Într-o conferință de presă susținută miercuri, 5 februarie, șefa departamentului de tehnologie a UE, Henna Virkkunen, a spus că blocul comunitar a înregistrat o dublare a numărului de colete importate prin comerțul electronic din 2023 până în 2024 și intenționează să impună tarife la importurile de produse de pe platformele electronice low-cost, în special cele chinezești.

Aproximativ 4,6 miliarde de articole de valoare mică, sub 22 euro au fost importate în UE anul trecut, ceea ce echivalează cu 12 milioane de colete pe zi, dintre care 91% proveneau din China.

Oficialii de la Bruxelles sunt deranjați nu doar de cantitatea enormă, ci și de probleme ce țin de dreptul consumatorului european.

Anunțul UE vine în aceeași zi în care poșta americană a suspendat trimiterile poștale din China și Hong Kong, pentru mai multe ore, după ce administrația Trump a eliminat scutirile de tarife vamale pentru mărfurile cu valoare mică, o mișcare care ar afecta platformele low-cost ca Temu și Shein. Comisia Europeană spune că acțiunile ei „nu au fost coordonate” cu SUA.

Moldova merge înainte

În R. Moldova, aceste platforme rămân printre cele mai populare. Potrivit companiei ucrainene Nova Poșta, în 2024 numărul acestor trimiteri poștale a crescut cu 26%, ajungând la circa trei milioane. Cele mai multe au venit din China și de pe platforme ca Temu, Joom și Aliexpress.

Recent, compania Temu a anunțat, prin intermediul agenției Infotag, că a încheiat un acord de parteneriat strategic cu Poșta Moldovei. Reprezentanții Temu spun că înțelegerea va duce la crearea unor „puncte de preluare convenabile” pentru clienți și că va oferi „o mai mare flexibilitate” în primirea de comenzi și livrarea la domiciliu.

Poșta Moldovei a confirmat pentru Europa Liberă că a încheiat un astfel de acord, anul trecut.

Platformele chinezești de e-commerce, sub lupa UE

Tot miercuri, 5 februarie, Comisia Europeană a anunțat că va începe o investigație în cazul platformei chinezești de comerț electronic Shein, pentru presupuse încălcări ale legislației UE privind protecția consumatorilor, transmite dpa.

Executivul european spune că are suspiciuni rezonabile privind aceste încălcări și altele, manifestate inclusiv prin concurența neloială.

Anul trecut, Comisia Europeană a cerut informații detaliate de la Shein în privința eliminării produselor periculoase și a manipulării clienților.

Proceduri similare sunt desfășurate de autoritățile europene și împotriva platformei Temu, acuzată de reduceri și recenzii false, precum și informații greșite privind drepturile consumatorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În timpul celor opt ani de guvernare ai partidului Lege și Justiție (PiS), până în decembrie 2023, autoritățile poloneze s-au aflat în conflict cu Uniunea Europeană din cauza unei reforme judiciare pe care Bruxellesul a considerat-o o amenințare la adresa statului de drept din țară, scrie AFP.

În 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a ordonat Poloniei să plătească un milion de euro pe zi pentru că nu a suspendat activitatea camerei disciplinare a Curții Supreme, care avea autoritate asupra judecătorilor din țară.

Guvernul PiS a refuzat să plătească amenda, forțând Comisia Europeană - brațul executiv al blocului comunitar - să recupereze suma prin deducerea ei din fondurile UE alocate Poloniei.

Miercuri, Curtea UE a confirmat într-o declarație că „Polonia trebuie să plătească o sumă totală de circa 320,2 milioane de euro cu titlu de penalitate”.

• Te-ar putea interesa și: Sute de mii protestează la Varșovia, cerând mai multă democrație

Polonia a încercat să conteste amenda, argumentând că a desființat mecanismul disciplinar contestat în iulie 2022. Judecătorii europeni au stabilit în iunie 2023 că penalitățile zilnice vor înceta, dar că Polonia va trebuie oricum să achite suma restantă.

Varșovia a solicitat reducerea amenzii pentru perioada ulterioară desființării camerei disciplinare, dar cererea a fost respinsă de judecători, care au motivat că reducerea se aplică „doar pentru viitor”.

Decizia de miercuri a Curții Supreme de Justiție a UE poate fi contestată.

În 2024, UE a încheiat oficial acțiunea împotriva Poloniei privind problemele legate de statul de drept, ca urmare a „pașilor pozitivi” făcuți de guvernul centrist de la Varșovia, condus de actualul premier Donald Tusk.

De la preluarea mandatului, guvernul său a reformat sistemul judiciar al țării, a reafirmat supremația dreptului UE și a luat alte măsuri pentru a răspunde preocupărilor Bruxellesului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Compania Interdnestrcom (IDC) a început să difuzeze Moldova 1 după ce Uniunea Europeană a spus pe 4 februarie că va continua să ofere zeci de milioane de euro pentru achiziții vitale de gaze destinate malului stâng al Nistrului dacă în regiunea transnistreană „sunt făcuți pași în domeniul respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale”.

Vorbindu-le jurnaliștilor la Chișinău, vicepremierul Oleg Serebrian responsabil cu politicile de reintegrare, a salutat evoluția drept un semn că actuala criză a gazelor poate duce la „un dialog pe care l-am așteptat de multă vreme” și la „găsirea unor soluții de durată” în conflictul transnistrean.

Regiunea secesionistă a rămas fără gaze rusești la 1 ianuarie, când concernul rus Gazprom a oprit livrările la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul de la Chișinău pentru a evita o criză umanitară.

• Vezi și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Comentând apariția postului Moldova 1 printre canalele care pot fi vizionate de locuitorii regiunii transnistrene, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, le-a spus jurnaliștilor la Chișinău că autoritățile vor depune eforturi și mai departe „ca toți cetățenii în R. Moldova să aibă acces la informații obiective și de interes public, inclusiv despre faptul că anume UE a transmis gaz umanitar în regiune”.

Cine difuzează Moldova 1 în stânga Nistrului

Apariția televiziunii publice de la Chișinău în grila Interdnestrcom a fost semnalată pentru prima dată, într-o postare pe Facebook, pe 4 februarie, de deputatul partidului de guvernământ, PAS, Roman Roșca, care conduce și o comisie de monitorizare și control parlamentar asupra politicii de reintegrare a țării.

Portalul Zona de Securitate specializat în conflictul transnistrean a scris că mai multe surse i-au confirmat că Moldova 1 poate fi vizionată acum în stânga Nistrului pe canalul 30 al grilei Interdnestrcom.

Parte a holdingului Sheriff, care domină viața economică din regiunea transnistreană, Interdnestrcom ar deține monopolul în domeniul serviciilor de telecomunicații, televiziune și internet în stânga Nistrului, potrivit portalului Zona de Securitate.

• Te-ar putea interesa și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Compania retransmite în regiune numeroase posturi din Rusia, inclusiv posturi care au fost interzise în dreapta Nistrului pentru propaganda războiului, în urma invaziei rusești pe scară largă în Ucraina.

Dar nu este pentru prima dată când Interdnestrcom oferă locuitorilor regiunii transnistrene și programa de la Chișinău: a mai difuzat timp de aproape un an Moldova 1, dar și Publika TV, în 2012, în timpul unei apropieri între premierul de atunci Vlad Filat și liderul transnistrean, Evgheni Șevciuk.

Vlad Țurcanu, președintele companiei Teleradio Moldova, care include Moldova 1, a declarat că are și el informații „din câteva surse” că postul public este difuzat acum și în stânga Nistrului. Ei au decis așa, noi suntem foarte fericiți”, a spus Țurcanu portalului Newsmaker.

Dar nici Interdnestrcom, nici administrația secesionistă de la Tiraspol, nu au comentat public știrea, nu și-au explicat decizia și nu au spus cât timp vor mai putea viziona locuitorii regiunii transnistrene Moldova 1.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rubio a declarat pe platforma X: „Gaza TREBUIE să fie ELIBERATĂ de Hamas. Așa cum a menționat @POTUS astăzi, Statele Unite sunt pregătite să conducă și să facă Gaza frumoasă din nou. Urmărim o pace durabilă în regiune pentru toți oamenii.”

Trump și-a lansat surprinzătoarea propunere de „preluare” a Fâșiei Gaza de către SUA, cu „mutarea” palestinienilor de acolo, cu ocazia vizitei la Washington a premierului conservator israelian Benjanmin Netanyahu.

Președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, republicanul Mike Johnson, a susținut acțiunea propusă de Trump, considerând-o un pas îndrăzneț pentru stabilitatea regională.

Declarația președintelui Trump a fost întâmpinată însă mai ales cu critici pe plan internațional. China a exprimat a subliniat importanța autodeterminării palestiniene și a reiterat că susține soluția cu două state. Arabia Saudită și Egiptul au respins, de asemenea, ideea, reafirmându-și sprijinul pentru un stat palestinian independent și opunându-se oricărei strămutări forțate a palestinienilor.

