Andrian Candu: „A fost un an al provocărilor. A fost un an al încercărilor grele prin care a trecut şi Republica Moldova, societatea în întregime, dar şi clasa politică. A fost un an ca niciodată greu din punct de vedere al unor decizii. Şi, în acelaşi timp, a fost un an al unei activităţi din partea instituţiilor şi unei mobilizări pe care, la fel, am văzut-o mai rar, atunci când instituţiile, dar, mai ales guvernul şi Parlamentul au reuşit să lucreze cot la cot, foarte sincronizat, în aşa fel încât să le reuşească multe. Am impresia că uneori se făcea într-o zi ceea ce nu s-a reuşit să se facă într-o lună. Şi este şi un an al realizărilor, dacă nu cantitativ, numeric, dar, totuşi, importante, mai ales legate de obţinerea programului de cooperare cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, şi alţi parteneri. Precum şi un început al unor reforme, care chiar dacă sunt considerate şi, cu siguranţă, vor fi calificate ca reforme fundamentale într-un stat şi care nu neapărat sunt foarte uşoare pentru cetăţeni, dar foarte importante pentru dezvoltarea Republicii Moldova. Este un an care sper că va fi considerat în final şi de toţi cei care analizează evenimentelor, până la urmă, un an al reuşitelor şi al succeselor mai mult decât al insucceselor şi al nereuşitelor.”
Valentina Ursu: Cum explicaţi această grabă de a adopta multe legi pe ultima sută de metri a mandatului preşedintelui Timofti?
Andrian Candu: „Eu nu prea le-aş lega cu ultimele zile ale preşedintelui Timofti, dar mai mult din cauza campaniei electorale şi alegerilor pe care le-am avut. Deoarece în Parlament la un moment dat am avut cinci candidaţi şi noi, efectiv, am lucrat într-un regim mai special în Parlament, cu şedinţe plenare mai puţine, cu mai mult lucru în comisii şi în grupurile de lucru, dar cu mai puţine şedinţe. Şi abia după ce a fost încheiat exerciţiul votului, alegerile, deja am început, iarăși, într-un mod accelerat. Şi dacă vorbim de ultimele legi care au fost aprobate de Parlament în ultimele două-trei săptămâni, sunt cele importante, care se referă şi la anul financiar viitor. Mă refer, în primul rând, la legile bugetului de stat, la bugetul asigurărilor sociale, cel medical, precum şi politica fiscală, reforma pensiilor, de exemplu.”
Valentina Ursu: Dar a existat temerea ca domnul Dodon să nu promulge aceste legi pe care le adoptă Parlamentul?
Anatolie Golea: Se creează această impresie că vă grăbiţi pe ultima sută de metri ai preşedintelui.
Andrian Candu: „Ne grăbim din punct de vedere al intrării într-un an financiar. E bine să ai un buget la sfârşitul anului pentru anul viitor. E bine să intri într-un an bugetar cu buget. Acea lege care face parte din politica fiscală, ce ţine de înmatricularea automobilelor, de exemplu, exista o perioadă de 1 noiembrie şi ulterior. Există politica fiscală, când se stabilesc, de exemplu, accizele, taxele şi e bine să intre în vigoare de la 1 ianuarie, deoarece şi oamenii de afaceri au nevoie de o previzibilitate. Dacă vorbim, iarăşi, de bugete, că e de stat, că e de asigurări medicale, toate sunt bine să fie făcute ca la carte, de la 1 ianuarie.”
Valentina Ursu: Da. Dar domnul Dodon a zis că pe procuror ar fi putut să nu-l accepte, alte legi.
Andrian Candu: „Dacă îmi permiteţi, aţi întrebat dacă am fi avut rezerve în privinţa domnului Dodon prin acţiunile sale dacă ar fi refuzat ceva. Constituţia nu-i permite să refuze. Constituţia îi permite să întârzie, să reţină. Deoarece o lege care nu este acceptată de preşedintele Republicii Moldova poate fi expediată înapoi Parlamentului pentru a fi reconfirmată sau acceptate poziţiile, argumentele preşedintelui. În cazul importantelor legi de care vorbim noi, am fi avut o întârziere. În final, Parlamentul, majoritatea parlamentară, precum a votat prima dată, ar fi votat şi a doua oară, doar că am fi avut o reţinere de 30 de zile, de 45 de zile, fiindcă acestea sunt procedurile. Şi atunci am fi intrat într-un an nou fără buget, fără politică fiscală. De exemplu, mă întrebau deunăzi câţiva experţi, la fel, în privinţa acordului ce ţine de deschiderea biroului NATO, dacă preşedintele Dodon ar fi împotrivă şi ar fi refuzat.”
