Clasa politică de la Chișinău trebuie schimbată. Mulți politicieni și-au folosit poziția pentru a promova mesaje geopolitice populiste, pe care le-au folosit ca paravan pentru interesele personale. Țara are nevoie de un președinte profesionist și integru, care ar fi capabil să consolideze societatea și să se concentreze pe problemele și interesele cetățenilor. Un astfel de președinte poate fi ales prin votul de la 30 octombrie, crede Natalia Catrinescu-Gavriliță, aflată la Londra de un an de zile, unde lucrează în calitate de Partener la Fondul Global pentru Inovare.
Europa Liberă: O societate dezbinată, cu foarte multe probleme care îşi aşteaptă soluţionare de mai mult timp, aceasta va prelua noul şef de stat după ce ajunge la Preşedinţie. Ce idee, ce proiect al preşedintelui ar putea să unească societatea moldavă atât de scindată?
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Anume concentrarea pe probleme ar putea fi şi soluţia, şi proiectul unificator. Până acum tot am avut politicieni care au vorbit foarte populist despre orientarea spre Est, orientarea spre Vest, limbă, identitate. Şi, sub paravanul acestor discuţii, au luat decizii care nu au fost şi în interesul cetăţenilor, care au dus la deteriorarea serviciilor publice şi care au promovat corupţia şi nu meritocraţia. Deci, nu văd ce ar putea face altceva un preşedinte care cu adevărat ţine la această ţară şi la oamenii ei, decât să se concentreze pe problemele societăţii, să încerce să rezolve ceea ce preocupă populaţia. Şi aceasta este lupta cu corupţia, aceasta este crearea unor instituţii de stat juste, care iau decizii determinate de interesul omului şi nu de interesul propriu. Şi aici, cred, preşedintele poate face multe. Ştiu că se vorbeşte foarte mult dacă preşedintele are suficiente atribuţii ca să lupte cu corupţia sau să promoveze politici economice care ar îmbunătăţi prosperitatea. Şi la aceasta eu zic da, preşedintele este doar una dintre instituţiile statului, toate trebuie să funcţioneze, dar şi Preşedinţia este importantă. Preşedintele are atribuţii ce ţin de guvernare, numirea primului ministru, interacţiunea cu Parlamentul şi, la urma urmei, preşedintele are un foarte important rol public. Discursul politic de la noi este de o calitate foarte joasă, se promovează doar politici de speriere sau nişte discursuri de paravan şi nu se discută cu adevărat despre ceea ce preocupă lumea şi care ar putea fi soluţiile din partea diferitelor instituţii ale statului.”
Europa Liberă: A propos, ce va putea să facă preşedintele, în viziunea voastră, de unul singur, în cazul când Legislativul sau guvernul nu va fi de acord cu acţiunile pe care le va întreprinde şeful statului?
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Preşedintele, e foarte important, poate discuta cu oamenii. Parlamentul şi guvernul, de fapt, trebuie să răspundă la sentimentele populare şi reprezintă poporul. Foarte mulţi consideră acest rol al preşedintelui de persoană publică care prin discuţiile cu cetăţenii, prin întâlnirile cu cetăţenii, prin discursurile publice poate ridica conştientizarea despre anumite probleme, poate oferi oamenilor argumente pentru anumite soluţii. Şi prin aceasta poate influenţa opinia şi alegerea politică a cetăţenilor. Da, eu sunt foarte preocupată de faptul că în ultima vreme văd tendinţe şi încălcarea unor anumite limite, care ştirbesc din democraţie. Adică sunt folosite instrumentele statului, în special, organele de drept pentru a intimida populaţia şi pentru a determina anumite instituţii să ia anumite decizii. Şi aceasta mă preocupă. Dar chiar şi în aceste condiţii, cel puţin, în următorii câţiva ani preşedintele va putea face foarte multe. În plus, preşedintele are atribuţii de numire a procurorului general, de numire a judecătorilor, de numire a primului ministru.”
Europa Liberă: Eventuale neînţelegeri între cele trei ramuri ale puterii ar putea să dezamăgească, iarăşi, cetăţenii, care şi aşa au pierdut încrederea în instituţiile statului.
