Un nou raport al unei organizaţii de expertiză - Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) - arată întârzieri semnificative ale instituţiilor de la Chişinău de realizare a Acordului de Asociere RM – UE. Cum se explică aceste restanţe şi ce efect pot avea, mai ales în contextul dezamăgirilor pe care le prilejuieşte Chişinăul partenerilor europeni?
O convorbire cu unele răspunsuri cu Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene în cadrul IPRE.
Europa Liberă: Institutul pentru Politici și Reforme Europene a prezentat public constatările și concluziile celui de-al doilea raport al său de evaluare a realizării Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Presa a evidențiat cu trimitere la acest raport spectaculoasa constatare că „doar 19% din prevederile acordului au fost îndeplinite”. Trebuie să înțelegem, domnule Groza, poate în comparație cu precedentele altor țări, că sunt restanțe mari în cazul moldovenilor?
Iulian Groza: „Da, așa arată cel puțin cifrele. Dar totodată trebuie să luăm în considerație că pe parcursul anului curent Republica Moldova a fost și continuă să fie afectată de criza guvernamentală. Or, aceasta nu are cum să nu influențeze dinamica de realizare a acordului. Mai ales urmărind dimensiunea executivă și legislativă a guvernului și a Parlamentului, am văzut în ce măsură aceste instituții au fost eficiente, atunci când trebuiau să adopte mai multe acte legislative și normative. De exemplu, Parlamentul și-a fixat o agendă foarte ambițioasă: până la sfârșitul anului curent să adopte peste 100 de acte legislative. Acest lucru l-au făcut în iulie, când au aprobat programul legislativ pentru transpunerea legislației europene convenite în Acordul de Asociere.
Și, în prezent, am constatat că Parlamentul a reușit să valorifice șapte procente din acest program legislativ, aprobând patru sau cinci legi, deși are în obiectiv până la sfârșitul anului să adopte 105. Nu văd cum acest lucru poate să se întâmple. Respectiv, acest fapt nu are cum să nu influențeze și cifrele de rezultat.”
Europa Liberă: Aici e limpede, domnule Groza, pe dimensiunea legislativă. Dar în general e firesc ca, de exemplu, debarcarea guvernelor sau ceea ce se cheamă instabilitatea politică să împiedice instituțiile să funcționeze pe segmentul foarte îngust de sarcini pe care îl au?
Iulian Groza: „Așa se întâmplă că Planul național de implementare a Acordului de Asociere cel puțin în primul an de realizare prevede mai multe acte care trebuie transpuse în legislația națională. Și în acest sens sigur că instituțiile naționale încearcă să își îndeplinească sarcinile. Experții în diferite ministere lucrează la diferite proiecte de legi sau se propune o anumită agendă de reformă. Dar având în vedere că guvernul nu este funcțional cum e într-o activitate normală, fiind afectat de aceste crize de demisii, având în vedere și modul în care se creează aceste guverne, sigur că până la urmă finalitatea procesului de implementare a acțiunilor are de suferit.”
Europa Liberă: Dar cât de grave sunt restanțele din punct de vedere al efectelor?
Iulian Groza: „Cu mai multe ocazii, spuneam că restanțele pe care le înregistrează Republica Moldova pe parcursul anului curent ar putea să ne coste mai scump într-o perioadă imediat următoare. Și sigur că va fi mult mai greu de recuperat aceste restanțe, anii rămaşi pentru realizarea acestui Acord de Asociere. Acum cel mai important este să se găsească o anumită soluţie pentru a avea totuşi o anumită stabilitate pe dimensiunea guvernamentală, altfel riscăm să ratăm procesul de reforme care este dictat de acest Acord de Asociere, procesul de modernizare a ţării, nemaivorbind de faptul că suportul financiar care ne-a fost oferit de Uniunea Europeană pentru anul curent urmează cel mai probabil să-l ratăm.”
Europa Liberă: Da, este vorba de cele 40,5 milioane de euro, dacă nu mă înşel.
Iulian Groza: „Exact.”