În Statele Unite, politicieni din opoziție au criticat propunerea. Senatorul Chris Coons a descris-o drept „nesăbuită și periculoasă”, în timp ce deputata Rashida Tlaib l-a acuzat pe Trump că promovează epurarea etnică. Activiști pentru drepturile omului au denunțat propunerea ca fiind o crimă împotriva umanității.

Nancy Okail, directorul executiv al Centrului Tahrir pentru Politici din Orientul Mijlociu, a declarat: „Comentariile președintelui Trump, propunând ca populația Fâșiei Gaza să fie mutată permanent și ca Statele Unite să «preia» teritoriul, nu sunt altceva decât un apel deschis pentru comiterea unei crime împotriva umanității.”

• Te-ar putea interesa și: Trump propune ca palestinienii să părăsească Fâșia Gaza iar SUA să preia teritoriul

Experți și politicieni, au subliniat faptul că un asemenea plan nu este implementabil și potențialul său de a genera conflicte. Criticii argumentează că această propunere subminează eforturile de pace și ar exacerba violențele din Orientul Mijlociu.

Susținători ai administrației Trump consideră însă că preluarea Fâșiei Gaza de către Statele Unite ar putea aduce stabilitate și oportunități economice în regiune, transformând-o într-o zonă prosperă și pașnică.

Iată alte câteva reacții ale unor guverne și personalități la propunerea lui Trump, sintetizate de AFP:

Ministra de Externe germană ANNALENA BAERBOCK:

Baerbock a declarat că Fâșia Gaza le aparține palestinienilor, iar expulzarea lor ar fi inacceptabilă și contrară dreptului internațional.

„Ar duce, de asemenea, la noi suferințe și la noi valuri de ură. Nu trebuie să existe nici o soluție care să treacă peste capul palestinienilor."

DAVID LAMMY, ministrul britanic de Externe

„Întotdeauna ne-am exprimat clar convingerea că trebuie să urmărim soluția celor două state. Trebuie să-i vedem pe palestinieni capabili să trăiască și să prospere în teritoriile lor, în Gaza, în Cisiordania."

CHRISTOPHE LEMOINE, purtătorul de cuvânt al ministrului francez de externe

„Franța își reiterează opoziția față de orice deplasare forțată a populației palestiniene din Gaza, care ar constitui o încălcare gravă a dreptului internațional, un atac la adresa aspirațiilor legitime ale palestinienilor, dar și un obstacol major în calea soluției celor două state și un factor major de destabilizare pentru partenerii noștri apropiați Egiptul și Iordania, precum și pentru întreaga regiune."

Ministrul de Externe spaniol JOSE MANUEL ALBARES

„Vreau să fiu foarte clar în această privință: Gaza este pământul palestinienilor din Gaza și ei trebuie să rămână în Gaza. Gaza este parte a viitorului stat palestinian pe care Spania îl sprijină și trebuie să coexiste (cu Israelul n.r.) garantând prosperitatea și siguranța statului israelian."


Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, DMITRI PESKOV

„Rusia consideră că o reglementare în Orientul Mijlociu este posibilă numai pe baza unei soluții cu două state. Aceasta este teza care este înscrisă în rezoluția relevantă a Consiliului de Securitate al ONU, aceasta este teza care este împărtășită de majoritatea covârșitoare a țărilor implicate în această problemă. Plecăm de la ea, o susținem și credem că aceasta este singura opțiune posibilă."

Ministrul turc de Externe, HAKAN FIDAN

„Comentariile președintelui american Donald Trump privind un plan de preluare a Fâșiei Gaza sunt inacceptabile. Orice plan care i-ar lăsa pe palestinieni "în afara ecuației" ar duce la o intensificare a conflictului.”

SAMI ABU ZUHRI, oficial superior al grupării Hamas

„Poporul nostru din Fâșia Gaza nu va permite ca aceste planuri să fie puse în aplicare. Ceea ce este necesar este să se pună capăt ocupației (israeliene) și agresiunii împotriva poporului nostru, nu să fie expulzați palestinienii de pe teritoriul lor."

Președintele palestinan MAHMOUD ABBAS

Abbas a declarat că palestinienii nu vor renunța la pământurile, drepturile și locurile lor sacre și că Fâșia Gaza face parte integrantă din teritoriul statului Palestina, împreună cu Cisiordania și Ierusalimul de Est.

FUNCȚIONAR DE RANG ÎNALT IRANIAN

„Iranul nu este de acord cu nicio deplasare a palestinienilor și a comunicat acest lucru prin diverse canale."

SIMON HARRIS, ministrul irlandez de externe

„Este foarte clar care este direcția în care ne îndreptăm, avem nevoie de o soluție cu două state, iar poporul palestinian și poporul israelian au dreptul de a trăi în state sigure, unul lângă altul, și aici trebuie să ne concentrăm. Orice idee de strămutare a locuitorilor din Gaza în altă parte ar fi în contradicție clară cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU."

Premierul australian ANTHONY ALBANESE

„Poziția Australiei este aceeași care a fost în această dimineață, ca și anul trecut etc. Guvernul australian sprijină pe o bază bipartizană soluția celor două state."

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cine sunt basarabenii canonizați

Părintele Serghei Boghiul a fost canonizat cu titulatura Cuviosul Sofian de la Antim. S-a născut la 7 octombrie 1912 la Cuconeștii Vechi, județul Bălți, și a murit la 14 septembrie 2002 la Mănăstirea Antim din București. A fost călugăr la mănăstirea Dobrușa din județul Soroca, unde a și primit numele de Sofian. În perioada comunistă, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind eliberat în 1964, scrie agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica.

Preotul Alexandru Baltaga a fost canonizat cu titulatura Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia, cu cinstire în ziua de 8 august. S-a născut la 14 aprilie 1861, într-o familie de preoți din Călărași. După anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică la 28 iunie 1940, a rămas alături de enoriași, chiar dacă restul familiei sale s-a refugiat peste Prut. A fost arestat și condamnat pentru activitate contrarevoluționară și dușmănoasă față de statul sovietic, fiind deportat la Kazan, în Tatarstanul de azi, unde a decedat la 7 august 1941.

Părintele Iraclie Flocea a fost canonizat cu titulatura Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia, cu cinstire în ziua de 3 august. S-a născut la 11 martie 1893 la Pojorâta, Suceava, a luptat în Primul Război Mondial, după care a devenit misionar, ulterior călugăr al Mănăstirii Hârbovăț din Basarabia în 1920. A rămas preot la parohia Nisporeni și după anexarea Basarabiei din 1940. A fost arestat însă la 2 august 1945 și condamnat la 8 ani de muncă silnică în Siberia. A revenit în Basarabia în 1953, pretrecându-și ultimii ani din viață în satul Chițcani, unde a murit la 16 august 1964.

Ceilalți 13 sfinți canonizați sunt:

• Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie);
• Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu (23 octombrie);
• Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie);
• Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătuşu (22 iulie);
• Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria (2 decembrie);
• Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie);
• Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ (6 iulie);
• Sfântul Cuvios Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie);
• Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj (8 martie);
• Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana (26 decembrie);
• Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici (10 noiembrie);
• Sfântul Cuvios Calistrat de la Timişeni şi Vasiova (10 mai);
• Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie);

După canonizarea celor 16 clerici desfășurată la București, vor urma ceremonii locale de proclamare în eparhiile care au înaintat argumentele pentru canonizarea lor.

Procesul de canonizare în Biserica Ortodoxă Română începe la inițiativa eparhiilor în care persoana propusă și-a încheiat viața pământească. Eparhiile strâng documente și mărturii, care apoi sunt transmise spre evaluare Sinodului Mitropolitan.

• Te-ar putea interesa și: Patriarhia Română despre canonizarea unor legionari antisemiți: „Chiar și unii sfinți au avut căderi”

Dacă la nivel mitropolitan este aprobată inițiativa de canonizare, dosarul este înaintat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

După aprobarea de către Sfântul Sinod, format din toți ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea este proclamată într-o ceremonie în cadrul căreia credincioșii se familiarizează cu decizia Sfântului Sinod, cu titulatura și data de prăznuire a sfântului, precum și cu troparul și icoana lui.

Știre realizată cu ajutorul Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Schema de corupție a fost deconspirată de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii municipiului Bălți.

Bănuiții ar fi acționat în complicitate cu mai multe persoane din sistemul medical, influențându-i să elibereze concluzii medicale pentru determinarea gradelor de dizabilitate în lipsa fizică a pacienților.

De asemenea, aceștia ar fi eliberat pacienților fișe de trimitere (îndreptări) pentru investigații medicale la anumite centre de diagnostic private, iar pentru fiecare investigație ar fi primit de la agenții economici un comision de 15% per serviciu prestat.

Bănuiții ar mai fi eliberat pacienților prescripții pentru preparate farmaceutice, cu indicarea agentului economic de unde urmau a fi achiziționate medicamentele, pentru care, de asemenea, primeau comisioane.

