Președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind elucidarea circumstanțelor devalizării sistemului bancar, Alexandru Slusari, a declarat că a intrat în posesia unor noi informații, sistematizate, de la BNM, relevante pentru modul în care a fost orchestrat furtul din sistemul bancar în 2014. Concluziile personale ale șefului comisiei: în noiembrie 2014 a fost „mai mult decât dezmăț”, iar o serie de demnitari au comis „o mare crimă împotriva poporului R. Moldova”. Amănunte și explicații - în convorbirea cu deputatul Alexandru Slusari.
Europa Liberă: Așadar, ați obținut noi informații de la Banca Națională care, după cum ați sugerat, vor completa crucial raportul pe care comisia pe care o conduceți îl va prezenta Parlamentului și societății. Informații ce ar arăta modul în care s-a produs furtul bancar. Prin ce este inedită această nouă informație și de ce ar avea o relevanță aparte, cum spuneți, pentru felul în care a fost devalizat sistemul bancar?
Alexandru Slusari: „De fapt, încă câteva săptămâni în urmă am menționat acest lucru, că cel mai mare dezmăț s-a produs în sistemul bancar imediat după ce Guvernul Leancă a luat decizia privind acordarea acestor garanții în sumă de 9,5 miliarde lei. Și în trei săptămâni, aceste trei bănci care, așa, după prezentarea lui Drăguțanu, erau pe brânci, nu mai dispuneau de lichidități au făcut într-o veselie repartizarea banilor la dreapta și la stânga în formă de credite, plasamente, doar că atunci eu nu știam cifra exactă, eu am văzut-o, dar nu era clar totuși ce s-a întâmplat în aceste trei săptămâni.”
Europa Liberă: 25,5 miliarde...
Alexandru Slusari: „Exact! Vineri noi am obținut cifra exactă, oficial confirmată de către Banca Națională, precum că din cele trei bănci, în perioada 7-27 noiembrie, în cele trei săptămâni, după ce Drăguțanu a prezentat informația că ele nu mai au lichidități și este nevoie de intervenția statului, iată, în trei săptămâni au fost acordate doar credite pentru persoane juridice în sumă de peste 25 de miliarde de lei.”
Europa Liberă: Dar e mai mult de un miliard de dolari?
Alexandru Slusari: „Desigur. Noi nu venim acum cu ipoteza că toată această sumă a fost furată. Posibil ceva s-a întors înapoi, posibil nu știu ce acolo a fost, dar problema constă în altceva.”
Europa Liberă: Deci, banii s-au rotit, nu înseamnă că...
Alexandru Slusari: „Asta e că vine un demnitar de stat cu numele Dorin Drăguțanu împreună cu altă gașcă - Andrian Candu, Iurie Leancă și Anatol Arapu - și ne spun că, Doamne ferește, pe 7 noiembrie băncile nu mai au bani, băncile trebuie să fie ajutate, altfel o să fie criză de sistem. Și fac acest lucru, acordă această garanție.”
Europa Liberă: Vă referiți la ședința comisiei?...
Alexandru Slusari: „În realitate, cele trei bănci în timp de trei săptămâni au repartizat o grămadă de bani, sume colosale.”
Europa Liberă: Anterior, cineva a mai avut acces la această informație?
Alexandru Slusari: „Nu. Faptul că în această perioadă au fost repartizate creditele s-a știut și este indicat și în raportul Kroll că în 25-26 noiembrie, cunoașteți că de la BEM portofoliul de credite de 13,5 miliarde a fost transferat la Banca Socială, ulterior la cinci firme ale lui Șor. Cifrele... Că a fost dezmăț, asta multă lume știa, nu era totuși cifra confirmată oficial și iată de vineri noi avem cifra confirmată că peste 25 de miliarde, după acordarea garanțiilor, au fost repartizate de către aceste trei bănci. Asta, după mine, este o crimă nemaipomenită față de sistemul bancar și față de poporul Republicii Moldova. În loc să introducă administrarea specială, chiar dacă voi ați decis să acordați această garanție și a doua oară după asta puneți barieră și nu permiteți niciun bănuț să iasă din țară, din cele trei bănci, s-a întâmplat acest dezmăț despre care eu încă ieri am spus că e chiar mai mult decât un dezmăț...”
În realitate, cele trei bănci în timp de trei săptămâni au repartizat o grămadă de bani, sume colosale...
Europa Liberă: Dvs. ce explicație aveți sau ați auzit, pe parcursul anchetei parlamentare, pentru faptul că BNM nu a reacționat la ceea ce Dvs. calificați, iată, drept sustragere de bani și de ce nu s-a introdus administrarea specială? Ce explicații ați auzit?
Alexandru Slusari: „A fost o acțiune bine coordonată, bine concertată. Dorin Drăguțanu a avut toate premisele să introducă administrarea specială în aceste trei bănci, începând cu toamna 2013, deja atunci era absolut clar și erau și notele informative ale serviciilor secrete că aceste trei bănci duc o politică absolut dezechilibrată, absolut lipsită de rațiune economică. Ei atrăgeau depozitele de la oameni cu cea mai mare dobândă și acești bani au fost plasați în alte bănci în formă de depozit sau plasament interbancar cu dobândă de la 0 până la 2%. Este o absurditate. Banca strângea bani de la populație la o dobândă mai mare și-i repartiza la dobânda 0. Deci, toată lumea știe că băncile trăiesc pe aceste dobânzi, atrag de la populație cu dobânda mai mică și dau credite cu dobândă mai mare. Ei au făcut absolut invers. Era absolut clar că aceste trei bănci concertat merg spre faliment și Banca Națională zilnic primea informații prin sistemul lor despre ceea ce se întâmplă. Banca Națională n-a intervenit cu rea-credință. Eu nu pot să spun, nu pot să cred că Drăguțanu este un idiot, un om incompetent, el este bancher cu cunoștințele necesare, înseamnă că el a acționat cu rea-credință...”
