Despre lupta pentru încrederea cetățeanului

Gândurile multor cetățeni moldoveni se rotesc în special în jurul ideii de încredere în politică și în politicieni. Mulți dintre ei nu cred nici în partide vechi, nici în partide noi, nu cred în nimic. Despre lupta pentru încrederea cetățeanului vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Tot mai mulți oameni își pierd încrederea în politicieni, spunând că au fost trădați și furați de atâtea ori. Mulți dintre ei se gândesc cum să-și acopere cheltuielile de la o lună la alta. Ei nu-și mai pun speranța că lucrurile se pot schimba într-un viitor previzibil. În cadrul campaniei „AICI e Europa Liberă”, începută la 1 august, am adunat păsurile și bucuriile cetățeanului de la sudul Moldovei.

– „Să scăpăm de toate leprele acestea – Doamne, ia-mi cuvintele înapoi –, de râia aceasta. Hai, Codruţa [Kövesi], treci Prutul, / Aceştia lunecă ca untul, / S-au cam săturat de soare. / Pune-i, Doamne, la răcoare.”

Europa Liberă: Dar de ce s-a ajuns ca lumea să blesteme clasa politică?

– „Fiindcă face totul pentru buzunarul ei. Ei nu cunosc ce vrea societatea.”

Europa Liberă: Dar societatea le-a dat votul.

– „Ştiţi cum votează? Cu ochii închişi.”

Europa Liberă: Cine poate schimba lucrurile?

– „Numai poporul.”

​Europa Liberă: Dar poporul nu este unul protestatar. Mai greu se revoltă sau se revoltă la bucătărie.

– „De când suntem noi, suntem apărători ai ţării ca Ştefan cel Mare. Dar nu ne putem ordona să fim o societate compactă.”

Europa Liberă: Cine a dezbinat societatea?

– „Politica.”

Europa Liberă: Şi de ce societatea s-a lăsat scindată?

– „Din neştiinţă de carte.”

Europa Liberă: Ce probleme la nivel de ţară trebuie rezolvate?

– „Crearea locurilor de muncă, lichidarea corupţiei. Ne-am săturat să auzim „corupţie”, „e corupt acela”, „fură acela”. Dar de ce? Nu avem justiţie, oare?! Ca aceşti corupţi să fie pedepsiţi şi lichidată corupţia. Din vorbele frumoase pe care le-au spus în timpul campaniei electorale prea puţine fapte am văzut.”

Europa Liberă: Ce fapte vreţi să vă demonstreze clasa politică?

– „Măcar un pic să mărească salariile şi să dea posibilitate micilor antreprenori să-şi facă şi dânşii o copeică, să aibă şi ei venit de la businessul mic. Câte impedimente întâlnesc aceşti oameni de afaceri...”

Europa Liberă: Politica e un business?

– „S-a transformat în business politica. Mai bine ar munci mai mult la crearea legilor pentru susţinerea oamenilor, majorarea salariilor, pensiilor, decât să facă atâta politică, uneori şi de prost gust.”

Europa Liberă: De ce Moldova este săracă? Şi de ce se trăieşte greu în Moldova?

– „Ar trebui un preşedinte ca Lukaşenko.”

Europa Liberă: Lukaşenko este autoritar. Vreţi un preşedinte dictator?

– „Da, vreau dictator. Dacă este dictatura, ca în casă, este un stăpân, atunci şi familia e strânsă în mână. Dar aşa, dacă nu se vede preşedintele...”

Europa Liberă: Cine conduce azi Moldova?

– „Plahotniuc, Voronin, Filat şi Ghimpu.”

– „Moldova a rămas ca un colhoz, socotiți: găgăuzii deoparte, transnistrenii deoparte.”

​Europa Liberă: De ce s-a dezbinat societatea moldavă? Cine i-a divizat?

– „Războiul din Transnistria. Dacă nu era atunci război în Transnistria, Moldova mergea înainte.”