În urma celor peste 20 de percheziții, care au avut loc la mai multe adrese din Chișinău, Bălți și Florești în cadrul instituțiilor medicale, centrelor de diagnostic medical și companiilor farmaceutice, ofițerii CNA și procurorii au ridicat mijloace financiare, proveniența cărora urmează a fi stabilită, înscrisuri de ciornă și purtători de informații.

Cei doi angajați ai spitalului urmează a fi audiați și ulterior cercetați în stare de libertate pentru trafic de influență și corupere pasivă.

Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive și irevocabile a instanței de judecată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, Guvernul este gata să-și asume „toate măsurile necesare” pentru exproprierea bunurilor amplasate pe terenul fostului Stadion Republican (cu numărul cadastral 0100208.277) din centrul capitalei, unde urmează să fie construită noua ambasadă americană.

Potrivit proiectului, vor fi supuse exproprierii toate construcțiile, inclusiv cele nefinalizate și provizorii, sau alte bunuri și lucrări atașate terenului fostului stadion de pe strada Tighina, cu o suprafață de peste 5,18 hectare.

Guvernul ar urma să efectueze și plata despăgubirilor pentru exproprierea bunurilor „din mijloacele alocate de la bugetul de stat”. Totodată, executivul va documenta plățile despăgubirilor și cheltuielile aferente exproprierii și le va prezenta guvernului SUA pentru rambursare, așa cum prevede un acord bilateral, semnat și ratificat în iulie 2024, prin care SUA se angajează să cumpere terenul.

Bugetul de stat pentru anul 2025 nu prevede cheltuieli aferente exproprierii bunurilor – acestea ar urma să fie identificate după adoptarea proiectului de lege respectiv.

Potrivit acordului interguvernamental, terenul fostului Stadion Republican va fi transmis „cu titlu oneros” către guvernul Statelor Unite pentru construirea și operarea unui nou sediu al ambasadei americane în Republica Moldova, cu condiția ca executivul SUA să-și exercite „opțiunea de a procura terenul”.

Prin același acord, guvernul american s-a angajat să execute lucrările de construcție a unui parc, de renovare și reparare a porților fostului Stadion Republican, precum și să suporte în totalitate cheltuielile aferente acestor lucrări.

Potrivit ministrului Culturii, Sergiu Prodan, prețul terenului pe care ar urma să-l achite SUA este de 18 milioane de euro, la care se adaugă alte sume pentru despăgubirile ce vor fi oferite proprietarilor privați care dețin bunuri pe teritoriul fostului stadion și care urmează să fie expropriați printr-o lege separată.

• Te-ar putea interesa și: Vot final: A fost ratificat acordul cu SUA privind terenul fostului Stadion Republican

Opoziția parlamentară a socialiștilor și comuniștilor a criticat la acea vreme tranzacția, spunând că terenul este „vândut la un preț de nimic”.

Tranzacția a fost negociată îndelung. Parlamentul de la Chișinău și-a dat acordul printr-o lege, în 2018, iar un prim acord a fost semnat un an mai târziu. Statele Unite spuneau atunci că vor investi în total peste 250 de milioane de dolari pentru a construi noua ambasadă, inclusiv oficii, spații rezidențiale, depozite, spații de recreere și altele. Legea a fost însă abrogată în decembrie 2020 de o majoritate informală a socialiștilor, a fostului Partid Șor și fostului Partid Democrat, care a votat ca terenul să fie repus în proprietatea statului.

Stadionul vechi a fost demolat în 2007 de guvernarea comunistă de atunci, iar între timp terenul este revendicat de artiști, performeri și activiști, care spun că ridicarea ambasadei în acel loc ar distruge elemente de patrimoniu, cum ar fi porțile istorice ale stadionului, și cer ca în acel spațiu să fie amenajat un parc.

Ambasada americană a spus mereu că orice nouă construcție pe acest teren va respecta semnificația lui culturală și istorică, Statele Unite angajându-se să renoveze porțile istorice ale stadionului și să rezerve o parte din teren pentru a construi un parc accesibil publicului, precum și alte zone verzi, pentru evenimente culturale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump a semnat ordinul executiv la 4 februarie, chiar înainte de a se întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, a cărui țară acuză de mult timp atât UNHRC, cât și Agenția de ajutor și lucrări pentru refugiații palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) de părtinire împotriva Israelului și antisemitism.

Ordinul executiv precizează că Statele Unite au contribuit la înființarea Organizației Națiunilor Unite după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a preveni viitoare conflicte globale și pentru a promova pacea și securitatea internațională. Dar unele agenții ONU „s-au îndepărtat de această misiune și, în schimb, acționează contrar intereselor Statelor Unite, atacând aliații noștri și propagând antisemitismul”, se arată în document.

Potrivit decretului, UNRWA ar fi fost infiltrată de membri ai unor grupuri desemnate de mult timp drept organizații teroriste străine, în timp ce UNHRC a protejat persoanele care încalcă drepturile omului, permițându-le să folosească organizația pentru a se proteja de controale.

Ordinul executiv mai prevede că Statele Unite vor revizui participarea la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO).

Potrivit acestuia, UNESCO nu a reușit să se reformeze, a manifestat în mod constant un sentiment anti-Israel în ultimul deceniu și nu a reușit să răspundă preocupărilor legate de datoriile tot mai mari.

• Te-ar putea interesa și: Trump propune ca palestinienii să părăsească Fâșia Gaza iar SUA să preia teritoriul

Ordinul a stabilit, de asemenea, o revizuire amplă a finanțării americane pentru organizațiile multilaterale, care urmează să fie finalizată în termen de 180 de zile. Această revizuire va determina, între altele, care organizații, convenții și tratate „sunt contrare intereselor Statelor Unite” și dacă acestea pot fi reformate.

În timpul primului său mandat, Trump a scos de asemenea Statele Unite din Consiliul pentru Drepturile Omului. Ambasadorul SUA la ONU la acea vreme, Nikki Haley, a acuzat consiliul de „părtinire cronică împotriva Israelului” și a semnalat ceea ce ea a spus că sunt abuzatori ai drepturilor omului printre membrii săi.

Președintele Joe Biden a reînnoit sprijinul pentru cei 47 de membri ai UNHRC, dar a anunțat în septembrie că Statele Unite nu vor candida pentru un al doilea mandat consecutiv.

Activitățile consiliului includ analize ale dosarelor țărilor în materie de drepturile omului și acuzații specifice de încălcare a acestora. UNRWA furnizează în prezent asistență umanitară multora dintre cele 1,9 milioane de persoane strămutate de războiul din Gaza, care depind de livrările acesteia pentru supraviețuire.

Finanțarea americană a UNRWA a fost întreruptă în ianuarie 2024 de către Biden, după ce Israelul a acuzat 12 dintre angajații săi de implicare în atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

În urma unor anchete s-au constatat anumite „probleme legate de neutralitate” la UNRWA, dar nicio dovadă pentru acuzațiile principale ale Israelului, iar majoritatea celorlalți donatori care au suspendat în mod similar finanțarea și-au reluat sprijinul financiar.

Trump a declarat că, pe baza „marelui potențial” al ONU, Statele Unite vor „continua să meargă alături de aceasta”, dar a adăugat că scopul principal al Organizației Națiunilor Unite ar trebui să fie soluționarea conflictelor.

Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, a declarat că Antonio Guterres a lucrat neobosit pentru a implementa multe reforme și pentru a crește eficiența și inovarea organizației.

Stephane Dujarric a adăugat că sprijinul SUA pentru Națiunile Unite a salvat nenumărate vieți și a îmbunătățit securitatea globală.

„Secretarul general așteaptă cu nerăbdare să continue relația sa productivă cu președintele Trump și cu guvernul SUA pentru a consolida această relație în lumea turbulentă de astăzi”, a spus Dujarric.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Lovitură inamică asupra Iziumului. Potrivit datelor preliminare, ocupanții au folosit o rachetă balistică", a scris Oleg Sinehubov pe Telegram. El a spus inițial că patru civili au fost uciși, dar ulterior a actualizat numărul morților la cinci.

Forțele rusești au lovit partea centrală a orașului, important din punct de vedere strategic, care leagă rețelele de drumuri cheie și rutele de aprovizionare, spune Sinehubov.

Inițial, au fost raportate 17 persoane rănite, dintre care cinci au fost internate în spital.

Numărul răniților a crescut între timp la 38 de persoane. Printre ei se află și o fată de 15 ani.

Potrivit datelor preliminare, Rusia a folosit rachete balistice în atac.

Autoritățile locale au relatat că atacul a lovit o clădire administrativă și a deteriorat o altă facilitate administrativă din apropiere, precum și blocuri de locuințe cu mai multe etaje.

Administrația militară regională a menționat că nu există facilități militare în această zonă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare la locul incidentului și a transmis condoleanțe familiilor îndoliate.

„O astfel de brutalitate este intolerabilă”, a spus el pe Telegram. „Trebuie să punem presiune asupra Rusiei folosind toate mijloacele disponibile – forța militară, sancțiuni și eforturi diplomatice – pentru a opri această teroare și a proteja vieți.

