Republica Moldova are nevoie de un DNA funcțional după modelul României, care a demonstrat că poate fi stârpită corupția, iar marii corupți să fie trimiși la pușcărie. De această părere este Eremei Priseajniuc, responsabil de politici anticorupție la Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE).
Eremei Priseajniuc: „În Republica Moldova, în cazul în care dorim să obținem rezultate, cum au fost obținute în țara vecină, România, urmează să efectuăm o reformare în același timp în toate instituțiile care sunt implicate în această luptă. Vorbim despre CNA, vorbit despre Procuratura Anticorupție, Procuratura Generală, vorbim despre instanțele de judecată. Mai mult decât atât, noi nu trebuie să uităm de elementul ce ține de responsabilizarea reprezentanților acestor structuri. Mulți vorbesc despre majorarea salariilor, că este necesară și că ar fi una dintre condițiile care ar diminua acest flagel. Dar nu putem privi separat această majorare a salariilor de un alt factor important cum este responsabilitatea. Am în vedere integritatea persoanelor care sunt implicate în procesul de înfăptuire a justiției.”
Europa Liberă: Se vorbește mult despre această voință politică care, deocamdată, lipsește în Republica Moldova, când se ajunge la aplicarea reformelor. De ce nu există o solidaritate pe interior, în cadrul instituțiilor de forță, în eventualitatea mișcării carului din loc?
Eremei Priseajniuc: „În sistem avem mulți specialiști foarte buni și competenți. Dar lucrurile nu se schimbă pentru că nu există o stabilitate a funcției pe care o dețin, nu au independență și acestora nu le este asigurată libertatea în acțiuni, astfel încât doar legea, doar Constituția să stea în fața acelui funcționar, a acelui judecător, procuror. Noi nu putem pune întrebarea efectuării reformelor până nu va fi asigurată libertatea de acțiune și funcționarul să știe că are un salariu bun, să cunoască, desigur, și sancțiunile ce vor urma, în cazul în care va păși pe altă parte a legii.”
Europa Liberă: Instituțiile de forță sunt și ele politizate pentru că s-au împărțit funcțiile de șefi în cadrul coaliției de guvernare. Cum devin aceste instituții la modul real independente?
Eremei Priseajniuc: „România a trecut peste etapa în care politicul avea o imixtiune directă în activitatea instituțiilor de aplicare a legii. Domnul Cristi Danileț – în cadrul conferinței de presă cu genericul „Anticorupţia: Situaţia actuală şi studiul de caz al României”, desfășurată zilele acestea la Chișinău, sub egida Institutului de Politici şi Reforme Europene (IPRE) –, a fost întrebat de unul dintre participanți despre imixtiunea politicului în justiție, și dumnealui a spus că politicul nu se mai implică în justiție, dar pe alocuri justiția se implică în politic. Aș fi dorit să ajungem și noi în Republica Moldova în situația în care politicul să nu se mai implice în înfăptuirea actului justiției. Și atunci când sunt inițiate anumite acțiuni de urmărire penală, sunt efectuate anumite arestări, percheziții, să nu vină a doua zi un politician și să facă comentarii la ceea ce înfăptuiește procurorul sau un alt reprezentant al organului de urmărire penală.”
Europa Liberă: Dar justiția astăzi e la cheremul politicianului în Moldova?
Eremei Priseajniuc: „În condiţia în care nu există rezultate care ar demonstra eficienţa acestor organe, putem să ajungem la acest răspuns – într-adevăr nu există. Trebuie să vină persoane oneste, nu persoane care au anumite grade de rudenie, care anterior au activat în sistemul judecătoresc sau activează în sistemul judecătoresc în care feciorii, fiicele unor judecători acced în funcţie, de parcă ar fi o transmitere prin moştenire a acestor funcţii. Aceasta este strigător la cer. Trebuie să ajungem să creăm asemenea condiţii în care procurorul general sau procurorul-şef anticorupţie să nu fie numit de către politic sau să aibă dependenţă faţă de politic. Vă dau un exemplu, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi de Parlament, astfel întrebarea este: oare ce negociază acel judecător în momentul în care vine la discuţie cu unii politicieni? Nu prea pot să-mi dau seama ce ar putea promite dumnealui, în momentul în care vine și este condiţionat de anumite situaţii sau circumstanţe care vor apărea pe viitor. Probabil, promite că va da curs unor apeluri telefonice.”
Europa Liberă: Oamenii din stradă pot face presiune asupra guvernanţilor să schimbe situaţia în bine în justiţie?
Eremei Priseajniuc: „Este crucială presiunea oamenilor. Este crucială presiunea din partea societăţii civile care reprezintă vocea oamenilor, presiunea organizaţiilor care au tangenţă cu prevenirea şi combaterea corupţiei, jurnaliştii de investigaţie. Această presiune trebuie să fie permanentă. În momentul în care sunt investigate anumite cazuri, trebuie să fie asigurată totala transparenţă. Organele de anchetă pot invoca că există secretul anchetei sau alte motive pentru a nu prezenta anumite informaţii. Dar putem să vă prezentăm o altă experienţă – şedinţele Înaltei Curți de Casație și Justiție din România sunt transmise online, inclusiv rechizitoriile transmise de procurori în adresa instanţelor de judecată sunt postate pe site-urile oficiale ale instituţiilor date. De aceea, totul este transparent, nu este ascunsă o informaţie, nu se ascund după haina anchetei. La noi, când există situaţii în care vor să ascundă ceva, recurg la acest „secret al anchetei” sau la articole din Codul de Procedură Penală. În ultima perioadă cetăţenii tot mai mult şi mai mult pierd încrederea în instituţiile statului şi în posibilităţile pe care le-ar avea în țară. Sunt multe cazuri de rezonanţă socială, cum este furtul miliardului care, practic, au contribuit la pierderea acestei încrederi. Instituţiile care urmează să-şi facă datoria trebuie să fie monitorizate. Şi monitorizarea aceasta trebuie să fie din partea partenerilor de dezvoltare a Republicii Moldova. Fără o presiune din exterior, rezultate nu pot fi obţinute. Vom reuși doar cu presiunea din exterior, aşa cum a fost în procedura de preaderare a României.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, ca specialist, credeţi că după gratii va ajunge cineva dintre cei care au încălcat legea? Ne referim, iarăşi, la exponenţii puterii.
Eremei Priseajniuc: „Dacă nu vor ajunge să fie condamnate persoanele care se fac vinovate, puterea va pierde toată încrederea. Şi atunci noi putem să declarăm că statul în condiţia dată nu poate să-şi exercite atribuţiile de bază, de protejare a intereselor cetăţeanului. Fiindcă în momentul în care se comite un furt de un miliard sunt afectaţi toţi cetățenii, acesta este un furt de la fiecare cetăţean. Un alt element necesar e că noi trebuie să educăm cetăţenii Republicii Moldova, cetăţeanul să cunoască că există legea.”
Europa Liberă: Există şanse ca Republica Moldova să eşueze ca stat de drept?
Eremei Priseajniuc: „Eu sper că asemenea situaţie nu va avea loc. Dar în condiţia în care noi vom merge în aceeași manieră şi vom demonstra aceeași lipsă de acţiuni în respectarea anumitor angajamente pe care ni le-am asumat faţă de partenerii noştri, în condiţia respectivă, nu vom obţine niciun rezultat favorabil pentru cetăţenii Republicii Moldova.”