Valentina Ursu: Exact.
Andrian Candu: „Da, este adevărat, Constituţia îi permite să refuze prima dată şi să vină cu argumente în adresa Parlamentului de ce refuză să fie promulgată acea lege. Dar în final, la a doua votare, la reconfirmarea poziţiei Parlamentului preşedintele, indiferent de nume, preşedintele Republicii Moldova este obligat să semneze promulgarea legii. Ar fi întârziat.”
Anatolie Golea: Dar eu sunt aproape sigur că ţara va ajunge în situaţia când preşedintele nu va promulga anumite decizii din prima dată.
Valentina Ursu: Dar eu cred că primul examen va fi când va trebui să numească ministrul Apărării.
Anatolie Golea: Se reuşeşte, probabil, până vineri, nu ştiu. Şi atunci ce se va întâmplă, preşedintele nu promulgă şi a doua oară? Şi Constituţia nu spune foarte clar puteţi declanşa procedura de impeachment a preşedintelui, care acum se efectuează, de fapt, prin referendum. Va merge Parlamentul la o asemenea tensionare a relaţiilor cu preşedintele?
Andrian Candu: „Evident, Constituţia nu reglementează toate situaţiile. Şi noi pe parcursul celor 25 de ani, puţini din istoria Republicii Moldova, noi nu am avut un caz în care să existe un blocaj instituţional în felul pe care îl descrieţi. Cu siguranţă, preşedintele ar trebui să aibă argumente foarte motivate privind decizia sa de a nu face ceva. În acelaşi timp, eu sper că el se va ţine şi de declaraţia pe care a făcut-o, că va fi cel care va respecta Constituţia. Eu sper că, cel puţin, în ceasul al 12-lea fiecare trebuie să înţelegem că poziţionarea politică şi doctrinară, şi viziunea inclusiv făcută prin declaraţii în campania electorală e una, dar în final noi avem o lege pe care trebuie să o respectăm. În cazul în care ar apărea o astfel de situaţie, că nu pot băga mâna în foc că nu ar apărea, atunci, în primul şi în primul rând, e rolul Curţii Constituţionale să interpreteze situaţia şi să găsească calea de a soluţiona juridic problema. Şi, în final, la încălcarea Constituţiei, că aţi menţionat procedura de suspendare, impeachmentul pe care îl menţionaţi, Constituţia prevede că în Parlament se suspendă preşedintele ca, ulterior, prin referendum să fie demis. Suspendarea, chiar şi în Parlament, nu este una care poate fi folosită în mod abuziv, trebuie să existe o argumentare, trebuie să existe o motivaţie făcută şi de Curtea Constituţională, trebuie să existe o explicaţie a preşedintelui care cade sub suspendare. Există o procedură prevăzută de Constituţie, care nu este deloc uşoară, există un anumit număr al celor care să semneze, trebuie să treacă tot felul de proceduri. Dar eu sper foarte mult ca noi să nu ajungem. Noi vorbim ipotetic doar şi sper foarte mult să nu ajungem la o astfel de procedură, deoarece Republica Moldova nu are nevoie de crize instituţionale şi de instituţii care se bat cap în cap, indiferent că, Constituţia prevede sau soluţionează o anumită situaţie. Noi avem nevoie de soluţii pentru ţară. Noi avem nevoie de progres şi de dezvoltare, nu de regres şi de crize. Noi am avut anul 2015, care a fost un an al crizei politice, în care au căzut şi guverne şi Republica Moldova a avut un mare pas înapoi în dezvoltare în 2015 – nici creştere economică, dezamăgirea cetăţenilor, dezamăgirea partenerilor noştri externi. Şi în anul 2016 doar cu o muncă, aş zice, chiar uneori titanică, noi am reuşit cât de cât deja să schimbăm percepţia care venea din anul 2015. De aceea, eu sper foarte mult că noi nu vom ajunge la astfel de blocaje şi raţiunea, inteligenţa, înţelepciunea tuturor celor care sunt în procesele respective şi care conduc instituţiile va prevala faţă de emoţii şi culorile politice.”