Europa Liberă: Dar în general în ce măsură se mai poate vorbi de suportul financiar din partea Uniunii Europene pentru 2016? Sau sunt fonduri care ar fi condiţionate de realizarea propriu-zisă a acordului sau a acţiunilor anumite?
Iulian Groza: „Planificarea cu privire la activitatea de susţinere financiară din partea Uniunii Europene se realizează anual. Din câte cunosc, experţii Comisiei Europene deja au avut discuţii cu oficialii de la Chişinău cu privire la planificarea pentru anul viitor. Totodată, condiţiile pentru reluarea suportului direct bugetar pentru Republica Moldova din partea Uniunii Europene sunt valabile şi acum. Deci, până când nu avem o claritate cu privire la un acord cu FMI, până când nu se îndeplinesc condiţionalităţile pentru beneficierea de acest suport direct bugetar, Republica Moldova nu va primi suportul respectiv. Şi de aceasta este foarte important în dialog cu partenerii de la Bruxelles, pe de o parte, să fie identificate soluţii pentru a recupera suportul planificat pentru anul 2015 şi de a planifica cum poate fi utilizat el în anul viitor. Dar, sigur că în acest sens, în primul rând este nevoie de o înţelegere cu FMI. Şi este important să avem în vedere că Uniunea Europeană de acum încolo va fi foarte strictă la capitolul condiţionalităţi.
Până când Moldova nu îşi va îndeplini condiţiile pentru a beneficia de acest suport al Uniunii Europene, noi nu îl vom primi. Pe de altă parte, vreau să vă spun că Uniunea Europeană a continuat să ofere asistenţă tehnică Republicii Moldova prin diferite proiecte, au fost lansate recent două proiecte Twinning pentru reforma Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară, sunt mai multe misiuni de experţi din partea Uniunii Europene care ne ajută să facem o evaluare a sistemului de drept, o evaluare a sistemului financiar-bancar, nonfinanciar-bancar. Uniunea Europeană de fapt continuă să ne ajute, dar deocamdată nu are încredere în capacitatea guvernului în a administra fondurile. Tocmai de aceasta şi au sistat suportul direct bugetar.”
Europa Liberă: Dar faptul că şi Italia, ultima din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, a ratificat Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană schimbă cumva starea de lucruri privind relaţia Chişinăului cu UE?
Iulian Groza: „Ratificarea de către Italia a Acordului de Asociere înseamnă finalizarea procedurii de intrare în vigoare a Acordului de Asociere. Putem să ne aşteptăm că la începutul anului viitor va intra în vigoare deplin. Dar, totodată, trebuie să privim acest fapt ca un mesaj simbolic, dacă doriţi, pentru a reconfirma sprijinul Uniunii Europene pentru parcursul european al Republicii Moldova. Dincolo de acest lucru, însăşi faptul ratificării nu influenţează într-un fel procesul de implementare. Şi ceea ce s-a angajat Uniunea Europeană să facă în raport cu Acordul de Asociere iată că face. Aici nu putem vorbi despre anumite merite sau aprecieri pentru activitatea internă din Republica Moldova.”
Europa Liberă: În general, din câte înţelegem, nu există o soluţie încă pentru aplicarea Acordului de Liber Schimb cu regiunea transnistreană. Ce va însemna acest lucru după 1 ianuarie, de exemplu?
Iulian Groza: „Cel mai probabil se va identifica o soluţie pentru a extinde aplicarea Zonei de Liber Schimb cu regiunea transnistreană. Este deja o decizie a Consiliului Uniunii Europene cu privire la acest pas fixat, inclusiv în contextul implementării Acordului de Asociere. Faptul extinderii aplicării Zonei de Liber Schimb cu regiunea transnistreană va fi o noutate bună cel puţin pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, care vor putea să continue să valorifice facilităţile comerţului cu Uniunea Europeană. În cazul în care nu s-ar fi extins aplicarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană, acest lucru ar fi putut afecta puternic, în primul rând, oamenii de afaceri din regiunea transnistreană şi, în al doilea rând, bugetul regiunii, care este şi aşa deficitar, având în vedere că preferințele comerciale autonome, anterior oferite de Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2016 nu se vor mai aplica.”