Imagini după atacul de la Izium, verificate de RFE/RL:

Armata rusă atacă în mod regulat regiunile ucrainene, provocând distrugeri masive în zonele civile cu drone, rachete, artilerie și diverse tipuri de bombe.

Kremlinul neagă permanent că vizează zone civile, în ciuda dovezilor unor astfel de atacuri.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Răspunsul rapid al Beijingului a urmat după intrarea în vigoare, la 4 februarie, a tarifelor de 10% impuse de președintele Donald Trump pentru toate importurile chinezești.

Astfel, China a anunțat taxe de 15 % pentru cărbunele și gazul natural lichefiat (GNL) din SUA, precum și taxe de 10% la țiței, echipamente agricole, pick-up-uri și mașini cu motor mare. Ministerul de Finanțe din China a declarat că măsurile vor intra în vigoare pe 10 februarie.

Ministerul chinez al Comerțului și Administrația vamală au anunțat, de asemenea, măsuri separate care impun controale la export asupra bunurilor care conțin wolfram, teluriu, molibden și ruteniu pentru „a apăra interesele de securitate națională”.

China controlează o mare parte din aprovizionarea mondială cu astfel de metale rare, care sunt esențiale pentru tranziția către energie curată.

Totodată, Beijingul a anunțat o anchetă antimonopol împotriva Google.

Tarifele impuse reciproc marchează o reînnoire a războiului comercial purtat de Beijing și Washington în timpul primului mandat al președintelui american Donald Trump.

În timpul acelui prim război comercial, Trump a recurs la taxe vamale pentru a încerca să determine China să cedeze în probleme comerciale, iar China a răspuns cu propriile sale tarife. Taxele vamale americane pentru bunurile chinezești au crescut de șase ori, ajungând la 19%, în timp ce taxele chinezești pentru bunurile americane aproape s-au triplat, ajungând la 21%, zguduind piețele, pe măsură ce tensiunile dintre cele mai mari două economii ale lumii au crescut.

• Vezi și: Liderii UE, deciși să-i dea replica lui Trump în disputa cu tarifele și să întărească apărarea europeană comună

Washingtonul susține că actualele tarife americane au fost impuse Chinei pentru că nu a oprit fluxul de droguri ilicite în Statele Unite. Atunci când măsurile au fost anunțate pentru prima dată, la 2 februarie, Beijingul a declarat că va depune o plângere împotriva Statelor Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) și „va lua contramăsurile corespunzătoare”, fără a oferi detalii suplimentare.

China este principala sursă de furnizare a multor minerale esențiale, iar multe dintre cele interzise pentru export în noile măsuri ale Beijingului sunt folosite în producția de electronice și dispozitive de înaltă tehnologie.

Schimbul de taxe vamale dintre Beijing și Washington vine după ce președintele Trump a suspendat amenințarea sa cu taxe vamale de 25% pentru Mexic și Canada. Respectivele măsuri adoptate la 3 februarie includ o pauză de 30 de zile în schimbul unor concesii în ceea ce privește asigurarea respectării frontierelor și combaterea criminalității cu cele două țări vecine.

Nu s-a ajuns la un astfel de acord cu Xi, iar Casa Albă a declarat că Trump nu intenționează să discute cu liderul chinez până la sfârșitul acestei săptămâni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe 2 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a declarat la TV8 că dosarul intentat împotriva Oxanei Childescu este pe cale să ajungă în instanță.

„În dosarul fraudei bancare a fost pusă sub învinuire și soția lui (Plahotniuc - n.r.), urmează să fie trimisă în judecată. Ideea că procurorii nu lucrează în privința acestei persoane nu este adevărată”, a spus Dragalin.

Europa Liberă a cerut Procuraturii Anticorupție să clarifice detaliile cazului. Instituția a declarat că, la 3 iulie 2024, Oxana Childescu a fost acuzată în absență de complicitate la spălare de bani în proporții deosebit de mari, în beneficiul unei organizații criminale.

Procurorii au spus că au trimis o cerere de asistență juridică internațională în Elveția pentru ca Oxana Childescu să fie informată despre acuzațiile aduse și interogată. Aceștia au explicat că, potrivit informațiilor pe care le dețin, ea are reședința în Elveția, unde s-a recăsătorit cu Plahotniuc, după ce a divorțat de acesta în Moldova.

• Citește și: Plahotniuc a obținut câștig de cauză la tribunalul UE, dar rămâne pe listele de sancțiuni

De asemenea, oamenii legii au reușit să obțină punerea sub sechestru a vilei unde este are reședința soția oligarhului. Valoarea proprietății este estimată la 30 de milioane de euro.

În noiembrie 2014, opinia publică a aflat despre dispariția unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Potrivit versiunii procurorilor, autorul schemei a fost Vladimir Plahotniuc, care a creat o organizație criminală implicată în fraudă și spălare de bani la o scară deosebit de mare.

Dosarul lui Plahotniuc privind implicarea sa în „furtul miliardului” este examinat acum de Judecătoria Buiucani. Instanța a conexat acest dosar cu cele ale fostei conduceri a Băncii Naționale și a șefilor celor trei bănci din care au fost sustrași banii.

• Te-ar putea interesa și: Interpol revine asupra dosarului lui Vladimir Plahotniuc, anunță Procuratura Anticorupție

Oligarhul a părăsit R. Moldova în vara anului 2019. El a locuit o perioadă în Statele Unite și apoi în Turcia. Oamenii legii susțin că Plahotniuc se află în Ciprul de Nord, dar nu au nicio confirmare oficială.

Pe 25 noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că a obținut de la Interpol reconsiderarea refuzului de includere a lui Plahotniuc pe lista persoanelor urmărite internațional.

Plahotniuc însuși susține că nu este implicat în „furtul miliardului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul l-a făcut premierul Dorin Recean, care a prezentat, într-un mesaj video, detaliile noului sprijin energetic oferit Chișinăului de către Uniunea Europeană pe 4 februarie.

Ajutorul pentru compensarea facturilor va constitui 151 de milioane de euro.

Întregul pachet de sprijin al UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova se ridică la 250 de milioane de euro în acest an.

Tot din acest ajutor, pe termen mediu, Guvernul de la Chișinău va oferi compensații de 15 milioane de euro pentru afaceri, suplimentar la ajutorul prevăzut de Guvern, ceea ce va permite compensarea a 50% din costurile suplimentare la energie pentru sectorul agroalimentar.

Alte 20 de milioane de euro sunt destinate pentru compensarea facturilor la energia electrică în instituții de importanță socială, cum ar fi școli, grădinițe, spitale și centre sociale.

Totodată, 50 de milioane de euro vor fi oferiți pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică, realizate în cadrul programelor „Satul european”, Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) și „Eco-voucher”.

• Te-ar putea interesa și: UE anunță o nouă strategie pentru independența energetică a R. Moldova

Este al doilea pachet de sprijin al UE, după ce Bruxelles-ul a alocat, recent, primele 30 de milioane de euro, inclusiv pentru livrarea gazelor naturale în stânga Nistrului.

De la începutul acestui an, regiunea transnistreană nu mai primește gaze de la Gazprom, după expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina și după ce concernul rus a refuzat să furnizeze gaze pe rute alternative. Stoparea livrărilor a lăsat mii de oameni în Transnistria fără gaze, lumină și încălzire, iar impactul pe care l-a produs pe malul drept a fost majorarea tarifelor la energia electrică.

Administrația separatistă de la Tiraspol a acceptat ca regiunea să primească, de la 1 februarie, gaze oferite de UE și Guvernul de la Chișinău, pentru menținerea presiunii în țevi și prevenirea unei catastrofe umanitare.

Pachetul de sprijin face parte din strategia UE pentru creșterea rezilienței și independenței energetice a Republicii Moldova în următorii 2 ani. Scrisoarea de intenție pentru realizarea acestei strategii a fost semnată de premierul Dorin Recean și comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, la Chișinău, pe 4 februarie.

Potrivit premierul Dorin Recean, noua strategie prevede investiții în infrastructură, eficientizarea energetică a clădirilor, creșterea ponderii energiei regenerabile, soluții de stocare a energiei, finalizarea liniilor de interconectare cu România. Până în 2030, Guvernul își propune practic să dubleze ponderea producției de energie verde, până la cel puțin 30%.

Componenta transnistreană

Strategia pentru independența energetică a Republicii Moldova are și o componentă destinată malului stâng al Nistrului.

„UE vine cu o ofertă suplimentară de 60 de milioane de euro pentru a acoperi necesitățile energetice ale regiunii până la mijlocul lui aprilie. Aceasta ar acoperi 70% din consumul social pe care l-au avut până la criză”, a declarat șeful Guvernului, Dorin Recean.

Totuși, asistența pentru regiunea transnistreană va fi acordată doar în anumite condiții.