Europa Liberă: Cine a făcut războiul la Nistru?

– „Ruşii. Şi au făcut haos în toată ţara.”

Europa Liberă: De ce Rusia nu-i vrea bine Moldovei?

– „Că nu o poate lua în mâini, aceasta e buba. Unde se duceau toate pătlăgelele şi merele, dacă nu în Rusia? Totul încărcau şi se ducea. Cu încetul, mi se pare, se vor uni şi ei cu noi, căci nu vor avea încotro, fiindcă în Transnistria lume rămâne puţină de tot şi e greu şi acolo.”

Europa Liberă: Pe moldoveni ce-i poate uni? Şi cine-i poate uni?

– „Să fie pace pe pământ şi pâinea să crească. Şi să ne mai mărească puţin pensia, măcar până la 1500 de lei. Eu primesc 998 de lei. Trebuie să strâng toată pensia pe trei luni şi să-mi iau lemne. Dar în vremea aceasta eu mai rup din pensie, fiindcă trebuie să plătesc lumina, telefonul, mai cumpăr un kilogram de zahăr.”

Europa Liberă: Ce vă doriţi cel mai mult în viaţă?

– „Sănătate şi oleacă să ne mărească pensia. Nu e mare tare sărăcia în Moldova. Cine munceşte acela are. Cine nu munceşte şi mai umblă cu paharul, acela nu are.”

Europa Liberă: Cel bogat se gândeşte la cel sărac?

– „Cam rari dintre ei se gândesc. Usatîi a început a da la biserică, mai dă la oameni bolnavi ajutor. Dar nu toţi se gândesc.”

​Europa Liberă: Cei din Parlament se gândesc la problemele omului simplu, le rezolvă?

– „Ei spun că se gândesc. Dar puţin se gândesc. Cum aţi venit dumneavoastră la ţară aşa să vină şi ei la ţară, trebuie să grăiască şi ei cu noi, să le spunem că nu dovedim nevoile noastre, să ne ajute şi ei pe noi de sus, poate atunci ar fi puţin mai bine. Dar încă nu putem spune că murim de foame. Deocamdată în Moldova este ce mânca. Probleme mari vom avea până nu vom avea conducere sus. Dacă vom avea un preşedinte de ţară deştept, să fie stăpân şi pe guvern, şi pe Parlament, şi pe toţi, atunci o să depăşim toate problemele.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vreţi un preşedinte tătucă, care să ţină frâiele în mână?

– „Da, să ţină frâiele în mână, nu cum va zice unul sau altul: odată ce sunt stăpân, ca pe gospodăria mea, sunt stăpân şi pe ţară.”

Europa Liberă: Preşedintele trebuie să fie ales de cetăţeni sau de Parlament?

– „Dacă va fi ales de cetăţeni, vor fi alegeri nu ştiu de câte ori. Unul va alege într-un fel, altul în alt fel. Ar fi bine să fie ales de Parlament, se socot oameni învăţaţi, deştepţi, care ştiu pe cine aleg. Noi nu ştim. Eu pe cine să-l aleg? Eu ştiu care e mai hâtru ca să conducă ţara?”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să aibă el?

– „Deştept. Ca să înţeleagă lucrurile şi de la sat, şi de la guvern, şi de la Parlament. Totul ţine de preşedinte, el e ca un tată la toată ţara şi trebuie pe toţi să îi miluiască.”

*

Sărata Galbenă a fost prima localitate unde Radio Europa Liberă le-a bătut la poartă sătenilor. Varvara Pascaru, de aproape 80 de ani, spune că radioul din gospodăria ei este fixat pe unda unde pot fi ascultate și emisiunile postului nostru de radio. Am întrebat ce crede ea despre drumul pe care se mișcă Moldova: e o cale greșită, e o cale dreaptă.

​Varvara Pascaru: „Corectă, spre Europa.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să mergi spre Europa?

