Vineri, 21 august, autobuzul Europei Libere ajunge la Ciorești, Nisporeni, la ora 18:00 la Casa de Cultură din sat. Discutăm despre dezvoltarea locală: între voința și contribuția cetățeanului. În ajun, o discuție cu primarul comunei, Valeriu Guțu.
Europa Liberă: Domnule primar, când e vorba de dezvoltarea comunităţii, cui îi revine cea mai mare responsabilitate: primarului sau întregului sat?
Valeriu Guțu: „Un primar poate realiza unele lucruri. Poate iniţia unele proiecte, dar le poate realiza cu participarea nemijlocită a cetăţenilor. Şi atunci când cetăţenii participă direct, şi durabilitatea acestor proiecte implementate este mai bună şi oamenii sunt mai satisfăcuţi şi, în general, este mai bine pentru întreaga comunitate.”
Europa Liberă: Şi ce aţi reuşit cu contribuţia localnicilor să faceţi, aici, la Cioreşti?
Valeriu Guțu: „Începând de prin anul 2007 au fost construite două apeducte, cetăţenii au participat cu contribuţie financiară. La Cioreşti din 2008 până în 2009 a fost construit un apeduct cu finanțare de la Agenţia Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare în RM şi cu finanţare din partea Agenţiei Austrice din RM, şi cu finanţare din partea cetăţenilor. Mai mult ca atât, cu participare nemijlocită cu muncă fizică. Dacă din 42 de kilometri de reţea viaduct şi reţelele magistrale de la apeduct, 24 din 42 de kilometri, adică mai mult de jumătate au fost săpaţi fizic, cu participarea oamenilor din satul Cioreşti.
Au fost situaţii când aveam câte 100-200 de oameni la muncă. Acesta era un entuziasm, lumea dorea să facă lucrul acesta. Aşa situaţie a fost şi la Vulcăneşti, când a fost dat în exploatare un apeduct construit cu suportul elveţienilor şi austriecilor, dar cu cofinanţare din partea autorităţilor publice locale şi din partea cetăţenilor. Şi aici cetăţenii au participat mai mult financiar şi mai puţin cu munca fizică, dar oamenii au participat.
Avem exemple şi la construcţia unor porţiuni de drumuri, chiar şi în variantă albă. Înainte de alegeri am dat în exploatare o porţiune de 400 de metri de drum, variantă albă, care a fost construit cu participarea cetăţenilor din satul Vulcăneşti şi a primăriei, practic, jumătate la jumătate. Uneori a fost că mai mult au pus cetăţenii. Avem şi altfel de proiect – construcţia terenurilor de joacă la grădiniţă şi la şcoală. Unii cetăţeni au cofinanţat şi au participat cu muncă fizică. Acum avem un proiect pentru grupurile sociale implementat în primăvara anului curent, construcţia şi amenajarea unui teren de joacă la grădiniţa de copii.
Cetăţenii au participat cu cofinanţare în cadrul Programului Comun de Dezvoltarea Locală Integrată, unii au primit din partea donatorilor externi, a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare cinci mii de dolari, o parte din bani a pus primăria şi o parte cetăţenii. Unii dintre ei, care nu au putut participa financiar, de exemplu, cu câte 50 sau 100 de lei, au ieşit la amenajare, au lucrat fizic. Experienţe de felul respectiv avem.”
Europa Liberă: Domnule primar, cetăţeanul din Cioreşti pledează pentru îmbunătăţirea infrastructurii sau aşteaptă mai degrabă să aibă locuri de muncă şi locurile de muncă să fie bine plătite?
Valeriu Guțu: „Cetăţeanul pledează şi pentru una, şi pentru alta. La momentul actual este necesar să implementăm proiecte de infrastructură de dezvoltare economică. Începând cu 1 ianuarie 2015, când deja am trecut la o nouă formulă de finanţare, când deja nu se mai face finanţare de la bugetul de stat, dar se face finanţarea după o formulă bine stabilită, nu după criterii politice, foarte mare accent se pune pe veniturile proprii. Şi în următorii ani foarte rapid trebuie să facem lucrul acesta. Fiindcă probleme încă sunt foarte multe de soluţionat în infrastructură, sociale.