Este vorba despre „acțiuni concrete, prin care se respectă drepturile omului și libertățile fundamentale în regiune și care trebuie convenite cu Guvernul Republicii Moldova până a fi valorificat ajutorul”, a spus Recean, fără să intre în detalii.

De asemenea, Tiraspolul ar urma să prezinte „un plan asumat, prin care se actualizează treptat tarifele la energie la prețurile de piață pentru consumatorii din regiune”.

Premierul a mai spus că întreprinderile mari exportatoare din Transnistria vor trebui să achite prețurile de piață pentru energie.

În pachetul de sprijin nu sunt incluse companiile industriale din regiune cu un consum mare de energie.

„Kremlinul a creat o problemă umanitară, acum partenerii europeni vin să o rezolve. Pachetul oferit de UE ne va permite să continuăm acordarea compensațiilor, să evităm o criză umanitară și să investim în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a declarat premierul Dorin Recean.

În ajun, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a amintit că UE și Chișinăul au oferit regiunii transnistrene gaze naturale pentru perioada 1-10 februarie.

• Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Krasnoselski a spus, fără să facă și alte precizări, că administrația sa va căuta să încheie contracte de procurare a gazelor pe termen lung, pentru care va plăti dintr-un credit promis de Rusia.

Anterior, la o conferință de presă susținută pe 1 februarie, liderul administrației de la Tiraspol, controlate de Moscova a spus că nu exclude posibilitatea procurării gazelor prin intermediul unei companii din Ungaria: „Este o companie europeană mare ce ar putea livra gaze Transnistriei, contra cost, prin intermediul Moldovagaz”.

Krasnoselski a adăugat că aceasta ar fi doar „una din soluții”. „Vom continua să lucrăm cu colegii din Ungaria, cu cei ruși și cu alți colegi, astfel încât livrările de gaze în Transnistria să fie de durată”, a spus el.

Oficiali de la Chișinău nu au reacționat, deocamdată, la aceste afirmații. Solicitat de presă, șeful interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a refuzat să ofere comentarii.

La sfârșitul lunii ianuarie, presa rusă a scris că Moldovagaz ar negocia cu două companii din Ungaria – MOL și MVM – o schemă de aprovizionare cu gaze a regiunii transnistrene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Scrisoarea de intenție privind realizarea noii strategii a fost semnată la Chișinău de comisarul european pentru extindere, Marta Kos, și premierul Dorin Recean, în prezența președintei Maia Sandu, după discuții purtate la Președinție, pe 4 februarie.

Potrivit comisarului european, noua strategie reprezintă un gest de solidaritate cu „viitorii membri ai UE” și va permite Moldovei să devină mai rezistentă și independentă energetic în următorii 2 ani.

„Noi am văzut că Rusia încearcă să transforme dependența energetică în șantaj. Strategia de astăzi este un semn de solidaritate al UE în vremuri dificile. UE funcționează în baza solidarității și este absolut firesc să extindem această solidaritate și pentru viitorii membri ai UE. De aceea, vrem să ne asigurăm că voi niciodată nu veți fi subiectul unui șantaj energetic”, a declarat Marta Kos, la o conferință de presă comună cu președinta Maia Sandu.

Unul din obiectivele noii strategii, prevăzută pe un termen de doi ani, este decuplarea Republicii Moldova de aprovizionările nesigure cu energie din Rusia și integrarea deplină a acesteia pe piața energetică a UE.

Documentul prevede că „sprijinul global” european pentru R. Moldova se va ridica la 250 de milioane de euro în anul 2025, dintre care 100 de milioane vor fi oferite până la jumătatea lunii aprilie, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

În plus, 60 de milioane euro vor fi puse dispoziție populației din regiunea transnistreană. Acest sprijin este condiționat de luarea de măsuri privind libertățile fundamentale și drepturile omului în regiunea transnistreană și exclude activitățile energointensive (industria grea, cu mare consum de energie și emisii mari de gaze de seră).

• Citește și: Gaze românești, americane și azere, cumpărate de moldoveni pentru regiunea transnistreană, pe banii UE

Pe termen scurt, pachetul global va sprijini consumatorii de pe malul drept al Nistrului care se confruntă cu creșteri abrupte ale prețurilor la energie pe malul drept. Acesta va permite compensarea „tuturor costurilor excesive” la energia electrică pentru toate gospodăriile, până la sfârșitul acestui an, urmând ca primii 110 Kwh din factură să fie achitat la tariful de dinaintea creșterii prețurilor la energie.

De asemenea, pachetul include sprijin pentru cele mai vulnerabile familii, precum și compensarea integrală a creșterii tarifelor la energia electrică pentru instituțiile sociale, inclusiv grădinițe, școli și spitale.

• Vezi și: Primele locuințe din Transnistria au căldură, iar regiunea solicită 2,7 milioane de metri cubi de gaz pentru duminică

O finanțare suplimentară de 15 milioane de euro va fi alocată pentru compensarea facturilor la energie ale întreprinderilor agroalimentare și de producție.

În plus, prin intermediul instituțiilor financiare internaționale, va fi disponibilă o finanțare suplimentară de 50 de milioane de euro pentru investiții durabile în proiecte de eficiență energetică de către autoritățile publice locale, gospodării și IMM-uri.

Comisia Europeană a mai anunțat că, pe termen lung, sprijinul UE va permite Moldovei să își îmbunătățească securitatea energetică prin investiții și reforme pentru tranziția energetică și să asigure eliminarea completă a aprovizionării cu resurse energetice rusești.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație a Departamentului de Stat publicată luni, se spune, între altele:

„USAID s-a îndepărtat de mult timp de misiunea sa inițială de a promova în mod responsabil interesele americane în străinătate și, în prezent, este foarte clar că părți semnificative din finanțarea USAID nu sunt aliniate la interesele naționale fundamentale ale Statelor Unite”.

Secretarul de stat Marco Rubio, care s-a aflat în vizită în San Salvador, a numit agenția „extrem de ineficientă” și a acuzat personalul acesteia că „nu este dispus să răspundă la întrebări simple” privind programele.

Elon Musk a declarat luni că USAID „nu mai poate fi redresată” și că Trump a fost de acord ca agenția să fie închisă.

Zeci de angajați ai agenției au fost concediați în ultima săptămână. În weekend, doi înalți funcționari de securitate au fost suspendați pentru că au refuzat să predea documente clasificate oficialilor Departamentului pentru eficiență guvernamentală.

Acest departament a fost anunțat de președintele Donald Trump în noiembrie 2024, ca parte a celui de-al doilea mandat al său. Departamentul este condus de omul de afaceri Elon Musk.

Membrii democrați ai Congresului au contestat încercarea aparentă a administrației Trump de a integra Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) în Departamentul de Stat, o mișcare care pune sub semnul întrebării finanțarea programelor de ajutor din întreaga lume, inclusiv miliarde de dolari în ajutorul pentru dezvoltare acordat Ucrainei.

Parlamentarii s-au adunat în fața sediului principal al USAID din centrul Washingtonului la 3 februarie pentru a critica ceea ce au numit o „manevră ilegală” a lui Elon Musk, CEO al Tesla și SpaceX, care a fost însărcinat de președintele Donald Trump cu reducerea guvernului.

Parlamentarii democrați s-au adunat în semn de protest după ce s-a anunțat că angajații agenției au fost rugați să nu se prezinte la lucru la 3 februarie și că, ulterior, li s-a blocat accesul la e-mailul guvernamental și la alte conturi, în timp ce se părea că este în curs o desființare a agenției.

„Ne-am petrecut weekendul introducând USAID în mașina de tocat lemne”, a declarat Musk pe X la 3 februarie.

Parlamentarii, care au luat cuvântul în fața sediului principal al agenției din Washington, au apărat activitatea USAID și au afirmat că măsurile au interferat cu atribuțiile Congresului.

• Vezi și: Aproape toate ajutoarele externe ale SUA au fost suspendate pe 90 de zile, pentru revizuire

„Nu avem o a patra ramură a guvernului numită Elon Musk. Iar acest lucru va deveni foarte clar”, a declarat reprezentantul Jamie Raskin (Democrat-Maryland). „Vom apăra USAID până la capăt”.

USAID este o agenție guvernamentală independentă înființată de Congres în 1961 și are un efectiv de aproximativ 10.000 de persoane în întreaga lume. Este principala ramură de ajutor internațional a guvernului SUA și primește anual zeci de miliarde de dolari de la Congres pentru a finanța programe în unele dintre cele mai sărace țări ale lumii.

Acestea includ programe de combatere a sărăciei, programe de sănătate, ajutor în caz de dezastre și programe pentru promovarea democrației și apărarea drepturilor omului.

Un raport recent al Serviciului de cercetare al Congresului (CRS) a declarat că USAID a gestionat în anul fiscal 2023 peste 40 de miliarde de dolari sub formă de credite combinate pentru a sprijini proiecte în aproximativ 130 de țări. Primii trei beneficiari de ajutor au fost Ucraina, Etiopia și Iordania. Afganistanul este, de asemenea, unul dintre primii 10 beneficiari ai finanțării USAID.

Secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că este director interimar al USAID, dar a precizat că și-a delegat această autoritate, astfel încât nu va conduce operațiunile zilnice. El a informat Congresul cu privire la reorganizarea agenției într-o scrisoare, precizând că unele părți ale USAID ar putea fi absorbite de Departamentul de Stat, iar restul ar putea fi desființate.

Măsura „nu vizează încetarea programelor pe care le desfășoară USAID”, ci preluarea direcției politice de la Departamentul de Stat, a spus Rubio.

Vorbind în El Salvador în timpul unei vizite în America de Sud, Rubio a declarat că USAID „trebuie să fie aliniată la politica externă americană”.

Rubio a subliniat că banii pe care îi primește USAID sunt banii contribuabililor, dar agenția a devenit o „organizație caritabilă globală separată de interesul național”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că Verzii, a căror cotă de popularitate a fost puternic afectată în perioada în care s-au aflat într-o coaliție controversată și nepopulară cu social-democrații și democrații liberi (formațiune pro-business), au raportat că au primit un număr record de 5.000 de cereri de aderare între miercuri și duminică, săptămâna trecută.

„Cererea dvs. va fi procesată, dar vă rugăm să aveți răbdare”, stătea scris luni pe site-ul Verzilor.

Miercurea trecută, blocul conservator de opoziție CDU/CSU a propus o moțiune fără caracter obligatoriu în parlament pentru restricționarea severă a migrației ilegale. Planurile au fost adoptate cu sprijinul extremei drepte, adică al partidului Alternativa pentru Germania (AfD), o premieră istorică care a declanșat proteste în întreaga țară.

CDU sau Uniunea Creștin-Democrată, este cel mai mare partid de centru-dreapta din Germania. CSU, sau Uniunea Creștin-Socială, este partidul său înfrățit din Bavaria.

La 23 februarie, în Germania vor avea loc alegeri federale pentru alegerea celor 630 de membri ai celui de-al 21-lea Bundestag. Programate inițial pentru 28 septembrie 2025, alegerile au fost devansate din cauza prăbușirii coaliției de guvernare în timpul crizei guvernamentale germane din 2024.

„Închiriem săli mai mari”

Explicând creșterea bruscă a numărului de membri ai partidului său, directorul politic al Verzilor, Pegah Edalatian, a declarat pentru dpa că „mulți oameni sunt șocați de cooperarea liderului CDU Friedrich Merz cu AfD”.

Edalatian a declarat că, de săptămâna trecută, partidul a observat, de asemenea, un interes crescut pentru evenimentele de campanie cu candidații săi de top, spunând că au fost rezervate săli mai mari și au fost instalate ecrane în afara sălilor „astfel încât toată lumea să poată fi acolo”.

Partidul Stângii (Die Linke), care a fost în scădere în sondaje sub pragul parlamentar de 5%, a raportat, de asemenea, peste 11.000 de noi membri în ultimele două săptămâni.

Luni, partidul considerat de stânga radical număra 71.277 de membri, în creștere de la 60.060 la 18 ianuarie și cel mai mare număr din 2010, a declarat un purtător de cuvânt, citat de dpa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială (DGAMS), Vladimir Bolocan, în cadrul ședinței operative a Primăriei Chișinău din 3 februarie.

Potrivit acestuia, bărbatul a fost izolat și primește tratamentul necesar, iar „medicii se ocupă cu anchetele epidemiologice”.

Primul caz din acest an a fost înregistrat pe 21 ianuarie, la un tânăr originar din Nigeria și domiciliat în orașul Tiraspol. În ultimii 6 ani, în R. Moldova nu au fost cazuri de febră tifoidă.

• Te-ar putea interesa și: În R. Moldova s-a înregistrat primul caz de febră tifoidă din ultimii 6 ani

Febra tifoidă este o boală infecțioasă care poate fi prevenită prin vaccinare, mai ales înainte de vizitarea unei zone endemice (Africa).

Maladia se manifestă prin febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare.

În scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă specialiștii recomandă să:

• Vă spălați bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
• Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
• Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
• Folosiți apă potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
• Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
• Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
• Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Zborul neautorizat a fost detectat și supravegheat de către sistemele de monitorizare a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale”, a transmis ministerul Apărării, fără a preciza despre ce tip de aparat este vorba.

Acesta a intrat pe teritoriul moldovean din direcția localității ucrainene Pavlivca (Ucraina) și a survolat localitățile Carmanova, Maiac și Grigoriopol. Ulterior, drona a părăsit spațiul aerian al R. Moldova.

Supravegherea spațiului aerian este una dintre vulnerabilitățile Moldovei în contextul războiului din Ucraina, în situația în care au fost înregistrate mai multe cazuri de violare a spațiului aerian moldovean de rachetele și dronele lansate de Rusia spre Ucraina.

Proaspăt adoptata Strategie Națională de Apărare include la „direcțiile de acțiune” pentru dezvoltarea capacităților de supraveghere a spațiului aerian.

În document se arată că războiul din țara vecină a scos în evidență „importanța critică a dotării Forțelor Armate cu un sistem modern și fiabil de apărare aeriană.” R. Moldova urmează să dezvolte „un sistem integrat de avertizare timpurie”, dar și a unui „sistem integrat de vehicule aeriene fără pilot (UAV)”, care ar fi capabile „să execute un spectru larg de misiuni.” Pentru dezvoltarea sistemului respectiv, potrivit Strategiei, vor fi atrase atât „investiții naționale”, cât și fonduri oferite de parteneri, inclusiv UE și NATO.

• Vezi și: Rămășițele unei drone de mici dimensiuni, depistate în raionul Orhei

În anul 2023, Moldova a cumpărat un radar (GM200) de supraveghere aeriană de ultimă generație, un al doilea urmând să ajungă în Moldova în vara anului 2025.

De la începutul războiului din Ucraina, autoritățile moldovene au raportat peste 20 de cazuri de violare a spațiului aerian de către drone sau rachete rusești. Au fost depistate mai multe fragmente de drone și rachete, cu sau fără explozibili.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

AFP amintește că Rusia a fost lovită de o serie de asasinate și explozii misterioase de la lansarea ofensivei sale la scară largă în Ucraina în 2022.

Mass-media de stat rusă a informat inițial, luni, că Armen Sarkisian, un fost șef de asociație de box din estul Ucrainei, care înființase un batalion pentru a lupta împotriva Kievului, se numără printre răniți, dar apoi a precizat că a murit la spital.

Serviciul de securitate ucrainean SBU l-a declarat în decembrie pe Sarkisian - pe care l-a numit „baron al crimei din regiunea Donețk" - drept suspect pentru „recrutarea deținuților pentru a lupta împotriva Ucrainei".

Kievul nu a comentat imediat incidentul.

În decembrie, Ucraina a declarat că se află în spatele uciderii generalului armatei ruse Igor Kirillov la Moscova, în cel mai îndrăzneț atac de până acum împotriva unei căpetenii ruse implicate în invazie.

Căutat de Kiev

Presa rusă a informat că Sarkisian a format în 2022 o unitate militară - numită "ArBAT" - pentru a lupta împotriva Ucrainei.

Potrivit SBU, Sarkisian este „apropiat" de fostul președinte ucrainean destituit Viktor Ianukovici și figurează pe o listă de persoane căutate de Ucraina din 2014, fiind acuzat de „organizarea de crime" în timpul revoltelor pro-UE de la Kiev.

SBU susține că Sarkisian a supravegheat închisorile din regiunea ocupată Donețk, de unde a recrutat condamnați ca să-i trimită pe front de partea rușilor.

„Sunt în curs de desfășurare eforturi pentru a-l aduce pe infractor în fața justiției pentru crimele sale împotriva Ucrainei", a declarat SBU în decembrie, amintește AFP.

Cotidianul rus Kommersant a relatat că un dispozitiv exploziv a explodat când Sarkisian a intrat în clădire împreună cu agenții de securitate, adăugând că unul dintre agenți a murit.

Imaginile publicate de TASS au arătat un hol grav avariat, cu fragmente de obiecte răspândite pe podea.

Clădirea înaltă, din cărămidă roșie, a fost înconjurată de poliție și un elicopter a fost văzut sosind la fața locului.

Kommersant a relatat că unitatea formată de Sarkisian era alcătuită din aproximativ 500 de persoane, dintre care majoritatea sunt etnici armeni.

Potrivit presei ruse, Sarkisian s-a născut în Armenia, dar s-a mutat la o vârstă fragedă în orașul Gorlivka din estul Ucrainei și a folosit și pseudonimul Armen „Gorlovsky" - după numele orașului industrial.

Gorlivka se află sub controlul separatiștilor pro-ruși din 2014.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Avem de-a face cu Ucraina și Rusia”, le-a spus Donald Trump reporterilor la 2 februarie.

„Avem întâlniri și discuții programate cu diverse părți, inclusiv Ucraina și Rusia. Și cred că acele discuții merg de fapt destul de bine”, a adăugat el fără a fi specific.

