A făcut studii în Relații Economice Internaționale la ASEM. A activat în cadrul Cancelariei de Stat. Recent a început studiile în domeniul relațiilor internaționale și integrării europene din cadrul Școlii de Diplomație din Estonia. Pentru Alexandru Cazacu alegerile înseamnă o mare responsabilitate, deoarece în orice situație de cele întâmplate o parte din responsabilitate o poartă nu doar cel învestit în funcție, dar și cel care oferă încredere, adică alegătorul.
Europa Liberă: Pentru cei care în ziua alegerilor nu vă veţi afla în Republica Moldova cât de important este acest scrutin prezidenţial? Şi, mai ales, cât de important este să vă daţi votul?
Alexandru Cazacu: „Orice alegere este importantă. Şi este dreptul nostru, ne exprimăm votul şi delegăm reprezentantul sau reprezentanţii noştri în ramurile puterii, ca interesele noastre să fie realizate.”
Europa Liberă: Care sunt aşteptările cele mai mari de la următorul şef de stat? De unde ar trebui să înceapă el ca voi, cetăţenii cu drept de vot, să câştigaţi încrederea în instituţiile statului şi în Republica Moldova ca stat?
Alexandru Cazacu: „Preşedintele următor trebuie să fie un ambasador bun. În primul rând, un bun reprezentant al intereselor Republicii Moldova peste hotare ei. Iar înăuntrul ţării să fie un bun reprezentant al intereselor cetăţenilor în relaţiile cu celelalte ramuri ale puterii.”
Europa Liberă: Ai putea să faci o comparaţie cu ceea ce se întâmplă acolo, în Estonia, unde te afli acum, stat unde pentru prima dată la cârma ţării a ajuns o femeie preşedinte?
Alexandru Cazacu: „Este diferenţă mare între procesul de alegere a şefului statului aici şi în Moldova. În Estonia în continuare preşedintele este ales de Parlament. Da, este o femeie, este salutabil. Interesul partinic a fost învins în urma acestor alegeri, cum menţiona deja ex-preşedintele Estoniei, domnul Toomas Hendrik Ilves.”
Europa Liberă: Felul cum înţeleg estonienii ca să fie condusă ţara şi administrate treburile ei şi felul cum înţeleg cetăţenii Republicii Moldova se aseamănă sau se deosebeşte?
Alexandru Cazacu: „Estonienii reproşau deja fostului preşedinte Ilves faptul că el era mai mult concentrat pe domenii gen politica externă şi securitatea statului, decât pe problemele interne. Şi acesta a fost principalul motiv al neîncrederii în fostul preşedinte. În timp ce moldovenii în continuare au mari aşteptări ca preşedintele să fie un bun executor, ceea ce un pic contravine actualelor împuternici ale şefului statului.”
Europa Liberă: Zece candidaţi vor să ajungă în jilţul prezidenţial în Republica Moldova. Cât de mult contează pentru alegător promisiunea? Şi dacă omul ia în calcul doar promisiunea sau va analiza bine şi va căuta să vadă ce fapte a lăsat până acum în urmă cel care vrea să ajungă în fruntea ţării?
Alexandru Cazacu: „Populaţia este foarte diversă, pe diferite criterii este dispersată. Dar, cert, aş recomanda alegătorilor să găsească timp în fiecare seară să vizualizeze profilul candidaţilor, să citească biografia lor, să caute articole despre aceşti candidaţi, în ce dosare au figurat, dacă au admis anterior nişte acte care contravin principiului de integritate ş.a.m.d. Şi doar după o aşa analiză să meargă la urna de vot şi să pună ştampila în dreptul candidatului preferat.”
Europa Liberă: Factorul geopolitic va fi important, atunci când alegătorul va merge la secţia de vot să-şi exprime opţiunea?
Alexandru Cazacu: „Factorul geopolitic contează şi în Estonia, şi în Lituania, şi în Republica Moldova, şi în Ucraina. Factorul geopolitic este important şi va fi important.”
Europa Liberă: De exemplu, noua preşedintă a Estoniei, ţară unde te afli tu, a declarat că va continua să sprijine implicarea activă a NATO în protejarea Ţărilor Baltice şi continuarea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse pentru anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea. Şeful statului moldovean ce declaraţii ar trebui să facă, când e vorba despre promovarea politicii externe a ţării?
