Guvernul a aprobat marți acorduri de împrumut cu Rusia și Fondul Monetar Internațional. Premierul Ion Chicu a spus că cele două împrumuturi, care înseamnă aproximativ patru miliarde de lei fiecare, ar trebui să ajute guvernul să acopere o parte a deficitului bugetar de peste 16 miliarde de lei.
Acordul cu Rusia, care prevede un împrumut de 200 milioane euro pe 10 ani, la o dobândă de 2 la sută, a fost criticat imediat de opoziție şi de unii experţi pe motiv că ar implica „un pericol” pe termen lung şi ar protejeze niște interese pecuniare obscure. Un punct de vedere al expertului economic Veaceslav Negruţa, fost ministru de finanțe.
Europa Liberă: În cadrul ședinței executivului s-a anunțat că guvernul va accesa creditul de 200 de milioane de euro din Federația Rusă, am mai discutat la acest subiect. S-au adus anumite clarificări, acum îi este limpede cetățeanului dacă a meritat sau nu să se împrumute Republica Moldova cu acești bani din Rusia?
Veaceslav Negruța: „Chiar în ședința guvernului au apărut și mai multe întrebări nu doar la cetățeni, ci și la cei care au și dat susținere acestui proiect de acord pentru un credit din Rusia. Și întrebările sunt suficient de pertinente, să vedem care va fi continuitatea acestui exercițiu. Eu aș atrage atenție la câteva aspecte ce vizează acest credit: unu – caracterul pur electoral de la care s-a pornit toată discuția încă în 2019, a unei susțineri financiare a unui potențial candidat prezidențial și ceea ce vedem acum este exact continuarea și pedalarea acestui aspect al acestei creditări. Al doilea aspect ține de faptul că s-a boțit cumva semnarea acestui acord pentru data de 17 aprilie și ca document oficial nici măcar membrii guvernului, care au avut discuții în ședință de guvern, nu au avut un document la îndemână, pentru că în materialele prezentate pentru această ședință sunt doar niște referințe, niște note de motivare pentru susținerea acestui acord de împrumut și nicidecum textul acordului propriu-zis, el a fost cumva scurt în public pe pagina de Facebook a președintelui Dodon în ziua de 17, atunci când a fost, chipurile, semnat.
Aspectul privind semnarea acestui acord este la fel de interesant, pentru că nici măcar nu este indicat cine este persoana din partea Federației Ruse care ar fi semnat acest acord, pentru că procedura de semnare se face prin delegarea de competențe de a semna astfel de acorduri, în cazul dacă prim-ministrul sau ministrul finanțelor nu este în capacitate de a semna. În cazul nostru se pare că totuși există o indicație a ministrului de externe de delegare a acestei competențe către ambasadorul Neguța la Moscova, dar din partea Rusiei nu există niciun document oficial și nici numele semnatarului, este o semnătură pusă sub acel document.
Impresia mea este că acest acord nu este oferit atât pentru a ajuta Republica Moldova, cât pentru a agăța Republica Moldova în niște scheme ulterioare...
Un alt aspect sunt, de fapt, niște capcane care sunt infiltrate în conținutul acestui acord și impresia mea este că acest acord nu este oferit atât pentru a ajuta Republica Moldova, cât pentru a agăța Republica Moldova în niște scheme ulterioare care vor costa enorm de mult Republica Moldova ca stat, inclusiv pe partea financiară, ca și costuri pentru astfel de credit, dar și alte costuri non-financiare, cum ar fi punerea laolaltă a altor obligațiuni care vor apărea ulterior, nu doar din relațiile bilaterale interguvernamentale, dar și apariția unor terți agenți economici, terțe bănci comerciale, care aparent se vor credita și, ulterior, statul Republica Moldova va fi pus la bătaie sau bun de plată pentru onorarea acestor angajamente.
Sunt multe aspecte, inclusiv cele ce țin de contractarea sau accesibilitatea companiilor rusești pentru achiziții publice aici, în Republica Moldova, și nu e vorba doar de achiziții de bunuri, servicii, lucrări în cadrul acestui acord, ci este mult mai larg decât limitele acestui acord, deși până în ziua de azi nimeni nu a introdus nicio interdicție vreunui agent economic din Rusia să participe la astfel de licitații. Mai mult, aici se întrevede un fel de aranjament și înțelegere, un angajament din partea beneficiarului, președintele Dodon, ca ulterior anumite companii rusești să ia contracte cu finanțare din bani publici din bugetul de stat.”