Valentina Ursu: Domnule preşedinte, dar precizaţi, totuşi, până vineri guvernul Republicii Moldova va avea un nou ministru al Apărării?
Andrian Candu: „Îmi este greu să vă răspund la această întrebare, pentru simplul motiv că ţine doar de relaţia guvern-preşedinte. Parlamentul nu este implicat. Subiectul acesta nu a fost discutat în detaliu nici în cadrul majorităţii parlamentare. Dar, până la urmă, ţine doar de relaţia prim-ministru, guvern şi preşedinte. Şi de preşedinte în mod special, fiindcă el e cu peniţa pe decretul de revocare sau de schimbare, sau de numire a unor miniştri.”
Anatolie Golea: Domnule preşedinte, când aţi menţionat Legea bugetului, politica bugetar-fiscală, aţi vorbit şi despre reforma sistemului de pensii. Este o chestiune de importanţă şi este un subiect de care este interesată toată lumea. Impresia mea este că s-a făcut, iarăşi, în mare grabă. Ministerul a anunţat discuţii publice care trebuiau să continue până la 14 sau 16 decembrie. De ce aici a fost atâta grabă şi chiar s-au comis unele greşeli sau rectificări de principiu au fost pe ultima sută de metri, inclusiv cu vârsta de pensionare, inclusiv categoriile de pensionari care vor avea privilegii. De ce aici? Şi am înţeles că nu este o condiţie a Fondului Monetar Internaţional, după cum se vorbeşte în societate.
Andrian Candu: „Este adevărat, nu este o condiţie a Fondului Monetar Internaţional. Dar este o condiţie pentru noi toţi pentru a tăia cercul vicios al sistemului actual, a tot ce ţine de sistemul de pensii şi, mai ales, sistemul privilegiaţilor. Fiindcă, cu regret, în 20 de ani noi am creat categorii privilegiate şi am denaturat sistemul de pensie de la elementul contribuţie şi pensie. De aceea, noi avem la ora actuală categorii de cetăţeni care beneficiază de 80% din salariul lor ca pensie şi avem o mare parte a cetăţenilor când ajung la vârsta de pensionare şi primesc de la 15 până 25 sau maxim 30% din venitul precedent. Noi avem o mare majoritate a cetăţenilor, sunt undeva 70% din pensionari care primesc pensie încă sub minimul de existenţă. Minimul de existenţă fiind până la 1400 de lei. Nu mai poate continua în felul acesta. Reforma pensiilor, dacă e să o privim ca şi concept, poţi să o discuţi ani de zile, să o pregăteşti şi oricum vei avea o categorie de cetăţeni sau instituţii care nu sunt mulţumiţi şi vor avea întotdeauna obiecţii. Şi vom avea pe alţii care vor încerca, cel puţin, să mişte lucrurile. Guvernul a încercat să comunice, ministerul a încercat, chiar şi pe prim-ministru l-am văzut în câteva emisiuni, au avut şi un plan de comunicare. Însă noi încercăm să recuperăm foarte mult. De aceea, noi nu mai trăim într-o lume obişnuită în care poţi să elaborezi o lege un an de zile şi să te consulţi. Noi trăim într-o lume a schimbărilor şi a decalajului mare, a întârzierilor atât de mari, încât noi trebuie uneori să facem lucrurile într-o zi, când, de fapt, în experienţa anterioară, se făceau în zece zile. De aceea că reforma pensiilor a fost discutată o lună şi o lună şi jumătate şi săptămâna trecută a fost aprobată şi legea intră în vigoare de la 1 ianuarie, unele efecte deja sunt de la 1 aprilie, după aceea în vară, este pentru ca o parte mare dintre cetăţeni să simtă, inclusiv în buzunarul lor, efectele legii – majorarea pensiilor de la 1 aprilie. Căci, de altfel, dacă nu făceam acum, trebuia iarăşi cu întârziere, să mergem poate până în toamna anului viitor ş.a.m.d. Reforma pensiilor nu este cerută, într-adevăr, de partenerii noştri, dar este extrem de importantă. Căci dacă nu luăm o decizie astăzi, mâine s-ar putea să fie târziu. Figurat vorbind.”