Europa Liberă: Adică trebuie să înțelegem, dle Slusari că – așa cum credeți – persoanele care au luat acea decizie de acordare a garanției de stat erau conștiente de întreaga operațiune, care ulterior avea să devină „jaful secolului”?
Alexandru Slusari: „Pentru mine, acest lucru este absolut evident, pentru mine, acest lucru este absolut evident. Repet încă o dată: haideți să-l lăsăm la o parte pe Leancă, dar Drăguțanu, Candu, Arapu sunt trei persoane competente...”
Europa Liberă: Dar de ce să-l lăsăm la o parte pe Leancă?
Alexandru Slusari: „Păi, Leancă poate să spună că el nu pricepe, el ședea acolo numai ca o marionetă și semna multe documente, din punctul meu de vedere. Dar putem să spunem că el îi incompetent și nu era omul potrivit la locul potrivit, nu-i finanțist, nu-i bancher – asta nu este exonerare de la răspundere –, dar acești trei au fost specialiști.”
Europa Liberă: De fapt, ce ar fi trebuit să se facă atunci, în opinia Dvs., la ce soluții?...
Din 2011 asta a fost o acțiune planificată și dacă noi am fi avut o clasă politică responsabilă, acest lucru niciodată nu s-ar fi produs...
Alexandru Slusari: „Încă nu atunci. Haideți să luăm cap-coadă. În genere din 2011 asta a fost o acțiune planificată și dacă noi am fi avut o clasă politică responsabilă, acest lucru niciodată nu s-ar fi produs. Dar dacă vorbim de cazul acesta, anume de episodul cu garanțiile de stat, FMI și Banca Mondială încă din primăvara 2014 insistau asupra introducerii administrării speciale în aceste trei bănci. Dacă s-ar fi produs acest lucru mai înainte și cu bună-credință, probabil că mulți bani ar fi trebuit să rămână în țară și poate n-ar fi fost necesitatea să fie acordarea de sprijin din partea Băncii Naționale sau acea sumă ar fi fost mult mai mică și povara asupra oamenilor, cetățenilor acum ar fi fost mult mai mică decât ceea ce plătim noi la momentul de față. Dar această grupare criminală a acționat cu rea-intenție și noi cunoaștem pricina, că la începutul lui noiembrie la reședința lui Timofti a avut loc acea ședință într-un cerc îngust la care Plahotniuc insista asupra acordării garanțiilor de stat fără ca să fie introdusă administrarea specială și fără ca să fie verificate aceste bănci minuțios în fiecare zi, ceea ce a și îndeplinit Drăguțanu atunci când asta a vrut-o Plahotniuc.”
Europa Liberă: Dar de unde cunoaștem cu certitudine despre această adunare?
Alexandru Slusari: „Din afirmațiile publice ale mai multor persoane care au participat și de la audieri. Primul care mi-a povestit detaliat despre această întâlnire a fost Igor Corman, care atunci îndeplinea funcția de președinte al Parlamentului.”
Europa Liberă: Dvs., dle Slusari, ați invocat prezumția nevinovăției și ați spus că instituțiile abilitate trebuie să-și spună cuvântul... Dar că, în opinia Dvs. ca cetățean și deputat, persoanele care au admis ce au admis prin deciziile luate sunt niște „criminali”.
Alexandru Slusari: „Sunt criminali, da, eu...”
Rămâne la discreția justiției...
Europa Liberă: Admiteți posibilitatea ca justiția, până la urmă, să considere cumva altfel? Și ce veți face atunci?
Alexandru Slusari: „Rămâne la discreția justiției. Eu ieri am spus că nu sunt procuror, nu sunt judecător, dar eu am analizat minuțios documentele, eu am analizat procesul devalizării sistemului bancar cap-coadă, începând cu anul 2011. Eu am văzut ce s-a întâmplat în noiembrie și pentru mine este absolut clar că, dacă aceste ar fi acționat cu bună-credință, ceea ce s-a întâmplat în perioada 7-27 noiembrie n-avea cum să aibă loc, sumele colosale nu ar fi fost sustrase din sistemul bancar. Iată de ce, indiferent ce va face justiția, eu mi-am făcut concluziile și am avut audierea tuturor acestor persoane. N-am primit răspunsuri plauzibile de la dânșii, adică a fost plasarea de responsabilitate, doar dl Arapu a spus că el, dacă ar fi știut ce se întâmplă, niciodată nu ar fi făcut asemenea lucruri, că Dorin Drăguțanu... Adică a fost plasarea responsabilității pe Dorin Drăguțanu, că el ca reprezentant al Băncii Naționale trebuia să urmărească zilnic ce se întâmplă în sistemul bancar, dar el n-a spus nimic la Guvern despre acest lucru, ceea ce după mine... Eu ieri am spus: primul criminal e Dorin Drăguțanu, dar asta nu scoate răspunderea de pe Candu, Arapu și Leancă, care în mod normal imediat după ce au luat decizia despre banul public, au trebuit să pună sub control aceste trei bănci pentru care au dat banii noștri. Pentru mine, lucrurile sunt absolut clare și eu nu renunț la cuvintele mele.”