Europa Liberă: Până la urmă, totuși s-a făcut precizarea că ambasadorul moldovean la Moscova, Andrei Neguța, a semnat împreună cu ministrul de finanțe rus acest acord de creditare privind acordarea primei tranșe de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro, iar premierul Chicu a declarat că Moldova trebuia să recurgă la aceste credite pentru a salva economia și a fi în stare să finanțeze necesitățile populației. Tot dl Chicu spunea că sunt singurele credite care vor intra direct în bugetul statului pentru a asigura plata salariilor, pensiilor și alte cheltuieli curente.
Veaceslav Negruța: „Eu aș crede acestor declarații cu condiția că astfel de solicitări de ajutor, de credite ar fi parvenit din partea premierului acum, în aceste zile când suntem în plină pandemie sau în luptă cu efectele acesteia, dar ar trebui să-i readuc aminte oricărui care vine cu astfel de declarații că acest credit și acest ajutor, așa cum a fost prezentat și de președintele Dodon, este meritul lui personal, care s-a înțeles direct cu președintele Putin și căruia îi aduce mulțumiri pentru această intervenție.
Deci să nu uităm că aceste angajamente au fost pentru prima dată lansate în spațiul public încă anul trecut prin decembrie, respectiv aceste mijloace nu au nimic cu contextul existenței de azi, dar este adevărat că, într-adevăr, aceste resurse ar putea să fie cumva folosite prin intermediul bugetului de stat pentru finanțarea acestui deficit care vedem că este în creștere și alte resurse, este adevărat, Guvernul Republicii Moldova nu și-a bătut capul și nu și-a făcut griji să le contracteze, să le contacteze, să le solicite, inclusiv de la partenerii noștri care nu au gânduri ascunse și dedesubturi atunci când oferă suport bugetar.
Avem posibilități și am avut mai multe posibilități de a atrage finanțare bugetară, doar că era nevoie de o altă abordare...
Noi avem posibilități și am avut mai multe posibilități de a atrage finanțare bugetară, doar că era nevoie de o altă abordare, o altă optică și viziune din partea guvernului pentru a atrage finanțările de la Uniunea Europeană sau din alte părți. Această competiție - cine primul ajută - cumva este una dăunătoare și nocivă pentru tot ce se cheamă interesul public și combaterea pandemiei, pentru că ziceam despre acordul respectiv, care a fost cumva repede boțit pe data de 17 aprilie, se vede și în mesajul președintelui Dodon de a arăta că acesta este primul și de a arăta că, de fapt, e înaintea Fondului Monetar, care tot în acea săptămână luase o decizie de debursare a finanțării pentru Republica Moldova.
În cazul Fondului Monetar, noi vorbim de două componente: una care este cu o dobândă nulă, zero, și a doua este cu o dobândă de unu întreg și câteva zecimi după virgulă, cu condiții foarte clare, în care toată lumea beneficiază, am în vedere și alte țări beneficiază de aceste finanțări de urgență, în special pentru o susținere bugetară atât de necesară.
În cazul creditului rusesc, vorbim despre altceva și această competiție bolnăvicioasă este total contraindicată. Până la urmă, resursele de la Fondul Monetar vor veni chiar în zilele următoare.”
Europa Liberă: Deci, e vorba de 235 de milioane de dolari, un credit de urgență?
Veaceslav Negruța: „Este echivalentul sumei de 235 de milioane de dolari oferiți de Fondul Monetar în cadrul asistenței de urgență a unor guverne care se confruntă cu probleme grave în condiții de pandemie.”
Europa Liberă: Până la urmă, se vor accesa mijloace financiare și din partea Uniunii Europene? Asta e întrebarea la ordinea zilei, pentru că, dacă e să credem și președintelui Dodon, și premierului Chicu, Uniunea Europeană doar a făcut promisiuni și, deocamdată, nimic nu ajunge în Republica Moldova?