Valentina Ursu: Să vorbim şi despre un alt proiect de lege, cel care ţine de amnistia fiscală. Sunt opinii multe pro şi contra. Dumneavoastră sunteţi unul dintre autorii acestui proiect de lege.
Anatolie Golea: Liberalizarea capitalului se cheamă oficial.
Valentina Ursu: Da, aşa se zice. De ce credeţi că este oportună o astfel de amnistie, până nu a fost elucidat nici măcar parţial scandalul celor trei bănci buclucaşe?
Andrian Candu: „Legea are două părţi. E stimularea fiscală, când încurajăm întreprinderile, încurajăm companiile să-şi plătească datoriile, pentru a fi iertate penalităţile sau sancţiunile de întârziere. Dar, în mare parte, se referă la liberalizarea capitalului. Şi nu este un secret pentru nimeni că în Republica Moldova peste 30% din produsul intern brut e economia tenebră. Şi liberalizarea capitalului este unul dintre instrumente. Experienţa internaţională a multor state arată că este unul dintre cele mai eficiente instrumente prin care reuşeşti să aduci ceea ce e în tenebru în economia albă. S-au ridicat anumite semne de întrebare şi speculaţii ce ţin dacă această lege, eventual, ar ierta sau ar ajuta pe cei care au fost implicaţi în fraude bancare şi nu doar. O mai menţionez şi astăzi, aşa cum am făcut-o şi în plenul Parlamentului, că legea cu fir roşu va urmări în aşa fel, încât să fie clar specificat, inclusiv prin legislaţie subsidiară, că toţi cei care sunt parte la fraude, indiferent că e fraudă bancară, activitate economică infracţională, spălare de bani, finanţarea terorismului, nu vor avea niciun fel de excepţie şi nu se va aplica legea lor, pentru a-i declina de răspundere. Şi lucrul, de fapt, nu poate fi altfel, deoarece Republica Moldova este parte la foarte multe mecanisme internaţionale şi convenţii internaţionale privind combaterea spălării banilor, finanţarea terorismului, lupta împotriva criminalităţii economice şi lupta împotriva corupţiei. Şi mai mult ca atât, legea a fost votată în prima lectură.”
Valentina Ursu: Şi în a doua lectură când va fi votată?
Andrian Candu: „Şi în a doua lectură nu va fi votată, până nu va exista o expertiză completă şi pozitivă din partea Fondului Monetar Internaţional, Banca Mondială, structurile europene.”
Valentina Ursu: Banca Mondială, se pare, a zis că e împotrivă.
Andrian Candu: „Banca Mondială nu spune că este împotrivă sau este pentru. Organizaţiile internaţionale de calibrul Băncii Mondiale vin cu expertiza legii şi spun: „Aşa ar trebui să arate legea”. Şi deja am primit şi o scrisoare cu propuneri şi obiecţii pentru a îmbunătăţi legea. Dar trebuie şi cetăţeanul să înţeleagă că este o intenţie de a trece de la acea economie tenebră, 30% pe care le estimăm noi în economia albă, pentru a creşte baza impozabilă şi pentru a avea impozite şi încasări la buget. Şi, în acelaşi timp, nu ţine de vreo declinare a responsabilităţii. Dar noi suntem în program cu Fondul Monetar Internaţional, noi avem cooperare cu Banca Mondială, noi suntem stat asociat la Uniunea Europeană prin Acordul de Asociere. Şi în niciun caz noi nu vom aproba legea, până nu vom avea expertiza de la toate instituţiile pe care le-am menţionat.”
Valentina Ursu: Aceasta însemnând că ar putea să fie votată când în a doua lectură?
Andrian Candu: „Aceasta înseamnă, practic, procedural că abia prin februarie am putea să revenim, dar nu neapărat la vot. Foarte mult contează de expertiza pe care noi o vom avea şi discuţiile pe care le vom avea cu experţii internaţionali.”
