Gheorghe Cojocaru: „Alianța celor trei partide pro-europene de la guvernare trece prin momente dramatice, după reținerea preventivă a liderului liberal-democrat Vlad Filat. Lovitura încasată de Partidul Liberal Democrat a produs un șoc puternic nu numai printre membrii acestui partid, dar și printre partenerii acestora – democrați și liberali, care, deși au votat pentru ridicarea imunității parlamentare a fostului prim-ministru, toți împreună, par să nu-și poată reveni încă de pe urma celor întâmplate. Declarațiile care provin în aceste zile de ostilități, când în surdină, când răbufnind public, din mediul partidelor de la putere sunt contradictorii. Dacă în primele zile toți s-au grăbit să dea asigurări că alianța se va menține, astăzi angajamentul acestora nu mai pare atât de sigur.”
Europa Liberă: Nimic nu pare sigur în aceste zile și, după ce că toate „oalele” s-au spart deja, Partidul Liberal Democrat mai găsește una întreagă și propune un referendum în privința alegerii șefului statului prin vor direct. Ce se urmărește, de fapt, prin această inițiativă? Cum credeți?
Gheorghe Cojocaru: „Liberal-democrații nu trec prin cel mai propice moment pentru lansarea unor inițiative cu impact național. Dar nu este exclus că, cu gândul la alegerile parlamentare anticipate, care vor fi dezastruoase pentru actuala guvernare, liberal-democrații încearcă să facă niște mișcări prin care să recupereze ce se mai poate recupera din sprijinul social pe care l-au avut la ultimele alegeri parlamentare și locale. Mai ales, dacă se va ține cont de faptul că Alianța, chiar la data semnării actelor sale de constituire, a făcut publică intenția de a supune unui referendum doar procedura alegerii șefului statului. ”
Europa Liberă: Dacă ar fi să facem abstracție de contextul actual, desigur că alegerea directă a președintelui este o opțiune ce are priză la alegători. Sondajele de opinie confirmă acest lucru.
Gheorghe Cojocaru: „Așa este, însă, în acest caz, ar trebui să se țină cont și de factorul psihologiei sociale. În contextul protestelor de stradă și al radicalizării oamenilor, practic, orice inițiativă care va fi lansată de actuala guvernare riscă să fie respinsă. Totodată, inițiativa liberal-democrată merită să fie analizată, din toate punctele de vedere, mai ales că până în 2001 în Republica Moldova a funcționat un sistem prezidențial, la care s-a renunțat, optându-se pentru alegerea președintelui prin vot parlamentar.”
Europa Liberă: De ce s-a renunțat? Ce considerațiuni au fost atunci invocate?
Gheorghe Cojocaru: „Primul deceniu al existenței Republicii Moldova ca stat independent și suveran, în care președintele era ales prin vot popular direct, a fost un deceniu al confruntării, practic, intermitente, pentru redistribuirea puterii, între instituția prezidențială și cea a Guvernului, între președinții Mircea Snegur sau Petru Lucinschi și Parlamentul de atunci. Renunțarea la acest sistem prezidențial a avut la bază preocuparea de a exclude elementul distructiv al confruntării instituționale la cel mai înalt nivel.”
Europa Liberă: Și, s-a reușit?
Gheorghe Cojocaru: „Experiența republicii parlamentare din 2001 încoace ne arată că elementul de confruntare între instituția prezidențială și Guvern a dispărut, dar aceeași experiență, în special, din ultimii ani, ne arată că președinția, în cadrul sistemului parlamentar al Republicii Moldova, se poate transforma într-o instituție periferică, neexistând, totuși, motive serioase pentru revizuirea Constituției în acest sens. Or, încercarea de modificare a sistemului politic, la mai bine de un deceniu de la ultima sa reconfigurare și în condițiile în care criza face ravagii, atestă, mai curând, pierderea busolei de către clasa politică.”