Cu câteva ore mai devreme, trimisul special al lui Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a avertizat că ambele părți vor trebui să facă concesii dacă speră să negocieze o înțelegere a războiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski „a indicat deja că își va diminua pretențiile pentru teritorii", a spus Kellogg.

„Și [președintele rus Vladimir] Putin va trebui să-și diminueze pretențiile ”.

„Vom avea discuții cu toată lumea de-a lungul timpului și probabil pe termen scurt”, a adăugat el. „Și este bine pentru ambele părți.”

Volodimir Zelenski a respins orice acord care i-ar cere să facă concesii teritoriale Rusiei, care controlează mari porțiuni din sud-estul Ucrainei și Peninsula Crimeea.

O parte din teritoriu a fost luată în timpul unei invazii anterioare din 2014, în timp ce restul a fost capturat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.

Cu toate acestea, Ucraina – depășită de forțele ruse – a suferit pierderi tot mai mari pe câmpul de luptă în ultimele luni, ceea ce a dus la presiuni asupra lui Zelenski pentru a-și schimba poziția față de pierderea terenurilor, chiar și temporar.

Viitorul ajutorului militar al SUA este, de asemenea, neclar. În timpul președinției sale, Trump a criticat suma acordată Ucrainei, în timp ce Kellogg a spus că este în valoare de 174 de miliarde de dolari, oferită Kievului de către administrația anterioară.

Rusia a suferit, de asemenea, pierderi masive pe câmpul de luptă, iar economia sa a fost ruinată din cauza cheltuielilor militare și a sancțiunilor impuse de Occident.

Trump a promis că va pune capăt rapid războiului, dar nu a oferit detalii cu privire la eventualele planuri de a reuni părțile.

Kellogg a declarat, pe 31 ianuarie, că Trump are o strategie „solidă” pentru a pune capăt războiului din Ucraina în câteva luni, fără a oferi detalii.

Afirmația lui Kellogg a venit pe fondul discuțiilor din culise și al negocierilor pe diferite canale pentru a găsi o modalitate de a pune capăt invaziei rusești de aproape 3 ani.

• Vezi și: Trump spune din nou că vrea să vorbească cu Putin despre încheierea războiului din Ucraina

Putin, la rândul său, l-a complimentat pe Trump și și-a exprimat dorința de a se întâlni. Dar el a exclus să poarte discuții cu Zelenski, care ar putea complica orice negocieri viitoare.

Putin l-a numit pe Zelenski „ilegitim”, deoarece mandatul său prezidențial a expirat oficial.

Ucraina rămâne sub legea marțială și nu a organizat alegeri de la invazia Rusiei - ceva ce, a spus Kellogg, este permis de constituția Ucrainei.

Dar Kellogg a declarat pentru Reuters că Washingtonul dorește ca Ucraina să organizeze alegeri, eventual până la sfârșitul acestui an, mai ales dacă se ajunge la un armistițiu pentru a opri lupta.

Dmitro Litvin, un consilier al lui Zelenski, a spus pe 2 februarie că „nu am văzut interviul complet al domnului Kellogg, doar câteva citate despre alegeri, așa că este greu să-i evaluăm pe deplin poziția”.

„Dar dacă planul său este doar o încetare a focului și alegeri, este un plan eșuat – Putin nu va fi intimidat doar de aceste două lucruri”, a spus el pentru Reuters.

Ucraina a căutat garanții de securitate pe termen lung, inclusiv potențiala trimitere a forțelor occidentale de menținere a păcii, pentru a împiedica Rusia să-și reconstruiască forțele și să atace din nou după încetarea focului.

• Te-ar putea interesa și: Rusia a atacat cu rachete centrul istoric al Odesei

Pe câmpul de luptă, Ucraina a continuat să vizeze instalațiile de combustibil și energie din interiorul Rusiei. Dronele au aprins un incendiu în regiunea Astrakhan și au forțat suspendarea zborurilor pe mai multe aeroporturi, au declarat oficialii și mass-media din Rusia la începutul zilei de 3 februarie.

„Forțele armate ucrainene au încercat un atac cu drone asupra obiectelor situate în regiune, inclusiv a instalațiilor de combustibil și energie”, a declarat guvernatorul Astrahanului, Igor Babușkin, pe Telegram.

„Atacul a fost respins cu succes. Căderea dronei a stârnit un incendiu. Nu au fost victime", a scris el din regiunea de sud a Rusiei, lângă granița cu Kazahstan.

El nu a precizat ce a luat foc, dar canalul Baza Telegram a spus că este o fabrică de procesare a gazelor din apropierea orașului Astrakhan.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că bărbatul - al cărui nume nu a fost făcut public - este fostul partener al mamei victimei.

Dispariția fetei și ancheta privind moartea acesteia după descoperirea cadavrului au avut parte de o amplă acoperire mediatică și de mare atenție în Germania.

Instanța a decis că fapta implică un nivel de vinovăție „deosebit de grav”, o încadrare juridică ce face extrem de puțin probabil ca bărbatul să beneficieze de eliberare anticipată după 15 ani, așa cum se întâmplă în general.

O viață nouă

Femeia ucraineană, care este divorțată de tatăl fetei, s-a refugiat în Germania împreună cu copiii ei înainte ca Rusia să invadeze Ucraina în februarie 2022. Și-au găsit locuință și au început o viață nouă în orașul Döbeln, din estul Germaniei, unde a început o scurtă relație cu ucigașul, acum în vârstă de 37 de ani.

Judecătorul Janko Ehrlich a spus la pronunțarea sentinței că bărbatul a ucis-o pe mica Valeria pentru a o pedepsi pe mama ei. Despărțirea îl jignise profund. „I-ați refuzat viața Valeriei, deși ea nu a avut nimic de-a face cu istoria relației voastre. Un astfel de comportament este josnic și de neînțeles din punct de vedere uman", a spus Erlich.

La 3 iunie anul trecut, Valeria a dispărut în drum spre școală. Timp de câteva zile, sute de polițiști au căutat-o pe fetiță cu ajutorul scafandrilor, al dronelor și câinilor.

După ceva mai mult de o săptămână, a fost găsit cadavrul într-o pădure, la aproximativ patru kilometri de apartament.

Un medic legist a găsit noroi peste tot în căile respiratorii ale fetei, până la trahee și bronhii, și a declarat în instanță că ea s-a sufocat. Procurorii spun că fata a fost ținută cu capul într-o baltă, până ce a murit.

Reprezentanții mamei și tatălui Valeriei, care au participat la proces în calitate de reclamanți comuni alături de procurori, au solicitat închisoare pe viață.

Avocatul bărbatului a pledat pentru o condamnare pentru omor prin imprudență.

Cazul Valeriei a adus în discuție și răspunderea școlilor pentru soarta copiilor care nu ajung la ore - după ce a ieșit la iveală că profesorii au sunat mama fetiței abia după masă - când era, de fapt, prea târziu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Acțiunea - intitulată „Trei luni, trei poduri” - a provocat, la 1 februarie, o coadă kilometrică de mașini care încercau să intre în oraș, în timp ce studenții de la Universitatea Novi Sad și susținătorii lor au anunțat un blocaj de 24 de ore pe Podul Libertății din oraș, care ar urma să dureze până la 2 februarie, ora 15.00, scrie rferl.org.

Sute de studenți participanți au sosit după un marș de protest de două zile, de aproximativ 80 de kilometri, de la Belgrad la Novi Sad. Demonstrațiile vin pe fondul lunilor de proteste antiguvernamentale care au urmat prăbușirii mortale a a unui acoperiș într-o gară din Novi Sad pe 1 noiembrie 2024, care a ucis 15 persoane.

Protestatarii au cerut tragerea la răspundere a celor responsabili pentru prăbușirea acoperișului - pe care mulți o pun pe seama corupției și incompetenței guvernului.

La 27 ianuarie, fermierii sârbi cu tractoare s-au alăturat studenților pe principalele artere ale capitalei Belgrad, pentru un protest similar de 24 de ore împotriva modului în care Vucic a gestionat consecințele dezastrului mortal de la gară.

• Citește și: Analiză | Premierul sârb a demisionat, nemulțumirile studenților protestatari rămân

Pe 28 ianuarie, prim-ministrul Serbiei Milos Vucevic a demisionat în urma săptămânilor de proteste în masă, care cereau răspunderea pentru accidentul mortal. Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că a acceptat demisia fără tragere de inimă pentru că, a insistat el, Vucevic „nu a făcut nimic rău”.

Deși mitingurile s-au concentrat inițial asupra tragediei de la Novi Sad, furia crescândă a populației ar putea reprezenta, de asemenea, o amenințare pe termen mai lung pentru guvernul lui Vucic, care a încercat să mențină legături strânse cu aliatul tradițional, Rusia, promovând în același timp speranțele țării de aderare la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul rus al Justiției a transmis pe 31 ianuarie că cei șapte au fost desemnați „agenți străini” pentru colaborarea cu platforme media străine și, în unele cazuri, pentru că ar fi diseminat „informații false” despre sistemul electoral al Rusiei. Acuzațiile nu au fost însoțite de dovezi, notează RFE/RL.