În cazul respectiv este necesar să dezvoltăm micile afaceri, ca oamenii să aibă locuri de muncă, să fie salarizaţi, să fie angajaţi în mod legal, să achite impozite. Fiindcă 75% din impozitele pe salariu vin la primărie şi noi putem rezolva problemele sociale. Eu cred că prioritară este dezvoltarea economică a comunităţii, oamenii să aibă locuri de muncă. Şi atunci va avea de beneficiat atât cetăţeanul nemijlocit, cât şi administraţia publică locală. Şi în ultimă instanţă, prin administraţia publică locală, iarăşi, cetăţeanul va beneficia, fiindcă noi vom moderniza nişte servicii pe care tot cetăţeanului le vom oferi.”
Europa Liberă: Dar ce afaceri pot fi iniţiate la Cioreşti?
Valeriu Guțu: „Zilele trecute am avut o discuţie cu niște persoane din Chişinău, care ar vrea să înceapă o afacere, să proceseze miere de albini. La noi au început să se restabilească faimoasele livezi de prune, s-au consolidat terenurile agricole, sunt deja şi uscătorii de prune în localitate, sunt persoane care sădesc livezi, care au consolidat aceste terenuri.
Viziunea noastră de dezvoltare strategică a comunităţii, conform planului de dezvoltare strategică, este dezvoltarea turismului. Noi suntem amplasaţi într-o zonă turistică foarte atractivă, avem lacuri artificiale, avem unicul meșter de ceramică neagră din Republica Moldova, domnul Zaharia Triboi, meşter popular, sunt oameni care fac butoaie, alte meşteşuguri. Am dat în exploatare o piaţă agro-meşteşugărească, făcută şi amenajată în stil rustic.
Pe de altă parte, creăm nişte servicii publice pentru cetăţean – apă, canalizare, iluminare, salubrizare. Dar cu ce va achita cetăţeanul, dacă nu va avea capacitate de plată, dacă nu va avea un loc de muncă?”
Europa Liberă: Acestea sunt problemele care aşteaptă soluţionare?
Valeriu Guțu: „Noi lucrăm permanent la dezvoltarea infrastructurii turistice, am făcut drum de acces spre comunitate.”
Europa Liberă: Salubrizarea, canalizarea, iluminarea?
Valeriu Guțu: „La momentul actual suntem implicaţi într-un proiect cu salubrizarea, proiect regional. Practic, infrastructura este construită pentru salubrizare și cuprinde toată comunitatea, tot satul Vulcăneşti şi o parte a satului Cioreşti. Urmează să punem în aplicare acest proiect. Suntem la etapa când deja trebuie să încheiem contracte cu cetăţenii, fiecare beneficiar să încheie contracte cu operatorul economic.”
Europa Liberă: Cât de importantă este transparenţa în luarea deciziilor în comunitate?
Valeriu Guțu: „Este foarte importantă transparenţa. Fiindcă am avut exemple mai triste, amare, când vrând să-i fac un bine cetăţeanului, nu m-am consultat cu el, chiar şi proiectul cu salubrizarea. Dat fiind faptul că a fost pusă căruţa înaintea calului, adică am încercat înainte să facem infrastructura şi apoi să discutăm cu cetăţeanul, să-l sensibilizăm despre problema respectivă, am avut o mare nereuşită. Şi atunci m-am convins că trebuie întâi de discutat cu cetăţeanul nemijlocit.
Dat fiind faptul că pe teritoriul comunităţii este rezolvată problema aprovizionării cu apă potabilă, urmează să rezolvăm problema canalizării. Dar aceasta trebuie să o examinăm şi discutăm cu cetăţenii nu numai din punct de vedere de participare cu contribuţia cetăţeanului, de identificare a donatorului care să ne acorde sursele respective. Costurile sunt foarte mari, cel puţin de trei ori mai mari faţă de costurile unui apeduct.”