Anatolie Golea: Din experienţa anterioară, ceea ce s-a făcut în 2007-2008 nu prea a avut efect pozitiv, doar au avut scutire de impozite. Şi oamenii, atunci când ştiu că, eventual, poate veni altă amnistie peste cinci ani, oamenii nu plătesc impozite. Deci, are efect invers.
Valentina Ursu: Şi îi demotivaţi pe cei care sunt foarte conştienţi că trebuie să plătească.
Anatolie Golea: Da, care plătesc.
Andrian Candu: „Niciodată aşa-numita amnistie pe care aţi menţionat-o, deşi legea aceasta nu e o amnistie în sensul direct, dar amnistia întotdeauna este privită ca fiind ceva inechitabil, nefiind moral.”
Valentina Ursu: Da, pe cineva îi nedreptăţeşti, pe cineva îi încurajezi.
Andrian Candu: „Dar noi ar trebui, fiindcă de 25 de ani nu am făcut-o. Dar la un moment dat noi ar fi trebuit să tragem linia, să întoarcem pagina şi să începem toţi, indiferent că e mediul de afaceri, că sunt funcţionari, că sunt cetăţenii de rând, ar trebui să jucăm după unele reguli corecte. Noi avem foarte mulţi cetăţeni care au obţinut remitenţele de peste hotare, au făcut anumite investiţii şi nu şi-au declarat bunurile pe ei, dar pe alţii, din diferite motive. Noi nu intrăm acum în cauzele acestui comportament, dar trebuie să găsim o anumită posibilitate ca toţi să se simtă liberi şi uşori în a-şi trece proprietăţile pe numele lor, să-şi plătească impozitele. Şi, în acelaşi timp, să vedem care este situaţia reală, adevărată.”
Anatolie Golea: Dar multă lume şi, în special, reprezentanţii societăţii civile, au înţeles acest lucru ca o chestie care permite funcţionarilor, în primul rând, să-şi legifereze avuţiile dobândite ilegal, prin corupţie. Pentru că de la 1 iulie 2017 începe să activeze autoritatea naţională de integritate şi ea nu va avea dreptul să revină la ceea ce a fost legiferat.
Andrian Candu: „Bunurile dobândite prin infracţiune, inclusiv prin abuz de serviciu, nu sunt considerate bunuri obţinute legal. Şi lucrul acesta nu va fi schimbat, regimul lor nici printr-o lege de amnistie sau lege de liberalizare.”
Anatolie Golea: Dar se va declara şi se va plăti 2%.
Andrian Candu: „Legea are puţin altă motivaţie. Dar, aşa cum am menţionat, ea va fi aprobată de Parlament doar când va exista un consens clar, inclusiv în societate.”
Valentina Ursu: Şi a apărut şi o reacţie de la Bucureşti, societatea civilă de acolo a cerut preşedintelui, guvernului, Parlamentului să stopeze asistenţa financiară pentru Republica Moldova.
Andrian Candu: „Calificând greşit legea ca fiind o amnistie fiscală, ceea ce nu este. Am citit inclusiv demersul făcut de societatea civilă, am fost surprins neplăcut de faptul că nici societatea civilă a noastră nu este foarte bine informată uneori. Chiar la audierile publice pe care le-am avut am văzut că oamenii ghicesc prevederile legii, dar nu ştiu exact prevederile ei. Dar până nu va exista un compromis şi, mai ales, până nu va exista o expertiză internaţională pusă la punct, noi nu vom merge în lectura a doua.”
Valentina Ursu: Dar admiteţi că ar putea şi să nu mai fie votată?
Andrian Candu: „Prima lectură este intenţia. A doua lectură şi lectura finală este, de fapt, atunci când se finalizează legea. Noi avem cazuri când legea este perfecţionată într-un fel în care îşi pierde poate 80% din versiunea iniţială. De aceea, dacă este cazul noi să o perfecţionăm, o vom face cu siguranţă. Şi mai mult ca atât, suntem într-un program cu Fondul Monetar Internaţional, într-o cooperare cu Banca Mondială şi cu alţi parteneri ai noştri cu care trebuie să comunicăm pe marginea acestei legi.”
