Președintele parlamentului Andrian Candu a promis că alegerile parlamentare vor fi libere, corecte și transparente, și lipsite de influențe externe. Membrul CEC, Sergiu Gurduza, a acordat un interviu Europei Libere, abordând mai multe aspecte ce țin de buna desfăşurare a scrutinului parlamentar.
Europa Liberă: Eu merg foarte des în Moldova profundă, discut cu cetățeanul de la firul ierbii și această deznădejde despre care vorbește omul simplu duce la aceea că nu ar mai trebui să meargă să voteze. A pierdut încrederea în clasa politică. Mai nou, zice că a pierdut încrederea și în autoritățile electorale. Cum poate fi convins omul că votul lui este valoros, prețios și că totuși decide?
Sergiu Gurduza: „De mai multe ori, chiar și în spațiul public, și eu am spus că sunt pe punctul să-mi pierd încrederea în cineva, în instituțiile statului, chiar și în instituția din care fac parte, dar totuși o speranță într-un viitor al familiei mele, al rudelor mele, al prietenilor mei în această țară eu oricum încă o am. Speranța încă mai salvează această activitate pe care o fac aici, în Moldova. Și acest lucru îl doresc fiecărui cetățean: să nu-și piardă speranța, chiar dacă lucrurile, în opinia unor cetățeni, pot să fie negative sau mai puțin negative.
Încrederea este un fel de pilon fundamental, care dacă se pierde, atunci și statul riscă să se piardă...
Ceea ce ține de încrederea în instituțiile statului, inclusiv încrederea în Comisia Electorală Centrală, trebuie să luăm în considerare în primul rând că stabilitatea unui stat, stabilitatea democrației într-un stat de drept depinde foarte mult de încrederea în instituțiile acestui stat. Respectiv, încrederea este un fel de pilon fundamental, care dacă se pierde, atunci și statul riscă să se piardă. Vizavi de Comisia Electorală Centrală, poate pierderea încrederii în autoritatea acestei instituții din partea cetățenilor se datorează și unor acțiuni pe care le face această autoritate electorală.
Or, doar în ultimul an de zile, să zicem așa, s-au întâmplat două lucruri care și pe mine m-au lăsat mască, dar nu pot să-mi imaginez cum s-au uitat cetățenii la acest lucru. În momentul în care a venit un grup de cetățeni, făcând abstracție de obiectul referendumului legislativ pe care îl propuneau acei cetățeni, au venit la Comisia Electorală Centrală pentru a fi înregistrați ca să colecteze semnături în susținerea acestei idei. Deci nici nu eram la etapa că referendumul va fi desfășurat, dar au venit cu o cerere: „Înregistrați-ne, ca noi să putem colecta mai multe semnături în susținerea acestei idei și abia după asta să mergem la referendum”. Și Comisia Electorală Centrală a dat un verdict că cetățenii nu au dreptul la referendumul legislativ. Or, mă scuzați, dar și eu sunt cetățean și probabil voiam să semnez această inițiativă, s-o susțin, dar am ajuns că instituția din care fac parte, cu votul majorității membrilor CEC, să spună că „de astăzi înainte voi nu mai aveți dreptul la referendumul legislativ”. Păi cum, domnilor, dar voința poporului constituie baza puterii de stat și, respectiv, democrația la acea etapă a șchiopătat în Republica Moldova. O altă situație – invalidarea alegerilor.”
Europa Liberă: Exact! Iată aici se pare că s-a pus capacul încrederii cetățeanului în Comisia Electorală Centrală, după ce nu au fost validate rezultatele alegerilor locale. Și lumea își pune întrebarea: Eu merg să votez, dar nu mai contează votul meu, pentru că CEC numără voturile și el decide ce face?
Sergiu Gurduza: „Am expus argumentele, punctul meu de vedere, că orice exercițiu electoral început trebuie să aibă o finalitate. În cazul alegerilor locale noi din municipiul Chișinău care au avut loc în această vară, da, instanțele de judecată au declarat nule turul întâi și turul doi. Nu am dreptul să critic hotărârile judecătorești, trec peste acest lucru, cu toate că cu riscul de a face o declarație independentă, citind acele hotărâri judecătorești, aveam impresia că o să-mi rup diploma sau licența în drept, pentru că tot ce cunosc despre drept s-a lovit ca nuca de perete când am citit acele hotărâri. Trecem peste acest moment. Acțiunile Comisiei Electorale Centrale. Bine, s-au declarat nule turul întâi și turul doi, deci am avut alegeri nevalabile...”
