Amânarea pe un termen nelimitat are la bază nu doar motive politice legate de eventualele alegeri anticipate, despre care vorbesc tot mai des politicienii, dar și s-ar baza pe neîndeplinirea unor criterii tehnice. Pe final de mandat, președintele moldovean în exercițiu Igor Dodon a sugerat zilele trecute că experții fondului ar fi decis să ia o pauză în relația cu Chișinăul. Opoziția acuză guvernarea ar trage intenționat de timp. De ce totuși este amânată semnarea noului memorandum și ce se va întâmpla cu deficitul uriaș pe care urma să-l suplinească banii veniți de la FMI?
După ce în noiembrie legislativul adoptase câteva amendamente la actele normative în vigoare, cu scopul să fortifice independența Băncii Naționale ce vizau interferențe cu justiția, se părea că nimic nu mai împiedică finalizarea procedurilor interne și semnarea noului acord cu Fondul Monetar Internațional. Aceste angajamente trebuiau finalizate încă în vară, ca în septembrie să se facă primul transfer, așa cum declarase prim-ministrul Ion Chicu la avea vreme. Între timp, s-a profilat o nouă piedică în parlament, ce alimentează și mai mult speculațiile politice - blocarea numirii a trei viceguvernatori, doi dintre care au fost respinși în unele comisii de bază, juridică și economică.
Deputați socialiști și-au motivat decizia prin lipsa de experiență și incompatibilități a candidaților propuși de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, argumente ce ar fi artificiale, după părerea unor experți și reprezentanți ai opoziției.
Fostul ministru de finanțe Veaceslav Negruța, nominalizat de președinta aleasă Maia Sandu la funcția de consilier prezidențial, face parte din tabăra celor care susțin că socialiștii intenționat ar trage de timp, „împiedicându-se” de tot soiul de formalități:
„Se lasă impresia că se face o izolare intenționată și intenționat se aruncă Moldova într-o situație de genul „după mine măcar și potopul!”, cu inițiative populiste, cu multe proiecte care nu țin de politici economice, financiare și sociale, dar mai degrabă de agendă preelectorală. Din păcate, ar putea să fie situații când anumite datorii pe cheltuieli nu vor fi onorate în 2020, ele vor trece, ca și angajament, cel mai probabil în 2021, afectând grav și bugetul anului 2021”.
Inițiative populiste, cu multe proiecte care nu țin de politici economice, financiare și sociale...
După părerea lui Veaceslav Negruța, la final de an, deficitul ar putea ajunge la 8-9 miliarde de lei. În mod normal ar fi trebuit să fie rectificat bugetul pentru 2020, pentru a nu crea probleme de executare. În același timp, proiectul de buget pentru anul viitor prevede un deficit de 14 miliarde de lei, dintre care circa două treimi este prevăzut a fi acoperit din resurse externe, finanțări de la FMI, UE și Banca Mondială. Dacă se îngheață relația cu Fondul Monetar Internațional, precizează fostul ministru al finanțelor, ar putea să nu mai vină și alte împrumuturi și granturi de la alți parteneri de dezvoltare.
Miercuri, guvernatorul băncii centrale, Octavian Armașu, și-a reiterat poziția că cei trei candidați propuși la funcția de viceguvernatori sunt integri, apolitici și cu o bogată experiență în domeniul financiar-bancar. El și-a exprimat încrederea că eforturile din ultimi ani de curățare a sistemului bancar și fortificării independenței BNM, cu ajutorul FMI, nu se vor duce pe apa sâmbetei, în plus că va fi semnat noul memorandum:
„Am convingerea că deputații vor susține aceste candidaturi și în acest fel vor dovedi că pentru ei interesul țării este mai presus decât interesul politic sau de grup”.
Economistul Stanislav Madan de la Centrul analitic Expert-Grup observă că nu doar numirea viceguvernatorilor dă de bănuit, cei de la FMI fiind preocupați de tot ce se întâmplă acum în parlament, cu noua alianță de conjunctură PSRM-Partidul Șor:
„Nu cred că FMI privește cu ochi buni aceeași așa-zisă lustrație înaintată de socialiști, care presupune, între altele, și demiterea conducerii Băncii Naționale. Aceasta cu siguranță nu ajută la semnarea memorandumului cu Fondul Monetar Internațional. Dar în conjunctura actuală este o iresponsabilitate mare dacă se tergiversează acest proces, pentru că nevoia unui acord este iminentă”.
Ratarea finanțărilor externe și neexecutarea bugetului din acest motiv, crede economistul Stanislav Madan, înseamnă mai puțină creștere economică, dar și salarii și pensii conservate. Or, din finanțările din exterior prognozate pentru anul viitor, aproape jumătate reprezintă suport bugetar, adică fonduri ce merg inclusiv la salarii și pensii.