Varvara Pascaru: „Spre ţările civilizate, care au de toate. Ai noştri merg în Europa fiindcă nu este de lucru. Este de lucru, dar cine să muncească?..”

Europa Liberă: De ce s-a dezvăţat moldoveanul să muncească?

Varvara Pascaru: „Fiindcă cu rusul nimeni nu a vrut să lucreze. Dar noi, să fim sănătoşi, am muncit o viaţă, am grămădit, însă dacă tinerii vor irosi, nu ştiu ce va fi pe urmă. Nici în Europa nu-i vor primi, dacă nu vor munci, fiindcă şi acolo tot trebuie muncă.”

Europa Liberă: Ce înseamnă sărăcie la sat? Cine sunt oamenii săraci?

​Varvara Pascaru: „Cei care nu vor să muncească, beau şi umblă drumurilor. Dar oamenii care au muncit au cu ce trăi. Mulţumesc, noi cu mânuţele am făcut. Nu era atunci ca acum, totul să găseşti. Noi am avut tare puţini bani, am trăit în puţin. Spun toţi că era 16 copeici o pâine, dar făceai 17-20 de ruble pe lună. Acela era ban? Trebuia să încalţi copiii, trebuia să te duci la o nuntă cu 10 ruble şi trebuia să te îmbraci. Am trăit cum am putut. Banii tot erau în mâna celui care trebuia. Acum sunt la pensie, mulţumesc de cât ne dă.”

Europa Liberă: Cum munceşte cel care are milioane?

Varvara Pascaru: „Acel cu milioanele nu le munceşte. Noi am muncit o viaţă şi nu am putut face, dar el acum are vile, are de toate, dar noi cu bujdele acestea. Acel care are, aşa spune şi Sfânta Evanghelie, bogaţii vor sărăci şi vor flămânzi, dar acei ce caută de Domnul vor fi ai lui. Trebuie să ne gândim la Dânsul, El ne ia, El ne dă.”

Europa Liberă: Mătuşică Varvara, dar dumneavoastră ce credeţi despre corupţia din Republica Moldova? De ce s-a înrădăcinat acest flagel aici în ţară? Pentru că nu e vinovat numai cel care ia, e vinovat şi cel care dă.

Varvara Pascaru: „Ce e corupţia? Iau unul de la altul. Dacă eşti nănaşa mea, eu sunt fina ta, acela e cumătru – toţi sunt legaţi şi nu-i va descâlci nimeni.

Dacă ai încâlcit o natră, când ţeşi o stativă o tai şi o pui pe gard, o înşiri. Aşa e şi aici, tare greu se va descâlci, numai trebuie daţi afară toţi şi să alegă un Parlament curat. De ce în alte ţări nu sunt 101 deputaţi? Câţi suntem în Moldova, de avem 101 deputaţi? Cui trebuie ei? Dă Doamne să fie sănătos Streleţ, care a fost învestit premier, dar nu ştiu... L-am văzut şi pe Plahotniuc... De dat sacii jos... De ce să ne trimită de peste hotare investiţii? Noi trebuie să avem banul nostru, noi doar muncim. Moldova aceasta e ca o floare, dar noi ne ducem cu cerutul.”

Europa Liberă: Moldova poate scăpa de corupţie şi de corupţi?

Varvara Pascaru: „Dacă vor fi oamenii uniţi.”

Europa Liberă: Ce înseamnă unire la moldoveni?

Varvara Pascaru: „Trebuie să ţină unul cu altul. Nu sunt uniţi, să zică: „Noi trebuie să scăpăm de sărăcie. Să o facem odată şi să ieşim de aici’.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce ziceţi că se va întâmpla în continuare cu satul, cu statul, cu viitorul acestei ţări?

​Varvara Pascaru: „Mulţumim domnului primar. Mulțumim tare. Trebuie să fie oamenii uniţi, să zică: „Noi avem un primar nou, ne-a făcut drum din centru, ne-a făcut cimitir, monument”. Ce să mai zicem noi? Avem susţinere de la domnul Vlas.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în Parlament, cum aţi rezolva problemele oamenilor simpli, ale celor care sunt mai necăjiţi, mai osândiţi? Ce v-aţi gândi să faceţi?

