Criza din regiunea transnistreană a lovit cel mai dureros businessul mic și mijlociu, cel mai vulnerabil la situațiile de șoc. Omul de afaceri transnistrean Dmitri Kohanski analizează situația creată în domeniul businessului mic și mijlociu pe malul stâng al Nistrului și cauzele crizei economice. Într-un interviu realizat de corespondenta noastră la Bender, Dmitri Kohanski spune că oamenii de afaceri transnistreni nici măcar în genunchi nu mai stau, ci sunt demult la pământ.
Dmitri Kohanski: „Care este situația businessului mic și mijlociu din Transnistria? Cam în a doua jumătate a anului 2015 businessul mijlociu a început să simtă șocuri care, deocamdată, nu sunt unele foarte mari. Situația nu era foarte clară în legătură cu achitarea procentelor restante la pensii și salarii și acest lucru a avut un impact asupra comerțului nostru. Apoi și alegerile în Sovietul suprem au agitat lucrurile.
Și în consecință în societate a apărut o situație instabilă legată de viața de zi cu zi. Oamenii au început să se închidă, în sensul că au încetat să mai cheltuie bani așa cum o făceau înainte, au început să-și pună banii de-o parte pentru zile grele. Încă mai simțim acest lucru și acum, chiar după ce toate plățile au fost reluate. Comerțul nu s-a îmbunătățit – cum a început să se înrăutățească, tot așa continuă să scadă lună de lună.
Acest șir de circumstanțe – externe și interne – a adus businessul mic în faza în care oamenii își închid afacerile. De exemplu, noi avem un serviciu activ de livrare de produse alimentare, avem în jur de o mie de puncte de comerț pe care le deservim în Transnistria. Și am constatat că în luna ianuarie, din cele o mie de puncte, 300 s-au închis – 300 de magazine mici, buticuri, deci 30 de procente din oameni și-au închis afacerea. 30% dintre aceste familii nu am mai avut câștigul pe care îl aveau anterior.
Toți oamenii de afaceri au stări de spirit pesimiste, ei deja practic nici nu mai așteaptă nimic, nu mai așteaptă că lucrurile se vor corecta cumva. Oamenii au înțeles că mai bine deja nu va fi. Și practic fiecare a început, pe cont propriu, să caute variante pentru a pleca de aici cu familia.
Transnistria devine o republică a milițienilor și a pensionarilor...
Acum a fost pusă sămânța unui nou val de plecări. Până în prezent au fost vreo trei-patru valuri de plecări masive a populației – oamenii fugeau mai întâi de război, apoi fugeau de criza sălbatică a anilor '90, după care au plecat la o muncă mai bine plătită în alte țări. Iar acum vedem un val de o calitate cu totul nouă; acum a început să plece pătura medie, businessul mic și mijlociu. Și așa până acum în Transnistria erau foarte puțini oameni în această categorie, iar acum nici cei care erau nu vor mai rămâne.
Așa că eu pot spune că Transnistria devine o republică a milițienilor și a pensionarilor.”
Europa Liberă: Și cine credeți că se face responsabil de situația actuală?
Dmitri Kohanski: „Responsabilitatea revine circumstanțelor externe, bineînțeles, într-o anumită măsură. Dar cea mai mare vină o poartă circumstanțele interne și în special puterea executivă și legislativă.
Ce ne-ar fi salvat? Dacă ne-am fi unit eforturile pentru a ieși împreună din această criză în care ne-am pomenit. Dar având în vedere că anul curent este unul electoral și reprezentanții puterii legislative sunt afiliați unei structuri financiare monopoliste din Transnistria – nu ascund, este vorba despre firma Sheriff – aceștia folosesc instrucțiunile pe care le au pentru a obține puterea, și se pare că obțin rezultatele pe care le doresc. Ei au o anumită strategie despre cum să învingă, au și resurse umane și financiare pentru a face asta. Dar unde va duce asta? Va duce doar la destabilizarea situației. Și chiar dacă mai târziu, în 2017, va câștiga președintele lor și ei vor dori să readucă situația la normal, acest lucru ar putea să nu le reușească. Pentru că ei au făcut prea multe pentru a strica climatul financiar în Transnistria.”
Europa Liberă: Cum se descurcă întreprinderea Dvs. în condițiile actuale?
Dmitri Kohanski: „Întreprinderea mea deja este pe punctul de a falimenta, poate chiar a trecut de acest punct. Noi nici măcar în genunchi nu mai stăm, ci suntem demult la pământ. Sarcina acum este de a rezista anul acesta, în speranța că la putere, pe 11 decembrie, vor veni oameni care nu se vor ocupa doar cu împărțirea capitalului politic.
Situația este de așa natură încât dacă lucrurile vor continua în același ritm, populația în scurt timp nu va mai avea ce mânca. Pentru că noi, oamenii de afaceri, nu mai avem activități și nu mai plătim impozite, respectiv nu vor fi bani pentru întreținerea populației.
Deocamdată noi încă mai supraviețuim din ce am câștigat în 2015, bugetul a mai primit tranșe de ajutor din partea monopolistului – eu numesc asta pomană. Dar ce vom face după luna octombrie, când acești bani vor trebui restituiți? Noi, în principiu, vom consuma creditul dat de Sheriff și este puțin probabil să putem acumula suficienți bani pentru a da datoria. Și chiar nu știu cum va evolua mai departe situația. Eu nu cred că lucrurile vor merge în direcția pozitivă. ”
Europa Liberă: Aveți o rețea de livrare destul de extinsă. Vorbiți despre faptul că oamenii pleacă din regiune. În percepția Dvs. câți locuitori mai are acum Transnistria?
Dmitri Kohanski: „Ultimele cifre, din anul 2005, vorbesc despre 505 mii. Dar pe parcursul campaniei electorale m-am convins că populația, la modul real, este cu mult mai puțin numeroasă – s-a redus cu minim 30-40 la sută. Pentru că oameni sunt foarte puțin și sunt sate, de exemplu Caraghaș, unde oameni aproape că nu mai sunt – curțile sunt goale, multe case abandonate. Din această cauză cel mai probabil autoritățile nici nu fac publice cifrele reale ale recensământului populației – acestea sunt extrem de demoralizatoare. Și dacă cifrele vor fi făcute publice, atunci va trebui să schimbăm și listele electorale, și circumscripțiile – acum sunt cam 10 mii de oameni la o circumscripție. Respectiv, totul va trebui schimbat.”
Europa Liberă: Cum resimt oamenii de afaceri criza de pe piața valutară?
Dmitri Kohanski: „În ceea ce privește situația pe piața valutară, în prezent lucrurile s-au mai stabilizat un pic, inclusiv cursul oficial de schimb. Oficial, se poate cumpăra dolarul cu 11,5-12 ruble la băncile comerciale, pe piața neagră cursul este între 12,5 și 13 ruble și 30 de kopeici. Dar slavă domnului că deja se poate cumpăra valută. Măcar cu 13 ruble, dar cel puțin poți cumpăra dolari. Pentru că acum o lună erau situații când nici cu 15 nu găseam.
Autoritățile au limitat suma care poate fi scoasă de persoanele fizice din Transnistria de la cinci mii la o mie de dolari. Oamenii pur și simplu nu vor mai declara banii și oricum îi vor scoate. Această măsură nu va ajuta cu nimic. Ar fi fost mai bine ca administrația să aibă grijă ca valuta care ar trebui să vină în Transnistria pentru exportul de curent electric să ajungă cât mai repede.
În mare, cam așa este viața noastră. ”
