Jourová a acordat un interviu Europei Libere cu ocazia lansării Planului European de Acțiune Democratică, spunând că Uniunea Europeană trebuie să dea o ripostă dezinformării și în special celor care recurg la ea în mod repetat.
Producătorii dezinformării nu plătesc niciun preț
Acest plan are scopul să întărească „rezistența democrațiilor din Uniunea Europeană în fața provocărilor”, într-un moment în care „cresc presiunile la scară globală asupra democrației, statului de drept și drepturilor omului”.
„Producătorii dezinformării nu plătesc niciun preț, iar eu cred că acest lucru nu poate trece așa. Iată de ce, vom examina cum putem impune sancțiuni și costuri. Ne vom ocupa în mod special de influența străină și actorii străini”, a spus oficiala europeană.
Ea crede că sancțiunile pentru dezinformare pot avea un regim similar cu cel al sancțiunilor Uniunii Europene pentru atacuri cibernetice. Acestea au fost impuse în 2020 pentru prima dată și au însemnat înghețarea de active și interdicție de vize, în primul rând în cazul unor cetățeni și companii ale Rusiei, Chinei și Coreii de Nord, care au atacat Uniunea Europeană.
Un grup de lucru al Serviciului European de Acțiune Externă pentru monitorizarea dezinformării rusești, East StratCom Task Force, a identificat peste 10 mii de exemple de dezinformare din partea Kremlinului în perioada de când a început monitorizarea, în 2015.
Întrebată dacă sancțiunile europene propuse de ea vor putea viza și companii mediatice rusești ca RT și Sputnik, Jourová a răspuns că nu ar vrea să spună nimic concret pentru moment, dar a adăugat că ținte ale sancțiunilor viitoare vor putea fi „actori guvernamentali sau non-guvernamentali și oricine va fi identificat cu ajutorul unor dovezi foarte bune drept producător sau promotor sistematic de dezinformare”.
Unele țări ale Uniunii Europene, în mod notabil țările baltice, au interzis deja instituții de presă rusești din grupul de presă condus de Dmitri Kiseliov, Rossiia Segodnia, care se concentrează pe difuzarea știrilor rusești și diseminarea în străinătate al punctului de vedere oficial al Moscovei.
Comentator TV cunoscut pentru diatribele sale antioccidentale, Kiseliov se află pe lista persoanelor sancționate de Uniunea Europeană pentru rolul jucat în propaganda Kremlinului în sprijinul anexării Crimeii de către Rusia, 2014.
Jourová spune că europenii sunt inundați de „o avalanșă” de informație greșită, care are scopul să le „provoace daune”, în special în contextul actualei pandemii de coronavirus.
Săptămâna viitoare, Uniunea Europeană va propune și o legislație nouă, mai strictă, cu privire la platformele online, ca Facebook, Google și Twitter, pentru a le obliga să întreprindă acțiuni cu privire la transparența postărilor plătite și să ia măsuri împotriva conturilor false.
Jourová crede că prevederile mai aspre care măresc gradul de responsabilitate al platformelor de social media vor fi respectate de aceste companii, care au cooperat și până acum cu Bruxelles-ul pe bază voluntară.
„Dar singura cale eficace de a impune o obligație cuiva, nu doar marilor companii de tehnologie, este adoptarea de reguli. Asta vom face săptămâna viitoare”, a spus oficiala europeană, adăugând: „O dată ce adoptăm legea în urma procesului nostru legislativ foarte complicat, vom insistă și asupra respectării ei”.