Acuzația mai largă care leagă toate cele șapte cazuri este, potrivit ministerului, e opoziția față de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Războiul declanșat de Rusia a început în urmă cu 3 ani, după ce președintele Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei.

Regimul de la Kremlin nu tolerează nicio critică la adresa războiului și a folosit legislația din ce în ce mai restrictivă privind „agenții străini” ca pe un instrument de reprimare a dizidenței, scrie RFE/RL.

Astfel, au fost desemnați drept „agenți străini” Dmitri Suharev, jurnalist la Systema, unitatea de investigație rusă a RFE/RL, Andrei Novașov, colaborator al Serviciului Rus și al Serviciului Caucazului de Nord al RFE/RL. Ambii locuiesc în afara Rusiei.

Ceilalți cinci jurnaliști sunt:

• Elizaveta Foht și Ilia Abișev de la BBC Russian Service.
• Vladimir Raievski, colaboratorul publicației Meduza.
• Dima Zitser, educator, scriitor și blogger.
• Anton Suvorkin, un blogger video care informează despre show-business-ul rusesc.

Rusia a introdus eticheta de „agent străin” în 2012 și a extins de atunci cazurile care pot fi incluse în această categorie.

• Citește și: Rusia, condamnată la CEDO pentru legea privind agenții străini. Europa Liberă a fost declarată „organizație indezirabilă” prin această lege

Criticii Kremlinului, apărătorii drepturilor și guvernele occidentale spun că statul rus folosește legea ca instrument pentru a persecuta jurnaliștii independenți, mass-media, activiștii și grupurile societății civile.

„Desemnarea jurnaliștilor RFE/RL ca agenți străini este cea mai recentă dovadă a atacului brutal al Rusiei asupra mass-mediei independente”, a declarat președintele și CEO-ul RFE/RL, Stephen Capus, într-o declarație pe 31 ianuarie.

„În ciuda încercărilor Kremlinului de a incrimina libertatea de exprimare în țară și în străinătate, jurnaliștii noștri curajoși nu vor fi intimidați”, a mai spus Capus.

Trei corespondenți Current Time, rețeaua de televiziune digitală în limba rusă condusă de RFE/RL - Irina Romaliska, Oleksi Prodaivoda și Orina Fedorovih - au fost etichetați „agenți străini” la începutul lunii ianuarie.

Current Time, serviciul rus al RFE/RL și alte câteva servicii de știri RFE/RL în limba rusă au fost desemnate „agenți străini” în 2017.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vom vorbi și cred că vom face poate ceva care va fi semnificativ”, a declarat Trump reporterilor la Casa Albă. „Vrem să punem capăt acestui război”.

El a adăugat că administrația sa a avut deja „discuții foarte serioase despre acest război” în încercarea de a-i pune capăt. „Este doar o situație fără sens și trebuie să înceteze”.

Trump nu a spus cine din administrația sa a fost în contact cu rușii, dar a insistat că cele două părți „vorbesc deja”. El a refuzat să spună dacă a fost implicat în acele conversații.

Liderul de la Casa Albă a declarat săptămâna trecută că ar dori să se întâlnească imediat cu Putin pentru a asigura încetarea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. În baza a ceea ce a auzit, Putin ar dori să-l vadă, a spus Donald Trump.

„În fiecare zi în care nu ne întâlnim, pe câmpul de luptă sunt uciși soldați”, a declarat el pe 23 ianuarie.

Keith Kellogg, un general-locotenent în retragere însărcinat să conducă negocierile pentru a pune capăt războiului, a declarat într-o conferință de presă din 7 ianuarie că se pun bazele pentru ca Trump și Putin să discute.

„Termenii discuției” dintre Trump și Putin urmează a fi stabiliți

El a precizat că termenii vor fi stabiliți și „în cele din urmă se va ajunge la poziția în care Trump va vorbi cu Putin” și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Trump a declarat în timpul campaniei electorale de anul trecut că ar putea pune capăt conflictului din Ucraina în 24 de ore de la preluarea mandatului. Acum spune că speră să pună capăt luptei în șase luni.

El a mai susținut în timpul campaniei că Rusia nu ar fi invadat niciodată Ucraina dacă ar fi fost președinte și a repetat această afirmație în declarațiile sale din 31 ianuarie.

Donald Trump a fost extrem de critic cu privire la ajutorul pe care Washington l-a acordat Kievului și a spus că Ucraina ar fi trebuit să facă concesii lui Putin în lunile înainte ca Rusia să lanseze invazia cu aproape trei ani în urmă.

Într-un interviu recent acordat televiziunii de stat ruse, Putin l-a lăudat pe Trump drept un „om inteligent și pragmatic” care se concentrează pe interesele SUA.

„Am avut întotdeauna o relație de afaceri, pragmatică, dar și de încredere cu actualul președinte al SUA”, a spus Putin.

Pe 29 ianuarie, Putin a exclus discuțiile directe de pace cu Zelenski. Putin a declarat că nu îl consideră pe Zelenski liderul legitim al Ucrainei.

Pe 31 martie 2024 în Ucraina urmau să aibă loc alegeri, dar au fost amânate pentru că țara se află încă sub legea marțială din cauza războiului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a declarat că vineri seara s-au auzit trei explozii mari la anumite intervale de timp, iar trupele ruse ar fi folosit de această dată „o rachetă capabilă să penetreze betonul”.

„Acest lucru înseamnă că a fost îndreptată în mod deliberat către un hotel civil pentru a distruge etajele și structurile din interior, provocând distrugeri și, bineînțeles, uciderea civililor care se aflau acolo în acel moment”, a mai spus Kiper, citat de rferl.org.

Printre clădirile istorice distruse de atacul rusesc din noaptea de vineri, 31 ianuarie, este și hotelul Bristol, un reper de lux construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, scrie AFP. Sala de concerte a Filarmonicii Odesa, aflată vizavi de hotel, a fost avariată, multe ferestre fiind sparte.

Imaginile online postate de Kiper și de primarul Odesei Hennady Trukhanov au arătat fragmente împrăștiate pe o stradă la câteva sute de metri în apropierea opulentei opere din aceeași epocă. Muzeele din regiune au suferit și ele pagube.

Potrivit biroului Procurorului General ucrainean, forțele armate ruse au folosit rachete balistice în atac.

Diplomați norvegieni, în epicentrul atacului

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a numit atacul „o lovitură complet deliberată a teroriștilor ruși”. Într-o postare pe X, el a adăugat că printre cei prinși în epicentrul atacului s-au numărat reprezentanți diplomatici norvegieni.

Președintele Ucrainei a declarat că atacul asupra Odesei a subliniat importanța îmbunătățirii apărării aeriene a Ucrainei. „Rusia lovește direct orașul, clădirile civile obișnuite”, a spus Zelenski în discursul său video nocturn.

„Din nou și din nou, apărarea aeriană este prioritatea principală. Lucrăm cu toți partenerii noștri pentru a oferi mai multă protecție țării noastre”, a declarat Zelenski.

Regiunea ucraineană Odesa, oraș-port la Marea Neagră, a fost în mod regulat ținta unor atacuri rusești, multe dintre care în zona portuară.

Kremlinul neagă că armata rusă a lansat atacuri țintite asupra infrastructurii civile din orașele și satele ucrainene. Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale au adunat dovezi contrare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Atacul a avut ca țintă rafinăria Lukoil-Volgogradneftoperobka, una din primele zece cele mai mari ale Rusiei. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a spus că loviturile asupra infrastructurii energetice „afectează direct” capacitatea forțelor armate ruse de a continua războiul împotriva Ucrainei.

Imagini video și fotografii postate pe rețelele de socializare online și verificate de Europa Liberă arată explozii și un incendiu de mari proporții în zona rafinăriei, care procesează anual aproximativ 14 milioane de tone de petrol, producând benzină, motorină și combustibil pentru avioane.

Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov, a confirmat că rafinăria a fost lovită într-un atac cu drone, spunând că instalația a luat foc din cauza resturilor căzute peste ea, după ce dronele au fost doborâte de sistemele antiaeriene. Rafinăria a fost ținta unor atacuri și în trecut, inclusiv luna mai, anul trecut.

• _{Vezi și: Ucraina distruge o nouă rafinărie rusească, la 1000 de km de front}

Ucraina și-a intensificat aceste atacuri în ultimele luni. Chiar săptămâna aceasta, au distrus La începutul acestei săptămâni, dronele ucrainene au lovit o rafinărie în regiunea rusească Nijni Novgorod, la o mie de kilometri de linia frontului.

Analiștii militari spun că această strategie afectează atât capacitatea Rusiei de a-și aproviziona trupele cu carburanți, cât și pe cea de a face bani din vânzările de produse petroliere pentru finanțarea efortului de război. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te