Europa Liberă: La cât s-ar evalua acestea?
Valeriu Guțu: „La peste 20 de milioane de lei. E foarte costisitor. Dar este problema gestionării, problemă tehnică. Fiindcă în situaţia când consumul de apă este mai mic, apare problema că nu se curăţă ţevile, se înfundă, respectiv, ies din funcţiune. Este și problema ce ţine de capacitatea de plată a populaţiei. Pot cetăţenii?
Cetăţeanului trebuie de spus din start că va fi necesar ca serviciul respectiv să fie achitat, costul pentru un metru cub de apă. Dar ce facem că se calculează numai apa care intră, dar cetăţeanul nu pe toată o revarsă în sistemul de canalizare, prin bucătărie, dar mai mult de jumătate o foloseşte la irigaţie? El trebuie să o plătească. Aici apar foarte multe probleme care trebuie discutate. M-am convins că atunci când stai de vorbă cu cetăţeanul, el vine cu soluţii foarte sănătoase, care de multe ori pot fi aplicate. Mă gândesc de ce mie nu mi-a venit în cap ideea respectivă.”
Europa Liberă: Deci, sfatul cu cetăţeanul este de un real folos?
Valeriu Guțu: „Plus la aceasta avem încă o problemă pe care în următorii ani ne punem ca scop să o rezolvăm – iluminarea stradală. Din 2010 avem iluminare stradală. Şi în 2011 am investit din bugetul local. Avem circa 100 de lămpi care sunt pe unele străzi principale, dar avem lămpi vechi, le plăteşte primăria. Trebuie să ne gândim şi aici. Să modernizăm în primul rând.
Dacă vrem să ne extindem, trebuie să vedem de unde găsim surse. Şi iarăşi trebuie să discutăm cu cetăţenii, fiindcă mulţi au dorinţa ca şi pe strada lor să fie iluminare. De unde găsim surse? Trebuie vreo trei milioane de lei minim ca să putem face acest proiect. Dar sunt experienţe în Republica Moldova, eu le cunosc foarte bine, cetăţeanul va trebui să achite pentru serviciul respectiv. Nu poate deja primăria să achite costurile acestui serviciu de iluminare. Şi atunci, pentru apă trebuie să plătească, pentru canalizare, dacă reuşim, trebuie să plătească, pentru salubrizare să plătească, pentru iluminare la fel. Şi de unde va plăti cetăţeanul, dacă nu va avea un venit stabil pe care trebuie să i-l asigurăm.”
Europa Liberă: Şi mai ales pe fondul când vedem că tarifele cresc şi lumea e nemulţumită.
Valeriu Guțu: „Clar că noi trebuie să apăsăm pe dezvoltarea economică. De aceea, îmi pun ca scop ca în viitoare perioadă să chemăm consultanţi la diferite proiecte, să ne întrunim, să discutăm cu lumea. Eu, fiind permanent în goană după rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă comunitatea începând cu 2007, când nu era apă potabilă, gaz, drum, centru de sănătate, instituţii funcţionale, cădea podul bisericii şi multe altele, încă atunci am implementat proiecte cu elveţienii şi tot mai mult puneam accent pe alt şi alt proiect ş.a.m.d.
Elveţienii au început să ne instruiască pe noi şi pe angajaţii de la asociaţia consumatorilor de apă şi ziceau de întărirea capacităţilor întreprinderilor care gestionează apeductul ş.a.m.d., de noi, administraţia publică locală. Eu la început mă întrebam cui îi trebuie. M-am convins acum că este necesar ca noi tot mai mult să lucrăm la etapa de instruire a cetăţeanului. De multe ori cetăţenii vin şi solicită locuri de muncă de la primărie: „Daţi-mi de lucru. Daţi-mi bani. Daţi-mi cu ce să trăiesc”. Şi eu le spun: „Noi suntem în situaţia când putem da numai undiţa, dar peştele să-l prindeţi”. Dar mulţi dintre ei nu ştiu cum să prindă peştele. Şi noi trebuie să-i învăţăm, nu numai undiţa să le-o dăm.