Europa Liberă: Trebuiau să fie repetate.
Sergiu Gurduza: „Codul Electoral spune foarte clar: se merge la alegeri repetate. Dacă și după alegeri repetate nu se alegea primarul în cazul municipiului Chișinău, abia după asta se putea vorbi despre alegeri noi, care deja nu mai puteau fi organizate în ultimul an de mandat.”
Alegerile repetate oricum trebuiau să aibă loc...
Europa Liberă: Că nu se încadrau în timp...
Sergiu Gurduza: „Dar alegerile repetate oricum trebuiau să aibă loc, ori noi ne pomenim în situația că doi ani de zile și ceva primăria se află în interimate. Or, Curtea Constituțională în multe hotărâri ale sale a spus că democrația suferă de la permanentizarea funcțiilor interimare în funcțiile de stat înalte, cum ar fi și primarul municipiului Chișinău.”
Europa Liberă: Sunt foarte multe voci care nu exclud o vastă campanie de falsificare a voturilor, pregătită minuțios, cu ajutorul instituțiilor de stat... De ce apare această îngrijorare din partea unor activiști civici, din partea unor actori politici, din partea simplului cetățean?
Sergiu Gurduza: „În primul rând sunt criterii recomandate de către Comisia de la Veneția, de către alte organisme internaționale specializate în domeniul electoral ca aceste fraude electorale să ducă la denaturarea rezultatului. Deci, ele trebuie să fie probate, ele trebuie să se fi întâmplat în realitate și abia după asta să poți calcula ponderea. În cazul Republicii Moldova, cel puțin din momentul în care eu mă aflu în autoritatea electorală centrală, n-am observat să se fi întâmplat falsificări ale voturilor. Mă refer la ceea ce se întâmplă în interiorul biroului electoral, la secția de votare sau ceea ce se întâmplă în jurul cabinei de vot, însă falsificări probabil au loc în afara organelor electorale, pentru că în momentul în care orice concurent electoral poate să-și delege observatori, reprezentanți; în momentul în care Republica Moldova probabil va fi mult mai atent monitorizată de către organismele internaționale specializate în monitorizarea și observarea alegerilor, mă îndoiesc sau nu prea pot să cred că sunt posibile cazuri de falsificare în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare. Din momentul în care s-au deschis, au ajuns buletinele goale și din momentul în care s-au numărat aceste buletine și s-au procesat procesele-verbale de totalizare a alegerilor. În opinia mea, falsificări se întâmplă, dar în afara organelor electorale, cum ar fi și cazurile constatate de către Curtea Constituțională la validarea mandatului de președinte al țării, cu implicarea Bisericii în susținerea unui sau altui candidat.”
Europa Liberă: De ce nu a intervenit CEC la acel moment?
Sergiu Gurduza: „Comisia Electorală Centrală nu a intervenit la acel moment, pentru că nu este sesizare, nu este contestație, nu este o plângere, CEC-ul nu se poate autosesiza. Plus la aceasta, Biserica nu este un actor politic pe care Comisia Electorală Centrală să-l poată sancționa. Chiar și dacă am vorbi ipotetic că s-ar depune o sesizare că, uitați-vă, fețe bisericești susțin un candidat sau altul, Comisia Electorală Centrală maximum ce poate să facă e să redirecționeze această sesizare către Ministerul Justiției, pentru că prin lege ei sunt abilitați cu sancționarea cultelor religioase și atunci s-ar putea vorbi despre o sancțiune. Or, în cazul nostru, clar, când Curtea Constituțională negru pe alb a scris în hotărârea sa, care este obligatorie pentru toți, că cultele bisericești au încălcat normele constituționale și Ministerul Justiției n-a luat nicio atitudine nici până acum, lasă foarte multe semne de întrebare.”
În noul sistem electoral, surpriza este că nu mai există prag...
Europa Liberă: Să vorbim despre prezența la vot. Totuși, dacă vin puțini oameni, reprezentativitatea rămâne acea pe care o așteaptă societatea?
Sergiu Gurduza: „Dvs. mă întrebați în contextul următoarelor alegeri după noul sistem electoral?
Europa Liberă: Da, da.