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Eu cred că sunt foarte puţini cetăţeni care doresc o sărăcie stabilă. Stabilitatea de tipul celei pe care o avem acum, care nu duce la altceva decât la îmbogăţirea unui procent foarte mic de populaţie şi sărăcirea tuturor celorlalţi nu este o stabilitate care pe mine mă atrage.”
Europa Liberă: Rezultatele scrutinului vor arăta că voturile pentru şeful statului au venit şi din Est, şi din Vest, acolo unde este concentrat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, mă refer la votul diasporei. Exact aşa cum se împart voturile, aşa şi societatea este divizată între cei care îmbrăţişează vectorul pro-occidental şi cel pro-estic. Cum va putea să împace preşedintele aceste două tabere?
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Dacă alegem un preşedinte pragmatic, care se concentrează pe problemele cetăţenilor şi este un preşedinte profesionist, care nu lucrează singur, dar cu o echipă, care elaborează anumite politici, este foarte uşor să împaci Estul şi Vestul. Pentru că nu te gândeşti la Est şi la Vest, dar te gândeşti la interesele cetăţenilor tăi şi promovezi interesele cetăţenilor. Eu sunt în Londra şi îmi doresc o societate democrată, deschisă, bazată pe meritocraţie, pe o economie de piaţă, dar văd foarte bine şi problemele din Vest. Eu vreau ca preşedintele să promoveze aceste valori şi nu doar etichetele Vest sau Est. Ce este bun în Vest pentru populaţia din Republica Moldova? Ce este important în Est pentru populaţia din Republica Moldova? Fie acestea legăturile comerciale și atunci, dacă te concentrezi pe interesul cetăţeanului, nu apar întrebările pe cine împaci. Pentru că unicul grup pentru care este responsabil preşedintele, dar şi celelalte instituţii ale statului, sunt cetăţenii Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar preşedintele trebuie să discute şi cu domnul Putin de la Kremlin, şi cu alţi omologi de ai săi din capitalele occidentale. Mesajul pe care îl va transmite cât de unificator poate fi el pentru cetăţenii de acasă?
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Aceasta se poate face. Şi, de fapt, eu ştiu o candidată pentru care voi vota eu, şi este Maia Sandu. Şi o voi vota, pentru că ea este profesionistă, ea este inteligentă, ea ştie să adune echipe care se pregătesc de discuţii atât cu partenerii din Est, cât şi cu partenerii din Vest. Dar cel mai important, cu cetăţenii Republicii Moldova, care ştiu să elaboreze poziţii, opinii, legislaţie, decizii care să îmbunătăţească viaţa fiecăruia. Am trecut deja de perioada când trebuie să ne gândim cum alegerea geopolitică influenţează felul în care discutăm cu cetăţenii despre Est, despre Vest. Discuţia aceasta despre Est sau Vest este mai puţin importantă decât calitatea educaţiei pe care o oferim copiilor noştri, calitatea drumurilor pe care mergem şi felul în care suntem trataţi de instituţiile statului care ne furnizează servicii publice. Deci, haideţi să ne concentrăm pe aceasta. Şi eu sunt absolut sigură, pentru că am lucrat cu Maia Sandu, că ea este capabilă să facă acest lucru.”
Europa Liberă: Şi cât de important rămâne a fi votul alegătorului din diasporă?
Natalia Catrinescu-Gavriliță: „Votul alegătorului din diasporă este foarte important. Noi deja am văzut cu câteva ocazii cum cele 2-3% pe care le oferă votul din diasporă schimbă balanţa forţelor în Parlament. Şi acum este şansa ca acest vot să schimbe balanţa puterii la Preşedinţie. Şi aceasta este, în special, important, luând în consideraţie că sunt deja semnale că oamenii de acasă sunt intimidaţi. Ei sunt dependenţi de locul de muncă, de relaţiile sociale pe care le fac. Şi aceşti bandiţi, în opinia mea, care se numesc politicieni, la moment joacă pe această temere a oamenilor care au nevoie de un loc de muncă şi au nevoie să-şi continue viaţa în Moldova. Diaspora nu poate fi influenţată chiar atât de uşor. Ea poate fi influenţată doar prin fluxurile informaţionale sau prin manipulări făcute de troli pe reţelele de socializare, sau prin alte metode care nu sunt atât de eficiente. Şi, de aceea, diaspora trebuie să se mobilizeze, trebuie să-şi arate forţa şi să-şi facă liber alegerea.”