Varvara Pascaru: „Dacă nu vei munci, nimic nu vei avea, nimeni nu-ţi va da. Dumnezeu aşa a spus: „Vă las cerul şi pământul. Dacă voi veţi munci, se vor hrăni şi păsările călătoare, fiindcă ele nu pot munci”. Aşa şi acolo: în Parlament ori nu ţin unul cu altul, ori noi nu ţinem unul cu altul la sat...”

Europa Liberă: Dumneavoastră înţelegeţi ce înseamnă să fie promovate reforme în Republica Moldova?

Varvara Pascaru: „Ce reformă? Pe care să-l scoţi şi pe care să-l pui? Pe care?! Dacă ei acum se pun tot unul pe altul.”

Europa Liberă: Ce fel de preşedinte aţi vrea să aibă Republica Moldova? Ce calităţi ar trebui să aibă persoana care să ajungă în fotoliul de şef de stat?

Varvara Pascaru: „Am vrea să ţină la săraci.”

Europa Liberă: Preşedintele ţării trebuie să fie ales de popor sau de Parlament?

Varvara Pascaru: „Eu aş zice de popor. În Parlament sunt legaţi toţi: tu pe mine, eu pe tine. Dar dacă va fi ales de popor... Ce votări să mai facem, ce alegeri să mai facem? Nici nu te duce capul deja. Ce schimbări să fie, dacă toţi hoţii sunt la putere? Hoții la putere… Nu ai ce face.”

Europa Liberă: Cum scapi de ei, dacă lumea îi votează tot pe aceştia?

Varvara Pascaru: „Pentru că nu sunt informaţi, nu sunt oameni hâtri. Eu m-am născut pe vremea românilor, în 1938. Te duceai cu o căruţă de grâu în România şi veneai înapoi cu un val de stofă, barize. Dar să mă duc la unul bogat, mă face acum cu o pungă de parale? Nu-ţi dă, că nu are.”

Europa Liberă: Și de unde vă informaţi dumneavoastră?

Varvara Pascaru: „Eu am făcut carte bună, am absolvit cinci clase.”

Europa Liberă: Citiţi ziare, vă uitaţi la televizor, ascultaţi radioul? Cum faceţi diferenţă între cel care spune adevărul şi cel care amăgeşte, spune minciuni?

Varvara Pascaru: „Eu le spun: „Duza mincinoşilor, că sunteţi toţi nişte mincinoşi”. A fost Lupu cu comuniştii, de la comunişti a trecut la democraţi, acum s-au unit iarăşi toţi. Parcă ai fi la o şezătoare şi „tu eşti cu mine, eu cu tine

şi atâta-i”. Băi, se uită lumea la noi, hai să ieşim într-o parte, e ruşine. Dar ei o ţin una şi bună: „Ghimpu aşa-i, că celălalt e aşa”. Sunt toţi plini de bani şi nu au nevoie de săraci. Eu primesc 1.122 de lei şi îi număr în fiecare zi. Şi mă întreb: dar nebunii care au saci de bani oare când îi numără și ce fac ei cu banii? Oare este un capăt al saţului? Fiindcă ai mâncat o mâncare şi dacă te-ai săturat a doua zi nu mai vrei să o mănânci.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, dacă aţi avea bani mulţi, ce aţi face cu ei?

Varvara Pascaru: „Îi dau la săraci. Îi dau, cum le dau garafa cu vin, și atunci le-aş da să le ia copiilor de şcoală sau altceva. Dar ce să fac cu dânşii? Să risipesc bujda acesta şi cealaltă şi să le duc în drum? Îmi ajunge cât am.”

Europa Liberă: Deseori aici, în sat, cu localnicii, discutaţi dacă Moldova să se apropie de Federaţia Rusă sau să meargă cu Uniunea Europeană?

