Desi nu se afla pe agenda ședinței sale de marți, guvernul de la Chișinău a luat în discuție un subiect controversat: pensiile angajaților din așa-numitele structuri de forță, și a decis unformizarea lor. Detalii de la Alla Ceapai.
Decizia de azi a guvernul vizează pensiile tuturor militarilor, a angajaţilor MAI, SIS, CNA, dar şi ale membrilor familiilor acestora.
Aceste categorii beneficiază în prezent de pensii privilegiate calculate, de structuri interne la nivel de fiecare instituţie şi după o altă formulă specială faţă de cea aplicată celorlalte categorii de pensionari.
În prezent pensia militarilor poate ajunge la o cotă de 75 la sută din salariu, în timp ce marea majoritate a vârstnicilor au pensii de trei ori mai mici.
Începând cu 1 ianuarie pensiile angajaţilor structurilor de forţă ar urma să fie uniformizate şi vor fi calculate şi achitate de Casa Naţională de Asigurări Sociale, prevede proiectul aprobat miercuri de Guvern şi care urmează a fi transmis Parlamentului.
Prezentând proiectul de lege, Ministra Muncii, Stela Grigoraş, a dat asigurări că măsura nu va afecta, cel puţin deocamdată, pensiile privilegiale de care se bucură angajaţii structurilor de forţă:
„Acest proiect de lege nu ţine de contribuţii. Va urma şi alt pachet de legi care va aduce mai multe schimbări în sistemul de pensii. Acest proiect de lege ţine doar de crearea acestei structuri unice. Pe viitor sigur că ne dorim ca toţi militarii să beneficieze de acelaşi volum de pensii. Nu va suferi nimeni, de fapt doar structura care se va ocupa de calcularea şi achitarea pensiilor va fi unică pentru toate structurile de forţă. Acest proiect de lege nu prevede modificarea pensiilor. Această lege nu prevede înlăturarea privilegiilor, ci prevede doar unificarea modalităţii de stabilire şi de calcul al pensiilor.”
Deşi ministra dă asigurări că decizia nu va afecta pensiile, unii experţi susţin că schimbarea modalităţii de calculare a pensiilor va duce inevitabil la anularea mai multor privilegii de care se bucură aceste categorii de pensionari.
Proiectul de lege a întâmpinat rezistenţă din partea conducătorilor instituţiilor direct vizate. Viceministrul de interne Dorin Purice a spus că proiectul nu a fost consultat cu cei vizaţi şi că nu s-ar fi luat în calcul impactul pe care îl va avea:
„Toate autorităţile vizate au prezentat avize negative argumentate la acest proiect. Aş vrea doar să vă spun că România a purces încă în 2011 la unificarea sistemelor de pensii civili şi militare, iar astăzi au renunţat la acest sistem şi au trecut la sistemele vechi, separate.” 1
Ministrul Apărării, Anatol Şalaru, a optat şi el pentru o consultare mai largă a acestui proiect de lege:
„Cu toţii înţelegem despre necesitatea acestui proiect de lege care este o cerinţă a FMI, cel puţin aşa ni s-a spus că este o cerinţă obligatorie şi că trebuie să o acceptăm. Dacă e nevoie de această schimbare eu solicit să se ţină cont de toate doleanţele fiindcă în cazul de faţă în Armata Naţională avem mai mult de 100 de ofiţeri care doresc să depună dosarul pentru concediere anume din cauza acestui proiect de lege. Oamenii nu sunt informaţi. Trebuie să-i informăm că nu vor avea nimic de pierdut, că dosarele sunt în siguranţă.”
Ministra Muncii, Stela Grigoraş a infirmat că măsura ar fi fost cerută de FMI. Ea a explicat că decizia se impune după ce un audit al sistemului de pensii realizat în 2015 de Curtea de Conturi a stabilit multiple nereguli la calcularea pensiilor militarilor, unii beneficiind de plăţi exagerate.
Prim-ministrul Pavel Filip a menţionat că acest proiect de lege este o primă măsură din reforma mai amplă a sistemului de pensii pe care guvernul a promis să o demareze până la finele acestui an. Reforma e considerată de unii experţi ca fiind radicală, dar foarte necesară pentru un sistem aflat în prag de colas. Ea prevede, între altele, eliminarea diferențelor dintre veniturile cetățenilor și pensiile lor, excluderea categoriilor privilegiate, dar şi majorarea vârstei de pesnionare.