Anatolie Golea: Să vă referiţi şi la reforma administraţiei publice, în special, a administraţiei publice centrale, care se discută foarte mult că se va reforma.
Andrian Candu: „E şi aceasta una din acele reforme fundamentale care sunt necesare. Şi aici nu mă refer doar la tăierea unor ministere sau a unor agenţii, nu doar la faptul că din 16 ministere vom avea zece sau nouă ministere. Dar lucrul cel mai important este simplificarea procedurilor şi tăierea birocraţiei care există. Trebuie să facem în aşa fel încât cetăţeanul să simtă că instituţiile sunt pentru el şi nu el pentru instituţii. Şi apoi există o greutate, o povară, prea mulţi funcţionari, prea multe cheltuieli publice, prea multă povară pe stat, pe construcţia statului. De aceea, Republica Moldova merită să aibă o administraţie publică centrală simplă, eficientă şi puţin costisitoare.”
Valentina Ursu: Fără reformarea administraţiei publice este imposibil să europenizezi Republica Moldova.
Andrian Candu: „Da. Fiindcă instituţiile, pe lângă puternice, trebuie să fie şi eficiente.”
Valentina Ursu: Pe unii funcţionari îi strâng în spate aceste disponibilizări care urmează.
Andrian Candu: „Misiunea statului este să asigure că cei care vor pleca din funcţii publice să se regăsească în alt domeniu. Aceasta presupune şi crearea locurilor de muncă. Aceasta presupune şi o anumită educaţie, chiar traininguri noi, şcolarizare nouă, în aşa fel încât toţi să se regăsească, care sunt apţi şi care au dorinţă să muncească. Deja există o voinţă politică, există o înţelegere de principiu şi în cadrul majorităţii parlamentare că o astfel de reformă este necesară şi trebuie să o facem.”
Anatolie Golea: Şi, iarăşi, preşedintele Dodon nu va crea impedimente în acest sens?
Andrian Candu: „Constituţia nu-i permite să ne pună piedici. De aceea, ţine şi de executarea legii de către dumnealui.”
Valentina Ursu: Cât de puternică e coaliţia majoritară în Parlament astăzi?
Andrian Candu: „Astfel precum a fost puternică de la început e şi în continuare. Nu a existat nicio problemă care ar pune sub semn de întrebare consolidarea coaliţiei majoritare.”
Valentina Ursu: Dacă apar fisuri în cadrul PL, ar putea să afecteze această stabilitate în cadrul coaliţiei majoritare?
Andrian Candu: „Sper foarte mult că fisuri nu vor fi în cadrul PL, deoarece este foarte important fiecare component al coaliţiei. Dar, în acelaşi timp, sunt 55 de deputaţi dedicaţi şi cu un spirit foarte bun şi consolidat de echipă, care muncesc cot la cot în aşa fel încât să avem reuşitele pe care le-am avut şi în 2016 şi în următorii doi ani.”
Anatolie Golea: Alegerile parlamentare anticipate sunt excluse cu siguranţă, cu certitudine?
Andrian Candu: „Nu văd nici motive juridice şi circumstanţe juridice. Şi nu aş vedea nici motive politice de ce am merge la alegeri parlamentare anticipate faţă de perioada prevăzută de Constituţie, şi anume sfârşitul anului 2018.”
Anatolie Golea: Şi alegerile ordinare din 2018 ar trebui să aibă loc conform unui nou sistem electoral, sistem electoral mixt?
Andrian Candu: „Nu am discutat acest lucru în majoritatea parlamentară. Una dintre ideile cu care a venit Partidul Democrat acum vreo doi ani de zile era să schimbăm din sistemul proporţional pe care îl avem noi, un sistem mixt, fiindcă astfel deputatul ar fi mai aproape de cetăţean şi cetăţeanul mai aproape de deputat. O arată şi experienţa altor state.”
Valentina Ursu: În România, din contra, zic că nu a luat foc această idee şi că mai degrabă s-a produs o dezamăgire.
Andrian Candu: „În România în continuare există un sistem diferit faţă de sistemul nostru. Există circumscripţiile numite colegii şi deputaţii vin cu mandat din acele colegii, lucru pe care, probabil, ar trebui şi noi să-l examinăm, dacă ar aduce avantaje Republicii Moldova şi clasei politice, dar şi cetăţenilor.”