Veaceslav Negruța: „Din fericire, noi mai avem experiență în relațiile și dialogurile noastre cu Uniunea Europeană și orice promisiune făcută de Uniunea Europeană, inclusiv pe componenta financiară e și materializată ulterior. Și este adevărat că ține de noi aici, pe intern, cum suntem de pregătiți, în primul rând de a solicita asistența de urgență în caz că a apărut această situație de urgență.
Câteva luni în șir în care guvernul a zădărnicit solicitarea de susținere și a făcut-o abia săptămâna trecută...
Vedem, de fapt, câteva luni în șir în care guvernul a zădărnicit solicitarea de susținere și a făcut-o abia săptămâna trecută, când premierul a declarat că a făcut o scrisoare oficială către Bruxelles. Sunt sigur că toate angajamentele, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, toate angajamentele financiare pentru această perioadă vor veni cu destinație exact așa cum au fost alocate resursele de la Bruxelles.”
Europa Liberă: Dar din acele 140 de milioane promise de Bruxelles țărilor din Parteneriatul Estic, nu e clar totuși ce sumă îi revine Republicii Moldova, asta au atenționat și guvernanții.
Veaceslav Negruța: „Dacă guvernanții ar fi mai atenți să citească toate mesajele și descifrările care au fost prezentate, atunci ar vedea și partea Republicii Moldova în aceste mijloace. Și, de fapt, autoritățile din Republica Moldova confundă atunci când vorbesc despre ajutor european oferit Republicii Moldova și cred că doar statul sau doar guvernarea reprezintă Republica Moldova, ceea ce este greșit. Uniunea Europeană abordează subiectul mult mai larg, pentru că în situație dificilă nu este doar guvernarea sau doar bugetul, e vorba și de alocări financiare direcționate către autoritățile publice locale pentru proiecte exacte care vor ajunge în beneficiul cetățeanului în localitatea în care locuiește, inclusiv pentru susținerea unor activități de menținere a statului de drept, a democrației prin alocarea de resurse către anumite mijloace media sau către ONG-uri. Deci, este o abordare mult mai complexă, mult mai serioasă, mult mai vizionară și de durată lungă acordată de către Uniunea Europeană.
Este adevărat, guvernării de azi asta nu-i convine, pentru că în cazul dat toată lumea va fi cumva foarte responsabilă de ceea ce face și ar avea multe întrebări față de guvernare, cum gestionează și cum își face misiunea ei în aceste situații dificile. Este adevărat, într-adevăr, resursele alocate de la Fondul Monetar, de la alți creditori, pentru că noi vedem în rectificarea de buget care a fost prezentată surse de finanțare a deficitului pe lângă FMI, vedem și Banca Mondială, și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, și Uniunea Europeană, dar și creditul din Federația Rusă ca și sursă de finanțare a acestui deficit. Deficitul crește considerabil, de la 7,4 până la peste 16 miliarde, este o majorare record pentru Republica Moldova, totuși cu o incertitudine majoră deocamdată pe totalitatea surselor de finanțare a acestui deficit.”
Europa Liberă: Aceste rectificări bugetare ce vor arăta? Cum se va încheia anul 2020 din punct de vedere bugetar?
Veaceslav Negruța: „Rectificări pe bugetul 2020 urmau să fie făcute chiar când acest buget a fost aprobat încă în 2019, pentru că finanțarea deficitului era total incertă și erau niște cifre desenate acolo. Bine, am ajuns în luna martie, cel puțin la început de martie, când erau primele semnale despre o situație complicată pe care nu aveam cum să o evităm și rectificarea se cerea în acel moment, atunci, pentru a direcționa o bună parte din resursele bugetului 2020 exact către sectorul sănătate, către sectorul protecție socială și susținere socială a populației. Nu s-au făcut acele rectificări…”
Europa Liberă: Dar acum aceste rectificări implică o majorare a bugetelor anume pentru sănătate și asistență socială?
Veaceslav Negruța: „Este cumva prea întârziată această măsură la acest moment, dar și așa, fiind prea întârziată, este insuficientă pentru a avea sistemul protecției medicale unul eficient la acest moment, pentru că, dacă banii se dădeau atunci, în martie – pregătirea, inclusiv cu dotare a echipamente de protecție, medicamente, pregătirea inventarului și a capacităților spitalicești ar fi avut și un efect la momentul de azi, dar, din păcate, suntem în mare întârziere, iar rectificarea de azi nu schimbă lucrurile.
