O declaraţie de săptămâna trecută a premierului Valeriu Streleţ, pe care acesta şi-a retras-o chiar a două zi, a reuşit să provoace totuşi un val de efecte negative pe piaţa valutară. Leul se depreciază mai multe zile la rând, iar experţii se întrec în prognoze proaste care mai de care. Nu şi Roman Chircă de la Institutul Economie de Piaţă.
Pentru Roman Chircă, ca şi pentru mulţi alţi economişti, este greu de înţeles de ce premierul Streleţ a admis să pomenească public un ipotetic viitor curs valutar dublu faţă de cel actual, în cazul în care guvernul nu reuşeşte să ajungă la un acord cu FMI.
Vorbind într-o emisiune televizată la cîteva zile de la declanşarea protestelor din centrul Chişinăului, premierul a spus că „totul s-ar putea prăbuşi”, iar „euro ar putea să ajungă la 40 de lei”.
O astfel de declaraţie, făcută de un demnitar de rangul lui Streleţ, nu are cum să nu producă panică, sunt de părere cei mai mulţi.
Ulterior, şeful cabinetului a explicat că a utilizat o „alegorie” pentru a ilustra pericolele care pot apărea şi că, de fapt, premise pentru o devalorizare atât de mare a leului nu există.
Dar de la începutul acestei săptămâni, casele de schimb valutar au afişat zi de zi rate mai înalte ale celor două valute, iar unii au anticipat începutul unui nou val de depreciere a leului.
Într-o estimare aparţinând, bunăoară, lui Sveatoslav Mihalache, doctor în economie, se prevestea o fluctuaţie a pieţei, în şase luni, în jurul unei rate de 24,50 lei pentru un dolar şi de 26,95 lei pentru un euro. Nivelul maxim la care ar putea ajunge moneda europeană ar fi 29,5 lei, faţă de 22,13 acum, iar dolarul - la 28,1 lei, faţă de 19,58 în prezent, se mai arată în analiza lui Sveatoslav Mihalache.
Expertul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chircă, critică, pe de altă parte, atât prognoza premierului Streleţ, pe care o consideră „apocaliptică”, cât şi pe cea a expertului Sveatoslav Mihalache, pentru că s-ar baza pe factori irelevanţi, în sensul că pot fluctua mult în perioada la care s-a referit analistul:
„Premierul a avut probabil în vedere un pericol ipotetic de lungă durată, când am avea indici lamentabili la toate capitolele. E un scenariu apocaliptic, imposibil din punctul meu de vedere. De ce a făcut-o? Probabil, voia să demonstreze cât de gravă este situaţia şi câte probleme are în ajun de venire a FMI. A scăpat această estimare într-un elan emotional probabil. În realitate, ceea ce vedem că a urmat este că există două devalorizări: una uşoară, nesemnificativă a cursului oficial şi alta – mai mare a valutei în numerar, adică pe piaţa liberă unde valuta se comercializează la preţ comercial. De fapt, avem acel fenomen când o estimare se transformă în realitate. Adică cineva, care se ocupă în mod curent de tranzacţii, observând această panică, a decis să mărească marja dintre preţul de cumpărare şi cel de vînzare, pentru a profita de pe urma pregătirii psihologice a populaţiei de devalorizare. Deci, devalorizarea nu are de fapt loc, dar se imită, iar aceasta permite agenţilor economici să obţină o marjă de profit din nimic. De vină e şi prim ministrul, şi comunitatea de experţi care, neavând premise imediate, anticipează totuşi devalorizări improbabile.”
Potrivit lui Roman Chircă, singurii factori ce pot influenţa cursul de schimb şi pot fi luaţi în seamă ar fi volumul de remitenţe, cel de exporturi şi modul în care va creşte sau descreşte economia sau de unde va veni puterea de cumpărare a populaţiei. Dat fiind faptul că declinul acestor factori a fost deja contabilizat de căderea leului de până acum, spune Roman Chircă, o devalorizare realistă nu ar putea depăşi marja de 22 de lei pentru un euro la finele anului în curs.