Valentina Ursu: Legea aceasta va fi adoptată până la alegerile din 2018?
Andrian Candu: „La care lege vă referiţi?”
Valentina Ursu: Privind modificarea sistemului electoral.
Andrian Candu: „La ora actuală nu există o lege...”
Anatolie Golea: Proiectul nu există.
Andrian Candu: „Nu există. Acel proiect care a fost dezbătut acum vreo trei ani de zile, care a trecut şi printr-o avizare a Comisiei de la Veneţia, e prematur să discutăm acest subiect.”
Anatolie Golea: A fost şi adoptată în 2013.
Andrian Candu: „A fost şi adoptată. Şi după aceea, într-o criză politică de încredere în coaliţia majoritară în mai 2013, a fost anulată.”
Anatolie Golea: Şi în cazul acesta trebuie să ştiţi ce faceţi cu Transnistria.
Andrian Candu: „Sunt multe semne de întrebare ce ţin de schimbarea sistemului. În primul rând, e vorba de Transnistria, de votul din diasporă. La fel, sunt subiecte care au fost atunci ridicate de Comisia de la Veneţia, la care trebuie să găsim răspunsuri în situaţia în care decidem să schimbăm sistemul.”
Valentina Ursu: Ce surprize aduce ziua de sâmbătă pentru societatea moldavă? Ne referim la convocarea congresului PD.
Andrian Candu: „Este un eveniment important pentru partid, un congres ordinar. Partidul a trecut printr-o fază de formare şi de schimbare pe parcursul timpului. La ora actuală este principalul partid de guvernare din Republica Moldova, respectiv, şi responsabilitatea e mai mare a Partidului Democrat astăzi decât acum cinci ani. Şi sper foarte mult deciziile care se vor lua şi discuţiile care vor fi la congres să fie importante nu doar pentru Partidul Democrat, dar pentru societate în general, pentru Republica Moldova.”
Anatolie Golea: Domnul Lupu acum două săptămâni, în cadrul unei emisiuni, când l-am întrebat despre viitorul preşedinte al PD, a spus-o în glumă: „От Ильича до Ильича без инфаркта и паралича”. Şi unii au făcut concluzia că următorul Ilici este Andrian Ilici.
Andrian Candu: „Chiar nu ştiu dacă mai sunt Ilie după patronimic sau Ilici în partid. Probabil a fost doar o glumă bună, de altfel, făcută din partea domnului preşedinte Lupu. În Partidul Democrat sunt multe persoane care au capacităţi pentru a-şi asuma rolul de lider al partidului. Probabil, e prematur acum să discutăm. Să aşteptăm până la ziua de sâmbătă, unde va fi şi votul secret şi se va decide.”
Valentina Ursu: Dar ce înseamnă optimizarea partidului, invocată de către fostul şef al PD, Marian Lupu, când s-a retras din fruntea democraţilor? Şi de ce a ajuns el să fie piedică, altfel nu era retras de la conducerea PD?
Andrian Candu: „În primul rând, nimeni niciodată nu a spus-o şi nu o vom spune că domnul Lupu este o piedică. Partidul îşi are calea sa de transformare şi de viaţă, trece prin fazele de dezvoltare ca orice om – grădiniţă, şcoală, facultate, senioratul. Şi, respectiv, aşa e şi un partid. Există o perioadă de timp în care, probabil, intrăm într-o fază nouă de dezvoltare şi de transformare a partidului şi optimizarea la care ne referim noi, iarăşi, ţine de eficienţă. Partidul, la fel ca guvernul Republicii Moldova, la fel ca orice instituţie, trebuie să fie simplu şi eficient şi din punct de vedere al costurilor nu foarte împovărător. Şi eficienţa, acesta e lucrul cel mai important. Sunt oameni foarte buni, partidul are tradiţie. Cea mai mare, probabil, tradiţie o are Partidul Democrat anume că este cel mai vechi partid.”
Valentina Ursu: PD poate aduce schimbarea?
Andrian Candu: „PD deja aduce schimbarea.”
