Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Grigori Karasin a vizitat Chișinăul, unde a discutat cu oficialii moldoveni despre nevoia „depășirii dificultăţilor existente … în domeniul comercial-economic”. Ultima dată, Karasin a vizitat Chișinăul în iunie 2014, înainte ca Republica Moldova să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, și a avertizat că Moldova va avea de suportat consecințe negative în comerțul cu Rusia.
Viceministrul rus de externe Grigori Karasin a avut marţi întrevederi cu premierul Pavel Filip şi cu şeful diplomaţiei Andrei Galbur. Ambele au avut loc cu uşile închise şi nu au fost urmate de declarații pentru presă.
Comunicatele difuzate de guvernul şi ministerul de externe de la Chişinău anunţă că s-a discutat despre necesitatea intensificării dialogului politic, a cooperării comercial economice şi despre reglementarea transnistreană fără a detalia însă substanţa dialogului.
Ministerul de externe rus nu a comunicat deocamdată despre rezultatele vizitei. În ajun, anunţa, însă, că Grigori Karasin intenționează să atragă atenţia părţii moldoveneşti asupra „lipsei de temei pentru interdicţiile tot mai frecvente de intrare în ţară aplicate unor categorii de cetăţeni ruşi, precum și barierilor artificiale în efectuarea rotaţiei pacificatorilor ruşi dislocați în regiunea transnistreană”.
Aceste subiecte sensibile de pe agenda discuţiilor ar putea explica discreţia întrevederilor, crede analistul politic Anatol Ţăranu, fost Ambasador al Moldovei în Rusia:
„Cred că regimul acesta puţin secretizat al discuţiilor de la Chişinău ţin inclusiv şi de delicatețea acestor două puncte de pe agenda lui Karasin la Chişinău.”
Vizita diplomatului rus după o perioadă îndelungată în care oficialii de la Kremlin au ocolit Chişinăul este mai curând una de tatonare, mai crede Anatol Ţăranu, inclusiv în contextul anunţatei vizite la Moscova a ministrului de externe moldovean, Andrei Galbur, la invitaţia omologului său Serghei Lavrov:
„Încă înainte de vizita în Moldova, Karasin a menţionat că relaţia cu Chişinăul era îngreunată de faptul că aici nu exista o guvernare stabilă. Situaţia s-a schimbat, după părerea Moscovei şi atunci Karasin a venit ca să înţeleagă dacă Moscova ar putea să închege nişte proiecte de durată lungă sau medie cu republica Moldova. În timpul apropiat la Moscova trebuie să facă o vizită ministrul de externe al Republicii Moldova, domnul Galbur. Cred că e foarte probabil că s-a discutat şi posibilitatea semnării a două documente, în plan bilatreal între state, dar poate şi între două ministere.”
În opinia analistului Anatol Ţăranu există cel puţin două motive din care Rusia ar dori acum să-şi reizuiască relaţiile cu Chişinăul:
„Ucraina a închis calea terestră şi aeriană pentru accesul în Transnistria a militarilor ruşi. Din acest punct de vedere Rusia este pusă în situaţia când are nevoie de o relaţie bună cu Chişinăul pentru a soluţiona această problemă. Pe de altă parte, luând în consideraţie faptul că Rusia dintotdeauna a fost partea cointeresată pentru derularea bună a situaţiei din Transnistria, Moscova este acum cointeresată ca Chişinăul să nu creeze dificultăţi suplimentare pentru Transnistria luând în consideraţie situaţia extrem de dificilă economică şi socială în care a nimerit această zonă separatistă. Aceste două puncte – Transnistria şi rotaţia contgingentuluji militar rus – sunt vulnerabile pentru ruşi. Ceea ce oferă anumite şanse pentru Chişinău de a face „presiuni” asupra Moscovei.”
Viceministrul de externe rus Grigori Karasin s-a aflat marţi şi la Tiraspol, unde a avut întrevedere, inclusiv cu liderul regiunii transnistrene Evghenii Şevciuk şi cu şeful interimar al departamentului de externe al regiunii, Vitali Ignatiev. Potrivit unui comunicat al administraţiei regiunii transnistrene, emisarul rus a menţionat, între altele, că dialogul între Chişinău şi Tiraspol trebuie să continue şi că acesta „este o condiţie fundamentală pentru a avansa în reglementarea transnistreană în baza principiilor fixate în acorduri internaţionale …”.
La rândul său, Evgheni Şevciuk a ţinut să mulţumească că în pofida dificultăţilor economice cu care se confruntă Rusia continuă să susţină financiar mai multe proiecte umanitare în regiunea transnistreană.
