Înaltul reprezentat al Uniunii Europene pentru politică externă Josep Borrell vizitează începând de astăzi și până joi Ucraina, într-o demonstrație de sprijin pentru Kiev în fața desfășurării de trupe și echipamente miliare rusești la granița Ucrainei.
Tensiunile au crescut în ultimele luni, pe fundalul temerilor că Moscova ar putea plănui o invazie la scară largă, după ce a masat aproximativ 100.000 de militari la frontiera sa cu Ucraina.
Oficiali de rang înalt din Statele Unite și Rusia urmează să aibă două zile de discuții la Geneva pe subiectul acestei crize, începând duminică, după ce Kremlinul a cerut o serie de „garanții de securitate” din partea Statelor Unite și Alianței Nord Atlantice.
Borrell, care se va întâlni cu oficiali ucraineni la Kiev în timpul vizitei sale, a insistat că „orice discuție despre securitatea europeană trebuie să aibă loc în coordonare și cu participarea UE”. Borrell are planificat și un popas la linia de contact din estul Ucrainei, unde separatiştii susținuți de Moscova duc un război de aproape opt ani împotriva forțelor guvernamentale ucrainene, conflict soldat până acum cu peste 13.200 de victime.
Într-un interviu pentru agenția poloneză de presă PAP, Josep Borrell a declarat că scopul vizitei sale este de a vorbi cu liderii ucraineni despre îngrijorările lor și despre modul în care ar putea fi ele risipite.
Administrația președintelui american Joe Biden a încercat să-i asigure pe aliații europeni că va acționa în comun cu aceștia, respingând sugestiile că ar putea căuta o înțelegere în stilul Războiului Rece, care să afecteze Europa fără participarea ei. Pentru a risipi astfel de percepții, secretarul de stat american Antony Blinke a vorbit la telefon cu miniștrii de externe din Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia și, separat, cu omologul său turc.
Blinken a subliniat „angajamentul SUA de a continua consultările și coordonarea strânsă cu toți aliații și partenerii transatlantici” în timp ce acționează „pentru detensionare prin descurajare, apărare și dialog”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
Moscova insistă că alianța Nord Atlantica trebuie să excludă pentru totdeauna aderarea Ucrainei și a altor țări din spațiul fostei URSS la Alianță și să-și retragă forțele de lângă granița cu Rusia. Occidentul a respins ceea ce numește o ofertă a Moscovei de a „dicta” viitorul aliaților independenți și a amenințat Moscova cu „costuri severe” dacă lansează o nouă incursiune în Ucraina.
Alianța Nord Atlantică a anunțat astăzi o reuniune de urgență a celor 30 de tari membre, pe 7 ianuarie, tocmai pentru a discuta situaţia din Ucraina și solicitările Moscovei.
După această ședință extraordinară a NATO, duminica și luni au loc la Geneva convorbiri între reprezentații Statelor Unite și Rusiei, iar apoi, pe 12 ianuarie, va avea loc Consiliul NATO-Rusia – care s-a întrunit sporadic din 2014, de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea de către Rusia și după ce Moscova a acordat sprijin separatiștilor din estul Ucrainei.
„Orice dialog cu Rusia trebuie să aibă loc pe baze de reciprocitate, să discute îngrijorările Alianței despre acțiunile Rusiei și sa aibă loc consultări cu partenerii europeni ai Alianței Nord Atlantice” se arata într-o declaraţie a unui oficial al NATO dată agenției Reuters.
După Consiliul NATO-Rusia, în ziua următoare sunt anunțate convorbiri la Viena, la OSCE, pe aceleași teme – convorbiri la care participă atât Statele Unite, țările NATO, cât și Rusia și Ucraina.