Sergiu Gurduza: „Păi, uitați-vă, aici surpriza este că nu mai este prag. Deci este suficient ca într-o circumscripție uninominală să participe doar, nu știu, trei alegători, dintre care doi să aleagă un candidat și unul să voteze pentru altul, și alegerile au să fie perfect valabile. Asta este surpriza sau acesta este efectul circumscripțiilor uninominale.”
Europa Liberă: Aud de la mai mulți politicieni că ar putea să participe și pe listă, și în circumscripție.
Sergiu Gurduza: „Da.”
Europa Liberă: Dacă câștigă mandatul pe circumscripție și pe listă, ce se întâmplă?
Sergiu Gurduza: „În aceste alegeri, 51 de deputați vor fi aleși pe circumscripții uninominale, 50 vor fi aleși pe o listă de partid și, respectiv, un candidat care va fi înaintat de un partid sau de către blocul electoral, el poate fi și pe listă și poate să candideze și în circumscripție uninominală. Dar – atenție! – doar într-o singură circumscripție uninominală dacă este propus de către un partid sau bloc electoral sau poate să candideze într-o singură circumscripție uninominală candidat independent. În cazul în care această persoană, persoana X, care se află și pe listă, și pe circumscripție, va câștiga alegerile în circumscripție, el va fi considerat deputat pe acea circumscripție și nu pe listă. Respectiv în locul lui va veni următorul candidat.”
Europa Liberă: Dar să admitem că câștigătorul pe circumscripție obține o funcție în stat, se repetă alegerile în circumscripție?
Sergiu Gurduza: „Da. Dacă candidatul respectiv renunță la mandatul acordat de către cetățeni, de către alegători pe acea circumscripție, în acea circumscripție urmează să aibă loc alegeri noi.”
Europa Liberă: Deci, teama asta rămâne justificată a alegătorului că pe circumscripție o persoană poate câștiga ușor cu puține sufragii?
Sergiu Gurduza: „Îmi este greu să vorbesc despre teama alegătorilor. Eu nu știu cine în circumscripția mea, unde-i domiciliul meu, va câștiga, dar vreau să cred că, dacă îmi pasă de viitorul acestei țări și voi avea un candidat care mă va reprezenta, nu-mi rămâne decât singur să depun efortul ca cetățean cu atitudine civică față de democrația din Republica Moldova și să conving 99 la sută din alegătorii din acea circumscripție ca să susțină candidatul meu și atunci el va avea reprezentativitate totală. În cazul în care mă voi lăsa dus de val și voi lăsa să decidă alții în locul meu, nu este exclus să ajungă deputat cineva și doar cu câteva procente.”
Cum să faci campanie electorală într-un teritoriu ocupat?...
Europa Liberă: Un alt subiect sensibil – alegătorii cu drept de vot din regiunea transnistreană. Pentru această regiune s-au oferit și mandate. Cum vor merge să-și facă campanie electorală toți actorii politici care vor vrea să câștige mandatul pe acele circumscripții?
Sergiu Gurduza: „Dna Ursu, întotdeauna la subiectul cu Transnistria mă ia în suflet o atitudine dureroasă și de scârbă de ceea ce se întâmplă. Noi avem o hotărâre de interpretare dată de către Curtea Constituțională, unde se spune clar: acolo este teritoriu ocupat, aflat în afara controlului autorităților Republicii Moldova, este un teritoriu ocupat. Cum să faci campanie electorală într-un teritoriu ocupat? Și atunci mă întreb pe mine însumi, cetățeanul-alegător, eu mă întreb tot pe mine însumi, membru al Comisiei Electorale Centrale: dar cum voi monitoriza eu acolo alegerile în condițiile în care nu se știe dacă eu personal am acces în această zonă?”
Europa Liberă: Exact. Este o listă cu persoane declarate personae non gratae, iar ele ar putea să fie potențiali candidați.
Sergiu Gurduza: „Nu știu dacă sunt și eu în lista ceea, dar mă întreb: dacă sunt oficiali de stat care nu au acces în acest teritoriu ocupat, atunci noi cum vom monitoriza alegerile? Da, înțeleg, ele vor avea loc pe teritoriul Republicii Moldova. Dar cum se va face campanie?”
Europa Liberă: Păi, eu vă întreb pe Dvs. ca reprezentant al unei autorități electorale.
