Rețeaua de solidaritate este un proiect al USR-Plus Diaspora, coordonat de Gabriela Mirescu, expertă română care trăiește la Fribourg, în Elveția. Prin intermediul acestuia, medici români și moldoveni din diaspora le-au împărtășit colegilor din România și R. Moldova ghidurile și protocoalele complete Covid 19. „Așa am aflat nu doar faptul că situația este extrem de tristă și gravă în R. Moldova, că medicii sunt denigrați în spațiul public și că nu există un Colegiu al medicilor. Lucrăm actualmente împreună cu medici din Austria, Belgia și Anglia la un proiect de lege care să definească Colegiul medicilor din R. Moldova”, spune pentru Europa Liberă Gabriela Mirescu.
Europa Liberă: Gabriela Mirescu, vorbiți-ne despre Rețeaua de solidaritate în R. Moldova.
Gabriela Mirescu: „Rețeaua de solidaritate a fost inițial gândit ca un proiect adresat românilor și românilor din diaspora, în special, care chema la mai multă coeziune și la mai multă solidaritate între noi. În contextul Covid, eu eram invitată în R. Moldova și în România pentru o serie de întâlniri în care am vorbit despre coeziune și apropierea de semenii noștri. Este, de fapt, un proiect despre a întări comunitățile. Dar dacă la început era vorba despre comunități în sens geografic, iată că ținând cont de contextul pandemiei de coronavirus, nu am mai putut să mă deplasez în România și Republica Moldova, am recalibrat împreună cu câțiva colegi extraordinari, în sensul suportului pentru o comunitate profesională, cea a medicilor. Astfel, am dorit să vedem, ce se poate face cu cunoștințele acelor medici care au părăsit România și care au mai multă experiență decât colegii lor din țară.
După cum știți, România exportă foarte mulți medici. Nu există o țară pe această planetă care să exporte atâția medici ca România. Așa că am luat legătura cu medici cu experiență relevantă în boli infecțioase și terapie intensivă din vestul Europei, care se luptau deja cu pandemia de săptămâni întregi. Când s-a declarat lock down-ul în majoritatea statelor vestice, ne întrebam când va ajunge criza și în România. Ne întrebam ce se va întâmpla cu sistemul nostru de sănătate, știută fiind lipsa de medici de acolo. Astfel, am creat niște grupuri de lucru, iar medicii s-au adus apoi unii pe alții, și prin intermediul acestor grupuri de lucru medicii au făcut transfer de know how direct, în cadrul unor teleconferințe.
La ora aceea, în România nu existau ghiduri complete la nivel național privind procedurile care să se implementeze în spitale, circuitele intraspitalicești și tot felul de proceduri care țin de situația Covid 19, iar atunci, o colegă de-a noastră, din Sibiu, a avut ideea să organizeze o echipă de 40 de traducători, printre care 40 de medici din țară, care efectiv traduceau ghidurile și protocoalele din spitalele medicilor din diaspora. Aceste ghiduri și protocoale au ajuns la Ministerul Sănătății. ”
Europa Liberă: Benevol. Practic, toate aceste activități aveau loc după orele de serviciu.
La Rețeaua de solidaritate singura monedă este forța inteligenței și inima, solidaritatea...
Gabriela Mirescu: „A fost foarte impresionant să vedem cum medici din linia 1 Covid, după gărzi interminabile, cu urme pe față de la mască, intrau în direct cu noi pentru a le spune medicilor din România, pentru a le da informații, pentru a discuta și a-i informa. La Rețeaua de solidaritate singura monedă este forța inteligenței și inima, solidaritatea.”
Europa Liberă: Incredibil ce dimensiune, ce înțeles, ce consistență poate căpăta cuvântul patrie în momente de criză ca acestea.
Gabriela Mirescu: „Foarte mulți au povestit despre încercările și dorința lor de a ajuta comunitățile rămase acasă. Unii au investit pentru a utila o zonă dintr-un spital, s-au dus și au operat pe gratis, dar au povestit că nu au fost neapărat bine primiți. Pentru aceștia, să fie parte din Rețeaua de solidaritate alături de alții care simt ca ei a fost exact culoarul de care aveau nevoie pentru a se găsi cu cei care simt ca ei.
Oamenii care se asociază în astfel de proiecte sunt cei care vor să dea ceva înapoi României, sunt oameni care nu au plecat supărați pe România, și au plecat ca să își atingă potențialul pentru că în România nu au putut. Dar se uită înapoi spre România și vor să ajute prin competențele pe care le-au dobândit în străinătate și acum chiar este un punct critic, pentru că sistemul sanitar românesc știm cu toții în ce situație se află: personal insuficient tocmai din cauza emigrației masive a cadrelor medicale, iar acum, într-o situație atât de critică, așa cum este această pandemie”.
Europa Liberă: Aici voiam să vă preiau ideea și să spun că printre medicii din străinătate care se află în prima linie Covid se află și medici moldoveni.
Gabriela Mirescu: „Așa este. Atunci când s-au reunit medicii români pe aceste grupuri de lucru au venit și foarte mulți medici moldoveni. Limba de comunicare fiind limba română, la un moment dat am organizat o întâlnire doar cu medici moldoveni și le-am propus să facem și cu R. Moldova ceea ce am făcut pentru România. Ca atare, am luat legătura cu secretarul de stat în Departamentul pentru relația cu R. Moldova și prin dumneaei am ajuns la oameni din Ministerul Sănătății și la medici din linia 1 Covid din Chișinău, ulterior am ajuns și la doamna Ala Nemerenco, un profesionist extraordinar exact în domenii cheie acum în pandemie, și ale cărei competențe, din păcate, nu sunt folosite.
Aș menționa că dna Nemerenco este fosta ministră a sănătății din guvernul Maiei Sandu. Am organizat online pe www.reteauadesolidaritate.com o serie de întâlniri între medici moldoveni din străinătate și medici din R. Moldova. Să mai spun că în fiecare zi de luni ne întâlnim și pe pagina noastră de Facebook, tot live. Din păcate, după cum se știe, situația este extrem de tristă și gravă în R. Moldova, iar noi încercăm să ajutăm și să transferăm și sistemului sanitar din R. Moldova protocoalele și ghidurile, care, după cum am spus, sunt în limba română.
O situație specifică Moldovei este aceea că medicii sunt denigrați în spațiul public. Și de către societate, și de către politicieni. Situația medicilor din R. Moldova este cea care era în România la începutul anilor 90. Lipsesc bucăți relevante și foarte importante din legislația, cum ar fi faptul că nu există un Colegiu al medicilor. Asta înseamnă că ei nu au nicio șansă de a se organiza într-un fel pentru a-și putea cere niște drepturi sau pentru a se putea exprima. De aceea, chiar dacă se modifică părți din legislație, nu se pot implementa pentru că nu este nimeni în spate care să facă presiune.
De aceea, în acest moment, împreună cu medici din Austria, Belgia și Anglia lucrăm la un proiect de lege care să definească Colegiul medicilor din R. Moldova. Colegii medici din Moldova pot să își creioneze textul după cum consideră că ar trebui să arate o Cameră sau o Ligă a medicilor de acolo. Cum doamna Nemerenco a spus în cadrul unei întâlniri că ar fi mare nevoie de medici în spitalele moldovenești, am făcut un apel la medicii moldoveni din diaspora pentru a vedea care ar fi disponibili să lucreze pentru o perioadă în Moldova. Surpriza plăcută a fost să vedem că numărul celor care doresc să facă asta este foarte mare.”