Varvara Pascaru: „Am discutat. Care nu conştientizează zic: „Ce-i Europa?”. Şi eu le întorc înapoi: „Dar unde ţi-e dusă fiica? În Europa. Unde ţi-e dusă cealaltă fiică? În Europa. Dar de ce nu şed aici?’.”

Europa Liberă: Cu Rusia cum ar trebui să aibă cooperare Republica Moldova?

​Varvara Pascaru: „A fost băiatul acesta în Rusia şi prima dată i-au plătit, dar acum nu se mai plăteşte nimic. A venit cum ar veni tăunul. A pornit casă bietul băiat, dar a zis că nu se mai duce. Au zis că nu se mai duc.”

Europa Liberă: Dar de ce Rusia nu i-ar vrea bine Republicii Moldova?

Varvara Pascaru: „Fiindcă ei au fost stăpâni pe noi, au cucerit toate republicile. Au fost toate cucerite de ei. Nu iubesc acum Moldova, întorc moldovenii de la vamă. Numai pierde Moldova noastră. Dar ce să facem? Eu nici nu am fost în Rusia, nici nu am nevoie de dânşii.”

Europa Liberă: Ce sfat vreţi să le daţi celor care sunt la Chişinău şi guvernează Republica Moldova, conduc cu statul acesta?

Varvara Pascaru: „Să fie serioşi, să se gândească la popor. Nu trebuie să-l îmbogăţim pe altul, dar trebuie să muncim pentru poporul nostru. Fiindcă este cu ce trăi la noi, este, îl supărăm pe Dumnezeu.”

*

Despre corupție, despre hoție, despre fățărnicia guvernanților, despre sărăcie și migrațiune, despre decăderea morală am discutat cu un om de afaceri de la Ciorești, Nisporeni. Ion Triboi este consilier în sat, dar și în raion. El crede că ajutorul venit din Occident este de mare folos pentru Moldova și cetățenii ei.

Ion Triboi: „Noi suntem incluşi și în programul altor cancelarii europene şi al Statelor Unite ale Americii, care sincer doresc să ne ajute. Dar cea mai mare parte a populaţiei crede că noi batem pasul pe loc. În cadrul reformelor cetăţenii câteodată sunt impuşi, şi, cu bună credinţă, să-şi strângă cureaua, că pe urmă apar nişte lucruri frumoase şi pe ei îi avantajează.”

Europa Liberă: Sunt exemple de ţări care au aplicat terapiile de şoc, promovând reforme şi după aceasta a crescut produsul intern brut, au crescut salariile, nu au atâtea probleme sociale. Ar fi gata cetăţeanul Republicii Moldova să se sacrifice o perioadă în favoarea binelui?

​Ion Triboi: „Cetăţeanul ar putea. Cel mai rău este că a fost distrusă credibilitatea cetăţeanului, ceea ce i s-a promis, ceea ce şi-a dorit a fost distrus. Acesta este cel mai mare păcat al partidelor pro-europene democratice. Moldoveanul este deseori corupt, forţele care vin la putere utilizează nişte metode necinstite, care ar trebui să fie condamnate. Să ne amintim de 2001, când comuniştii au venit cu lozinca că vor aduce salam de două ruble şi zece copeici şi pâine de 16 copeici, ei au jucat la sentimentele oamenilor legate de vremurile vechi, de nostalgie. Partidele nu participă în alegeri cu forţa argumentelor. Şi ar trebui ca cetăţeanul să taxeze partidele după ceea ce au realizat.”

Europa Liberă: Şi nu se întâmplă lucrul acesta.