Alexandru Cazacu: „Doamna Kersti Kaljulaid este şeful statului şi este garantul securităţii statului.”
Europa Liberă: Şi în Moldova e acelaşi lucru.
Alexandru Cazacu: „Da. Şi preşedintele statului trebuie să acţioneze în aşa fel încât să garanteze securitatea statului. Şi dacă doamna Kaljulaid apelează la ajutorul NATO pentru a asigura securitatea Estoniei, atunci aşa şi trebuie să fie. Noi în cazul dat trebuie să identificăm acea metodă optimă de a garanta securitatea statului. Altceva e dacă o putem noi face în cadrul actualului statut de neutralitate sau nu.”
Europa Liberă: Tu eşti tânăr. Te interesează cum va stabili următorul şef de stat relaţia Moldovei cu Federaţia Rusă?
Alexandru Cazacu: „Evident că m-ar interesa. Deoarece, în primul rând, Federaţia Rusă este şi un partener de comerţ. O bună parte dintre producătorii noştri îşi exportă producţia în Federaţia Rusă. Şi e important ca preşedintele nostru să fie un bun diplomat, ca să poată obţine maxime avantaje din relaţia cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Dar Federaţia Rusă respectă principiul avantajelor reciproce din relaţia ruso-moldavă?
Alexandru Cazacu: „Nu observ, din păcate. Să fim pe poziţiile noastre, că prioritar pentru Republica Moldova este integrarea în spaţiul comunitar european, inclusiv cel economic. Dar de afirmat că apartenenţa noastră la acest spaţiu nu va dăuna comerţului cu Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Ţinând cont că mai există şi Transnistria, interesele economice sunt dominate de cele politice în relaţia dintre Moldova şi Federaţia Rusă.
Alexandru Cazacu: „Da, problema transnistreană rămâne a fi asul principal în folosul Federaţiei Ruse. Şi aceasta joacă un rol neplăcut în relaţia cu Republica Moldova pentru partea moldovenească.”
Europa Liberă: Deci, vei merge duminică să alegi viitorul preşedinte. Şi ce îndemn ai pentru cei care se află departe de casă şi trebuie să voteze peste hotare?
Alexandru Cazacu: „Îndemnul meu ar fi să facă un drum până la secţia de votare. Indiferent că sunt 100 sau 200 de kilometri, dar oricum să meargă şi să-şi dea votul pentru candidatul favorit. Şi să conştientizeze că în timp ce populaţia Republicii Moldova descreşte, diaspora creşte în număr. Şi noi încetul cu încetul devenim o forţă importantă, deoarece noi suntem sursa noilor cunoştinţe, noilor inovaţii în ceea ce ţine de administrarea afacerilor sau administrarea proceselor la nivel public. Deci, diaspora trebuie să conştientizeze că va avea de jucat un rol important în dezvoltarea ţării. Şi acest proces de influenţare începe cu votul exprimat la alegeri. Chiar eu, personal, cu doi ani în urmă am făcut un drum de 200 de kilometri până la secţia de votare.”
Europa Liberă: Şi în această duminică vei parcurge ce distanţă?
Alexandru Cazacu: „Mai puţin de un kilometru. Dar oricum, să fi avut de parcurs şi 350 de kilometri, oricum i-aş fi parcurs.”
Europa Liberă: Un vot irosit cu ce l-ai egala?
Alexandru Cazacu: „Posibilitate irosită de a delega propriul reprezentant în cadrul puterii. Atenţia alegătorilor se concentrează pe doi-trei candidaţi de top. Analizând actualii candidaţi, o bună parte din ei au fost anterior, fie în perioada comunistă sau ultimii şapte ani au activat în structurile de stat şi, oarecum, populaţia asociază aceste persoane cu precedentele guvernări. Dar eu aş spune că trebuie să ne uităm atent la profilurile tuturor candidaţilor şi, aparent, candidatul dezavantajat poate învinge.”
Europa Liberă: Deci, din mulţi se găseşte unul. Asta laşi să se înţeleagă?
Alexandru Cazacu: „La sigur se va găsi unul.”
