Pe 20 ianuarie expiră termenul dat de Gazprom Moldovei pentru plata facturii la gazele scumpite. Moldova se află pentru a doua oară în acest sezon rece într-o criză a gazelor, iar guvernul a apelat din nou la Parlament să aprobe măsuri speciale. Prima oară, în toamnă, datoria Moldovagaz s-a stins de la buget. Ce s-a întâmplat acum, a urmărit Liliana Barbăroșie.
Întrunit de urgență azi dimineață, Parlamentul de la Chișinău a declarat, prin votul majorității PAS, stare de urgență energetică, iar comisia de situații excepționale a executivului a aprobat, cu doar câteva ore mai târziu, o măsură financiară care să-i permită Moldovagaz să se achite cu Gazprom.
Gigantul rus avertizase zilele trecute Chișinăul cu deconectarea, iar Moldovagaz, care importă acum gazele rusești la un preț mai mare decât cel la care le vinde consumatorilor moldoveni, s-a declarat în imposibilitate să adune suma necesară pentru acoperirea unui avans de 50 la sută din consumul din ianuarie, în condițiile în care contractul moldo-rus pe gaze o obligă să facă aceste plăți până în data de 20 a fiecărei luni.
Soluția găsită în aceste condiți, de executivul moldovean a fost să-i plătească în avans companiei de la Chișinău furnizoare de gaze banii rezervați în bugetul public pentru compensarea facturilor pe trei luni următoare, inclusiv ianuarie, cu consum sporit de agenți energetici.
Deși situația de criză pare să fie pentru moment rezolvată, o dezbatere care se dă acum în spațiul public e dacă este asta o soluție bună?
Guvernul, care i-a reproșat companiei Moldovagaz „ineficiență”, iar acționarului ei din Rusia - un gest cel puțin “neprietenos”, spune că nu a avut prea multe opțiuni, în condiții de prețuri în continuare mari și temperaturi în continuare mici, și că a ales-o pe cea mai rapidă pentru a nu admite ca amenințarea Gazprom să se materializeze, după cum a sugerat însăși prim-ministra Natalia Gavrilița joi, când a mers să ceară stare de urgență în parlament:
„Aceste prețuri și schimbarea de atitudine din partea Gazprom în interpretarea contractului riscă să lase cetățenii fără gaze. Asta nu putem permite și, chiar dacă nu ne dorim să guvernăm prin stare de urgență, vom veni în fața dvs. de câte ori va fi necesar ca să asigurăm oamenii cu serviciile necesare.”
Opoziția, însă, care nu privește cu ochi buni nici starea de urgență (împotriva căreia a votat de altfel joi în Parlament) și nici nici ceea ce consideră a fi „salvarea unei incompetențe prin bani bugetari”, crede că ceea de ce cu adevărat ar fi nevoie e înghețarea creșterii de tarife și, poate în primul rând, de o renegociere de contract cu Gazprom, așa cum rezultă din declarațiile de azi din parlament ale deputatului socialist, Petru Burduja:
„De fapt aceste mijloace bănești ar fi bine să meargă în economia reală, dar de facto are loc o sărăcire directă a cetățeanului.”
O opinie împărtășită mai pe larg în mediul observatorilor, printre ei analistul politic de la Chișinău Victor Ciobanu, e că atenția trebuie îndreptată acum nu către întrebarea dacă e bună sau nu soluția plății în avans către Moldovagaz a compensărilor la factură, ci dacă vor reuși autoritățile guvernamentale actuale să rezolve, după criză, o problemă mai mare și mai veche – cea a dependenței energetice de un singur furnizor:
„Guvernarea nu poate să-și permite să lase cetățenii fără încălzire în perioada de iarnă și oricum va scoate banii din buget – pe asta s-a mizat, iar situația de acum, relativ simplă, demonstrează ineficiența Moldovagaz: dacă a semnat contractul cu avans, a trebuit să-și bată capul ca acel avans să fie acoperit prin credit, dar mai demonstrează că suntem foarte vulnerabili și oricând putem nimeri în situații delicate. ”
R. Moldova și noile ei autorități se confruntă deja de mai multe luni cu situații similare, văzute în general ca o consecință a ceea ce experții numesc „șantaj” rusesc în raport cu niște autorități pro-UE de la Chișinău, pe fundalul unei explozii a prețurilor gazelor pe piețele internaționale.
Noul guvern al formațiunii PAS a reușit să mențină aprovizionarea țării în octombrie, când Gazprom a decis să-i limiteze cu o treime livrările, dar și ulterior, în noiembrie, când a existat un avertisment similar cu deconectarea pentru întârzierea de plăți.
O critică cu care a început să se confrunte tot mai frecvent executivul acum e aceea că nu continuă eforturile începute atunci, pentru diversificarea opțiunilor sale de aprovizionare cu gaze.
Răspunsul autorităților la aceste critici e că sunt împiedicate deocamdată de prețurile mari, dar experții în securitate le sugerează să-și intensifice eforturile, în ciuda acestei realități, pentru a scăpa țara de o vulnerabilitate mare, cum e aceea rezultată din dependența energetică de Kremlin.