Noi am asigurat comunitatea cu infrastructură, aceasta este undiţa, adică este drum de acces, poate veni investitorul, este apă, gaz, iluminare ş.a.m.d. Şi acum cetăţeanul trebuie să se gândească singur, dar noi trebuie să-l ajutăm ce afacere să deschidă, cum să o deschidă. Şi aici trebuie instruire.”
Europa Liberă: Domnule primar, dacă este voinţă, există şi putinţă.
Valeriu Guțu: „Desigur. Este necesară dezvoltarea componentei economice mai departe. Eu îmi dau perfect de bine seama că nu va deschide fiecare cetăţean din satul Cioreşti afacere. Este bine ca în primul an să deschidă 10 cetățeni,în alt an – 20 şi tot aşa. Şi cei care deschid afaceri le vor oferi locuri de muncă celorlalţi.”
Europa Liberă: Şi vor veni impozite în haznaua primăriei. Şi atunci primăria va putea să reinvestească banii pentru a aduce şi mai multă prosperitate satului, cetăţenilor.
Valeriu Guțu: „Aşa este. Eu am văzut o aşa situaţie în satul Brăviceni, Orhei. Extraordinar. Atunci mi-am schimbat viziunea, fiindcă eram axat să târâi plugul şi să rezolv problemele acestea. Acolo tot rezolvă problemele comunităţii, dar au pornit-o pe altă cale. Cred că e mai corect să o porneşti prin dezvoltare economică, cu toate că problemele nu pot fi delimitate strict, ele sunt interdependente. Şi acolo, în comunitate, care este mai mică decât Cioreşti, majoritatea populaţiei, 80-90%, sunt angajaţi în câmpul muncii.”
Europa Liberă: Dar aici, la Cioreşti, lumea ce face? Lasă satul, pleacă în căutarea unui loc de muncă peste hotare?
Valeriu Guțu: „Pleacă.”
Europa Liberă: Nu s-a stopat exodul?
Valeriu Guțu: „Nu s-a stopat. Unii s-au reîntors, nu mai sunt dispuşi să plece. Dar totuşi se duce lumea. Dar din cei care sunt plecaţi puţini revin.”
Europa Liberă: Aceasta e problema.
Valeriu Guțu: „Este o foarte mare problemă.”
Europa Liberă: Lipsa braţelor de muncă va da bătăi de cap satului şi statului.
Valeriu Guțu: „Obligatoriu. Eu de multe ori vorbesc şi de aşa-numita politică socială care este promovată de către autorităţile statului, mă refer la ajutorul social care pe multă lume îi dezvaţă să muncească. Chiar avem situaţii când îşi lasă terenurile agricole. Şi nu numai pârloaga, dar se dezic de terenul respectiv sau nu vor terenul părinţilor să-l treacă după moştenitori, fiindcă având teren agricol, nu primesc ajutor social. Aceasta este o situaţie foarte complicată. Trebuie să o rezolvăm, fiindcă ducem lumea la trândăvie. În loc să pună capul în mişcare, să judece ce să facă şi cum să rezolve problema, el ştie foarte bine că vine la primărie, îi caută cineva nişte documente şi primeşte un ajutor social, şi aşteaptă, ca mana cerească, să treacă luna şi să primească bani. Dar de unde?”
Europa Liberă: El undiţă nu aşteaptă?
Valeriu Guțu: „Nu aşteaptă undiţă, nici nu-i trebuie. Peşte aşteaptă şi atât, aşteaptă să-i cadă în gură para mălăiaţă. Şi mai mult ca atât, aceasta a devenit o deprindere şi o obrăznicie, consideră că cineva e obligat să-l întreţină pe dânsul ş.a.m.d. Când te uiţi, sunt chiar şi tineri. La nivel naţional trebuie să se revadă aceast