Ar fost mult mai indicată impunerea blocărilor de cheltuieli neprioritare...
Ar fost mult mai indicată impunerea blocărilor de cheltuieli neprioritare, care nu au tangență cu protecția sănătății publice și tot ce se cheamă măsuri anti-COVID și doar peste două luni, când apar mai multe clarități, inclusiv cum va arăta economia de după pandemie, ar fi fost indicată și o rectificare de buget. Eu vreau să vă atrag atenția că rectificarea este operată de guvernare în condiții exagerat de optimiste, când PIB-ul va descrește doar cu trei la sută, când exporturile vor descrește doar cu 3,8 la sută sau importurile vor descrește cu doar 7,6 la sută…”
Europa Liberă: Dle Negruța, dar estimările recente ale FMI asta arătau, un deficit de numai trei la sută din PIB?
Veaceslav Negruța: „Nu este adevărat când zicem că estimările recente ale FMI, pentru că estimările recente ale FMI se bazează pe datele de acum o lună, iar datele se schimbă vertiginos și, în special, în economii precum cea a Republicii Moldova, deci orice zi contează. Din păcate, aceste tărăgănări, aceste ezitări ne costă tot mai mult și mai mult. Uitați-vă atent, agricultura pentru 2020 în aceste rectificări este asumată că va fi la nivelul anului trecut, adică nu va fi nici creștere, nici descreștere. Aici este deja un fals, în ultima săptămână, practic, sectorul agricol a intrat în niște lucruri extrem de grave, care vor afecta și producția agricolă, dar și tot ce se cheamă siguranța, securitatea alimentară în perioada care urmează. Din aceste considerente, când avem un consum în reducere, pentru că remiterile descresc vertiginos, pentru că capacitatea de cumpărare aici, pe intern, la fel descrește, deci, noi avem consumul care generează TVA la buget, este prea optimist scenariul de dezvoltare economică, dar și prea optimistă această descreștere de doar 7 miliarde de lei pe partea de venituri, când vorbim de bugetul de stat.
Lucrurile sunt un pic mai complicate decât încearcă guvernarea prin această rectificare să ne arate, deci e nevoie totuși de această blocare de cheltuieli pe multe-multe categorii de cheltuieli care nu sunt chiar prioritare, trebuie de asigurat un minimum de funcționalitate a instituțiilor, de a nu încerca de a arăta cu degetul în curtea autorităților publice locale, pentru că problema mare este în curtea autorităților publice centrale care se țin într-o veselie cu fel de fel de achiziții, de lucruri care nu sunt de primă necesitate, cel puțin pentru această perioadă de următoarele două-trei luni.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că banii de la FMI ar putea să ajungă mai repede în Republica Moldova. Iar cei din Federația Rusă când ar putea să ajungă?
Veaceslav Negruța: „Fondul Monetar, după decizia consiliului de resort, după procedurile noastre interne va debursa banii probabil în maximum șapte-zece zile, când banii vor ajunge aici, în Republica Moldova.
Dacă vorbim de creditul rusesc, tehnic vorbind, nu este o mare problemă pentru președintele Dodon să-l și obțină, după ce azi a fost aprobat în guvern și adoptarea legii cu privire la acest acord de împrumut și în parlament, probabil că e vorba de o zi-două. Este cealaltă parte, care trebuie la fel să asigure procedurile interne, e vorba de Guvernul Rusiei și e vorba de Duma de Stat, după asta e nevoie de notificare prin canale diplomatice prin care să fie enunțat că toate procedurile interne au fost respectate și se dă din acea zi de notificare prin canale diplomatice se acordă până la 30 de zile pentru debursarea primei tranșe.
Din acest punct de vedere, cred că către ziua de 9 mai aceste resurse probabil că ar putea să intre în Republica Moldova, având conotați nu doar de sprijin, de ajutor financiar din partea Rusiei Republicii Moldova, dar cred că președintele Dodon o va mai împacheta și cu alte conotații simbolice în acest context.
Deci, dacă vorbim de creditul rusesc, prima tranșă ar putea să intre în luna mai, cel mai probabil.”
