandu a apărut joi seară la o conferință de presă la Castelul praghez, alături de președintele francez Emmanuel Macron, și de premierul țării-gazdă a primului summit CPE, Petr Fiala.
În declarația citită în engleză, Maia Sandu a spus că Moldova, vecin estic și mai recent țară candidată la aderare la UE, se bucură să găzduiască în Chișinău summit-ul următor al CPE la primăvară. „A face Europa mai puternică și mai rezistentă este un efort pe termen lung”, a mai spus Sandu.
Maia Sandu a adăugat că țările europene „pot ajunge la pace numai împreună” și a spus că ele sunt „unite” în sprijinul pentru Ucraina și pentru integritatea ei teritorială.
„Propunerea de a găzdui reuniunea celor 44 lideri ai statelor și regiunilor din Europa în țara noastră accentuează sprijinul univoc al partenerilor noștri pentru parcursul și viitorul european al Moldovei”, a mai spus Sandu.
E. Macron, vorbind după Maia Sandu la conferința de presă de joi seară, i-a mulțumit pentru disponibilitatea de găzdui următorul summit.
Presa cehă scrie că summitul „gigantic” de la Praga este „cel mai mare din istoria Cehiei”.
Cotidianul Denik scrie că reuniunea a adus țării și capitalei ei „o mare publicitate” și „respect european”. La summit au venit 44 de șefi de stat sau de guvern, peste o mie de ziariști, iar imaginile au fost transmise în toate țările lumii. „În același timp, cheltuielile au fost suprinzător de mici, de numai aproximativ 10 milioane de coroane cehești (7,8 milioane de lei moldovenești)”, mai scrie sursa citată.
Potrivit ziarului ceh Blesk, summit-ul a fost „păzit” de 500 de polițiști și membri ai forțelor speciale, „probabil” inclusiv din armata țării membră în NATO.
Administrația aeroportului Vaclav Havel de la Praga a declarat că sosirea numeroaselor aeronave speciale cu lideri străini nu a afectat în niciun fel programul curselor de pasageri regulate, întârzierile provocate fiind doar „de ordinul câtorva minute”.
Pentru publicul larg, singurele neplăceri mai mari provocate de summit la Praga au fost închiderea pentru turiști a unor spații din complexul istoric de clădiri cunoscut drept Castelul praghez (Prazsky Hrad) și dificultăți de circulație odată cu trecerea coloanelor oficiale pe artera care face legătura între aeroport și Castel.