Sergiu Gurduza: „V-am dat și eu o întrebare retorică. Din punctul meu de vedere, în acele două circumscripții alegerile nu știu dacă pot fi declarate ca alegeri libere, independente și corecte, în condițiile în care chiar și organele electorale nu pot monitoriza tot ce se întâmplă acolo. Probabil vor avea acces doar unii candidați favorizați de unele forțe politice, iar alții nu. Lucrurile, dacă mergem pe diferite scenarii, pot ajunge până la absurd, dar așa este sistemul electoral mixt acum. Legislatorul le-a alocat două mandate de deputat acestor două circumscripții pentru Transnistria, deja timpul va arăta cum vor fi acolo aleși deputații.”
Europa Liberă: Alte trei circumscripții sunt oferite diasporei. Și aici mai multe semne de întrebare decât răspunsuri. Iată și ieri Executivul a respins un proiect de lege demult plămădit pe care au insistat foarte mult cei stabiliți în străinătate. Știu că e un subiect care vă preocupă și pe Dvs. De fapt, v-ați așteptat ca Guvernul să respingă acest proiect?
Sergiu Gurduza: „Nu m-am așteptat că Guvernul sau Ministerul Justiției, care a pregătit acest aviz la proiectul de lege cu privire la drepturile alegătorilor din diasporă, drepturi speciale, pentru că și Ministerul Justiției ca autoritate care se ocupă de verificarea respectării tehnicii legislative a oricărui proiect de lege urma să se pronunțe din punct de vedere tehnic – ceea ce este posibil și ceea ce nu este posibil. Oportunitatea oricărei propuneri legislative o decide Parlamentul. În cazul instituțiilor, cum ar fi Ministerul Justiției sau Comisia Electorală Centrală, aceste instituții trebuie să răspundă tehnic. Lucrul acesta este posibil, lucrul acesta se înscrie în ordinea sistemului nostru de drept și punct. Nu vreau să critic ce a făcut Ministerul Justiției sau ce a făcut Guvernul ieri, dar pot să vă spun despre Comisia Electorală Centrală. Or, conform legii, instituțiile care urmează să implementeze în practică normele care se propun a fi adoptate și ulterior să devină legi urmează să se pronunțe printr-un aviz tehnic și să spună: „Da, noi putem să facem lucrul acesta sau nu, noi nu putem să-l facem”.”
Europa Liberă: Dl Gurduza, dar a fost și adresa Curții Constituționale. Nici asta nu e suficient de convingător că trebuia totuși să se ia o decizie și în favoarea celor din diaspora?
Sergiu Gurduza: „Vă referiți la hotărârea Curții Constituționale din cele șase adrese din 2016?”
Europa Liberă: Exact, exact, după alegerile prezidențiale.
De ce să nu le dăm voie celor din diasporă să voteze cu buletinul de identitate?...
Sergiu Gurduza: „Da. Acele adrese urmau a fi executate de către Guvern și de către Parlament într-un termen pe care îl spune legea, imperativ, de trei luni de zile, nici până în ziua de astăzi lucrul acesta nu s-a întâmplat. Din proiectul de lege al diasporei, drepturile alegătorului din diasporă, cel puțin două adrese pe care le-a emis Curtea Constituțională urmau a fi executate prin acest proiect de lege, însă deja ține de latitudinea deputaților dacă vor face lucrul acesta. Eu pot să vă răspund doar din celula mea proprie....”
Europa Liberă: Da, și spuneți-ne aspectele acestea tehnice totuși.
Sergiu Gurduza: „Comisia Electorală Centrală a primit solicitarea de la Parlament de a viza acest proiect de lege al diasporei. Au fost două tentative la începutul lunii august în cadrul a doua ședințe unde un proiect prezentat de către conducerea Comisiei Electorale Centrale – n-o să spun dacă negativ sau pozitiv – nu a fost susținut de majoritatea membrilor. În continuare, în ultimele cinci ședințe ale Comisiei Electorale Centrale am propus la fiecare ședință introducerea unui aviz pregătit de către mine la acest proiect de lege...”
Europa Liberă: Ce prevede acest aviz?
