Linkuri accesibilitate

Spinoasa problemă a reformării sistemului de pensii de stat din R. Moldova


Opinii pro- și contra măririi vîrstei de pensionare.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:41 0:00
Link direct

Guvernul de la Chișinău a aprobat luni bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2017 şi un pachet de legi de reformare a sistemului de pensii. La sfârșitul săptămânii trecute, premierul Pavel Filip a declarat că este convins că reforma sistemului de pensii propusă de guvern şi agreată şi de Fondul Monetar International va întimpina greutăți în a fi pusă în practică, dar în opinia sa, noul sistem este necesar şi mai echitabil.

Cele mai multe discuţii au trezit majorarea cenzului de vârstă. Dacă amendamentele vor fi votate de legislativ, începând din 2017 în fiecare an ar urma să crească vârsta de pensionare a bărbaţilor cu patru luni, iar a femeilor cu şase luni, astfel încât în 2026 femeile să se pensioneze la 62 de ani în loc de 57 de ani în prezent şi bărbaţi la 65 de ani în loc 62 de ani.

Reforma sistemului de pensii propusă de executiv presupune şi o nouă formulă de calculare a acesteia, uniformă pentru toate categoriile de angajaţi, excepţie urmând a fi salariaţii celor şase instituții de forţă: armată, poliţie, securitate, CNA, DIP, SPPS. Ultimii se vor pensiona mai devreme, dar vor trece însă în administrarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

În schimb judecătorii, procurorii, funcționarii publici, aleşii locali, miniştrii, deputaţii vor avea parte de tratament egal ca toţi cetățenii. Astfel, ei nu vor mai beneficia de pensii speciale ce constituie până la 80% din salariu faţă de 25% a unui medic, a exemplificat premierul Pavel Filip. Şeful guvernului a promis că de la anul viitor pensiile nu doar că vor fi indexate cu peste 6%, dar şi vor fi majorate din economiile de jumătate de miliard de lei ce vor fi făcute în 2017.

Până acum pachetul de legi de reformare a sistemului de pensii a fost comentat mai mult de experţi. Unii exponenţi ai societăţii civile au propus egalarea vârstei dintre femei şi bărbaţi, la 62 de ani, adică doar în cazul femeilor să crească treptat această vârstă.

Potrivit vicepreşedintelui Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, la 1 noiembrie 2016 din numărul total de pensionari 70% constituiau femei şi doar 29% bărbaţi, altfel spus speranţa de viaţă la bărbaţi este mult mai mică decât la femei. Chiar dacă sindicatele s-au opus majorării pragului de pensionare, Sainciuc spune că ar putea exista mai multe formule de compromis:

Sergiu Sainciuc: „Pragul acesta putea să fie şi într-o altă formă, cum ar fi de exemplu în România şi-n Ucraina – vârstele s-au majorat cu câte trei luni în fiecare an, sau în Bulgaria – cu câte două luni în fiecare an, dar ar putea probabil să mai fie şi variante intermediare. De ce să ne ducem aşa de brusc cu această vârstă când se putea de majorat la bărbați, poate, cu un an, la femei - cu doi sau trei ani de zile”.

Socialiştii, cel mai numeros grup parlamentar, au declarat că proiectul de majorare a cenzului de vârstă este unul nepopular, motiv pentru care nu-l vor vota. După părerea deputatului PSRM Vladimir Odnostalco, dacă vor fi votate aceste amendamente, ar urma să crească „armata de şomeri” a celor care trec de 50 de ani şi pe care angajatorii nu vor să-i a la lucru.

Vladimir Odnostalco: „Mărind vârsta de pensionare guvernul nu ţine cont de realităţile din Republica Moldova. A semnat acordul cu FMI, conform căruia noi suntem obligaţi să majorăm cenzul de pensionare. Da, asta nu va fi acum, dar peste câţiva ani, dar asta oricum va fi. Ţara noastră nu este pregătiră pentru un salt aşa de mare, deoarece speranţa de viaţă atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi nu este ca în Europa. Conceptual, pentru pensionarii noştri nimic nu se va schimba: cum au primit pensii mizere aşa şi vor primi în continuare; această lege nu rezolva problema pensiilor mari şi chiar enorme în cazul funcționarilor, membrilor guvernului, deputaţilor, judecătorilor”.

Fosta ministră a protecţiei sociale democrata Valentina Buliga speră că dezbaterile din cadrul legislativului să ducă la adoptarea unei variante finale a legii ce să nu poată fi contestată. „Nu mai avem timp să amânăm această reformă”, afirmă Valentina Buliga.

Valentina Buliga: „Elementele care aduc îmbunătățire sistemului şi echităţii sociale în sistem sunt sigură că vor trece şi vor avea susţinerea majorităţii parlamentare. Unificarea unei formule de calcul, stabilirea unui organ unic de calculare a sistemului de asigurări cu pensii sunt lucruri care nu vor trezi niciodată dubiu pentru că este necesar demult”.

O altă fostă ministră a muncii, protecţiei sociale şi familiei, Galina Balmoş, fostă deputată comunistă, actualmente face parte din coaliţia majoritară, consideră că paşi mici în direcţia majorării cenzului de vârstă ar fi bineveniți pentru că sistemul actual de pensii poate exploada într-o bună zi. Galina Balmoş este însă împotriva egalării vârstei şi a stagiului de cotizare între femei şi bărbaţi.

Galina Balmoş: „Consider că principala problemă a sistemului nostru de pensii este totuşi formula, şi nu celelalte, anume la formulă există multe carenţe şi această formulă ar putea fi mult simplificată şi atins obiectivul, ceea ce spune noi, ca pensia să fie calculată obiectiv, în dependență de ceea ce a cotizat, cum a muncit şi cât a câştigat. Dacă noi abordăm doar cenzul de vârstă şi majorarea lui, înseamnă că nu am făcut nicio modificare nimic în sistemul de pensii”.

Confederația Naţională a Sindicatelor a propus guvernului să se activizeze în domeniul ce ţine de combaterea salariilor în plic. Potrivit sindicaliștilor, economia neformală ar costitui 15 miliarde de lei, de unde ar exista rezerva de bază pentru creșterea pensiilor.

Previous Next

XS
SM
MD
LG