Sergiu Gurduza: „Spre exemplu, o propunere pe care am auzit-o de fiecare dată când am mers în străinătate la alegătorii din diasporă: „Dați-ne voie să votăm cu buletinele de identitate”. Simplu. Comisia Electorală Centrală nu are nicio problemă cu acest lucru. De ce? Pentru că atunci când alegătorul intră în biroul electoral sau în secția de votare, primul lucru pe care îl face, merge la operator, prezintă un act de identitate, operatorul de acolo doar culege codul personal sau IDNP-ul, cum îi spunem noi; pe ecran îi apare poza și date că acest om există, că are acte care îi permit să meargă la alegeri și punct. De ce să nu le dăm voie? Toate rudele mele au plecat peste hotare cu pașapoarte ale altor țări, cei care au plecat, și nu cu pașapoarte moldovenești, dar în cel mai des caz au doar buletinele cu ei, pentru că în relația cu Republica Moldova doar buletinul de identitate le mai permite să încheie careva acte juridice în Republica Moldova și de asta și îl păstrează. Pașaportul moldovenesc nici nu-l mai posedă. Alt aspect – diaspora cere: „Dați-ne voie să votăm cu pașapoarte sau buletine expirate”. Și la acest lucru îi culmea. La alegerile parlamentare din 2010, alegerile parlamentare din 2014, prezidențialele din 2016, Comisia Electorală Centrală, prin regie proprie, a permis să se voteze cu pașapoarte expirate.”
Europa Liberă: Și acum pentru 2019 nu mai e cu putință?
Sergiu Gurduza: „Și iată acum nu se permite. Chiar și avizul Guvernului spune că lucrul acesta este inadmisibil. Bine, dar haideți să ne uităm și din alt punct de vedere. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale prin care s-a permis să se voteze cu acte expirate au fost supuse controlului judiciar. Dacă nu greșesc, persoana care a mers în judecată a fost chiar dna Russu, pe timpurile când reprezenta concurentul electoral. Chiar dânsa a contestat în instanță această permisiune a CEC-ului de a se vota cu acte expirate. Toate instanțele de judecată din Republica Moldova în cadrul efectuării controlului de legalitate au spus că lucrul acesta este perfect legal. Mai mult decât atât, Curtea Constituțională când a validat toate alegerile parlamentare – și din 2010, și din 2014, și prezidențialele din 2016 – s-a pronunțat și asupra votării cu acte expirate; perfect constituțional. De ce acum să nu se permită lucrul acesta? Din contra, în avizul meu spun altfel: Dacă diaspora cere pentru ei de a vota cu buletine de identitate și cu pașaport, inclusiv să fie separate, pentru mine ar trebui să fie drepturi egale. Atunci, cei din țară să poată cu pașaportul și cu buletinul și chiar dacă sunt expirate, pentru că practica pe care noi până acum am creat-o instituțiile statului lucrul acesta îl fac. Or, atunci se întâmplă că arbitrar, uneori, instituțiile statului iau decizii. O altă prevedere pe care o propune proiectul de lege al diasporei, să-i zicem așa, generic vorbind, este finanțarea campaniilor electorale, posibilitatea lor de a finanța un partid, un concurent electoral, doar la acest moment cei care obțin, au venituri peste hotare nu pot finanța. Și atunci, cum candidatul din diasporă pe circumscripția nu știu, nici nu știu care-i cea mai mare, Statele Unite împreună cu Canada sau toată Europa, sau toată Rusia, care circumscripție e mai mare pentru ei, având la dispoziție doar 25 de zile să-și facă campanie electorală, doar circulând în tot spațiul acesta va avea cheltuieli enorme. Că nu poți să ajungi tocmai de la Montreal până la hotarul cu Mexic ca să faci două întâlniri electorale în această zi, fără să cheltui foarte multe resurse pentru biletele de avion. Și atunci, candidatul din diasporă nu-și va putea finanța propria campanie electorală. De ce? Pentru că probabil muncește de zece ani de zile în acel spațiu și venituri din Republica Moldova nu are, dar are doar de acolo, nici propria campanie nu și-o va putea susține. Atunci ce se întâmplă cu asigurarea dreptului constituțional de a fi ales?
Candidatul din diasporă nu-și va putea finanța propria campanie electorală...
Europa Liberă: Cel puțin îi trebuie bani să ajungă la CEC să se înregistreze.
Sergiu Gurduza: „Lucrurile sunt mult mai interesante aici, deoarece candidații din diasporă, după calculele mele, de la 1 decembrie până la 1 februarie trebuie să se afle doar în Republica Moldova, pentru că, uitați-vă, doar un simplu exercițiu.”
Europa Liberă: Să adune tot setul pe acte pe care trebuie să le depună la CEC?
Sergiu Gurduza: „Personal trebuie să meargă să-și obțină certificatul de integritate, să meargă personal la Autoritatea Națională de Integritate să depună cerere. Pe urmă, în circa 15 zile, i se va elibera acest certificat și va trebui iarăși personal să-l ridice. Doi: perioada de desemnare a candidaților se începe din data de 26 decembrie. Respectiv din data de 26 decembrie candidații din diasporă, dacă m-ați întrebat de ei, dar îi valabil și pentru cei din țară, va trebui doar din data de 26 să aibă loc adunarea cetățenilor, constituirea grupului de inițiativă la care trebuie să participe personal candidatul.”
Europa Liberă: Să adune semnături...
Sergiu Gurduza: „Mai departe, toate actele să fie perfectate așa cum trebuie. Actele să fie depuse la Consiliul electoral de circumscripție personal de către candidat. Și aici atenție la date: aceste acte pentru înregistrarea abia a grupului de inițiativă care va colecta semnăturile pentru ca candidatul să fie înregistrat în circumscripție pot fi depuse începând cu data de 26 decembrie până la 4 ianuarie. Dacă ne uităm în calendar, o să avem surprize foarte plăcute. 26 decembrie este...”
Europa Liberă: A doua zi de Crăciun pe stil nou.
Sergiu Gurduza: „Exact! Și asta este zi de miercuri. Avem 26, 27, 28, deci miercuri, joi, vineri – zile lucrătoare; după care 29 și 30 decembrie îi sâmbătă și duminică; 31 este ajunul Anului Nou, zi lucrătoare, dar știm noi toți cum se lucrează în Republica Moldova în ultima zi a anului. 1 ianuarie este zi liberă și pe urmă ne pomenim iarăși – 2, 3, 4 ianuarie; miercuri, joi, vineri... 4 ianuarie este vineri, ultima zi când trebuie să depui actele.”
Europa Liberă: Se creează impresia că s-au creat toate condițiile pentru a nu participa.
Sergiu Gurduza: „Nu știu, lucrul acesta să întrebați legiuitorii.”
Europa Liberă: Deciziile Comisiei Electorale Centrale sunt publice. Așa-i?
Sergiu Gurduza: „Toate deciziile, toate hotărârile sunt publice și se publică pe site-ul Comisiei Electorale Centrale.”
Europa Liberă: Și proiectele pe care le discutați sunt tot publice?
Sergiu Gurduza: „...Instituții cum ar fi Guvernul, Parlamentul care până la ședință publică pe paginile oficiale ale acestor instituții proiectele de hotărâri, de legi, de decizii; Comisia Electorală Centrală nu publică.”
Europa Liberă: Cum se lămurește acest lucru?
Sergiu Gurduza: „Dacă aș fi eu în conducerea Comisiei Electorale Centrale, aș asigura ca toate proiectele de decizie să fie publice, deoarece ca esență transparența alegerilor poate fi asigurată și prin publicitatea tuturor proiectelor care urmează să fie adoptate.”
Toate actele CEC trebuie să fie publice...
Europa Liberă: Ne puteți da cel puțin la acest moment ca noi să-l publicăm avizul pe care l-ați pregătit Dvs.?
Sergiu Gurduza: „În condițiile în care toate actele Comisiei Electorale Centrale trebuie să fie publice, da.”
Europa Liberă: Ni-l puteți oferi?
Sergiu Gurduza: „Da.”
Europa Liberă: Și noi avem dreptul să-l publicăm?
Sergiu Gurduza: „La decizia Dvs.”
Europa Liberă: Dvs. astăzi puteți garanta că alegerile se vor desfășura în condiții libere, corecte, transparente?
Sergiu Gurduza: „Eu pot garanta doar ceea ce pot eu face și dacă ține doar de votul meu în Comisia Electorală Centrală, garantez că alegerile pot fi considerate ca libere și corecte...”
Europa Liberă: Și transparente?
Sergiu Gurduza: „Și transparente, dar îmi doresc din tot sufletul ca într-adevăr alegerile, indiferent deja cum ele au fost proiectate după sistemul electoral mixt, să fie alegeri libere, corecte și transparente. Lucrul acesta mi-l doresc foarte mult.”