Ion Triboi: „Şi nu se întâmplă. Mie mi se pare că noi suntem prea blajini, permitem politicienilor să promită şi să nu facă. Şi data viitoare iarăşi îl iertăm. Suntem prea blajini, nu suntem duri cu politicienii. S-au perindat foarte multe partide, care au trecut şi nu au făcut nimic. Sunt alte partide care au trădat electoratul, sunt partide total orientate împotriva dezvoltării acestui popor. Şi cetăţeanul nostru votează. În 2003, când am nimerit în viaţa politică din satul Cioreşti, aici era cam aceeaşi situaţie, oamenii votau partidul mai mare, mai puternic, mai în vogă la acel moment. Şi dimpotrivă, eu în 2003, cu toate că sunt localnic din Cioreşti, am fost privit ca un intrus: „De ce acesta a venit? Ce vrea? Ce interes are?”. Gândind că am un interes personal, material ascuns. Mi-au trebuit opt ani de zile ca în localitatea noastră, în inimile oamenilor, în mintea oamenilor să dezvoltăm perceperea că, de fapt, aleşii locali sunt oameni care trebuie să-i servească pe ei, sunt aleşi pentru a servi interesele lor. Oamenii s-au dezgheţat un pic, au înţeles că afacerile publice, finanţele publice pe fiecare dintre ei îi priveşte, se interesează unde se duce fiecare leu.”

Europa Liberă: Şi credeţi că lumea s-a dezmeticit, astfel încât să găsească modele în comune, în sate, care ulterior pot deveni modele şi pentru întreaga societate moldavă, ca anume aceştia să recâştige încrederea ruinată de ani de zile în instituţiile statului şi în clasa politică?

Ion Triboi: „În 2003 m-am dezamăgit că la nivel republican nu putem face schimbări, fiindcă partidele sunt un fel de SRL, este partidul unei persoane care îl finanţează. Dacă se termină finanţarea, se termină şi partidul. Dacă îl finanţează, înseamnă că el îşi face partid pentru interese personale sau de grup îngust. Şi atunci, în 2003, am simţit că nu voi face nimic la nivel republican şi am spus că mă voi strădui să fac ceea ce doresc eu, doresc un bine pentru ţara mea, începând de la locul de baştină, unde m-am născut. Şi mi-a reuşit. Sunt mândru astăzi să spun că la noi în sat sunt foarte mulţi oameni energici, sunt foarte mulţi care participă în viaţa politică, publică, îi interesează cum vor să transforme satul. Şi mai mult ca atât, cum ar fi vrut să facă ţara.”

Europa Liberă: Ce înseamnă interes local şi interes naţional? Există o delimitare? Trebuie să se contopească aceste interese?

​Ion Triboi: „Da. Sunt sigur că ar trebui să se contopească aceste două interese – local şi naţional. În Cioreşti se fac foarte mari reforme. Satul în ultimii opt ani s-a schimbat atât de mult, că localnicii de peste hotare mereu adresează laude administraţiei publice locale. Se pare că mergem cu nişte paşi mai avansaţi faţă de reformele care se fac la nivel raional şi republican.”

Europa Liberă: Cum apar modele în societate? Chiar şi la Cioreşti discut cu lumea şi zice că s-au săturat de aceleaşi feţe, s-au săturat de aceeaşi politicieni, de aceleaşi mutre. Pentru că mulţi dintre ei sunt traseişti, au început cu un partid, au trecut în al doilea, au ajuns în al treilea, urmăresc scopuri înguste. Cum apar şi cine trebuie să propulseze modelele în societate, astfel încât să aibă şi Republica Moldova o elită politică, despre care se zice că lipseşte, chiar şi după 23 de ani de independenţă?

Ion Triboi: „Sigur că mă bazez pe intelectuali, însă deseori persoanele care nimeresc în politică sunt departe de a fi numiţi oameni oneşti. Oamenii oneşti, învăţaţi, intelectuali din talpă, a căror opinie, gândire ar aduce o plusvaloare statului nostru nu pot nimeri în politică din simplul motiv că nu sunt tupeişti, dar sunt oameni foarte sinceri. Şi în politica moldavă nu sunt priviţi cu bine oamenii care sunt sinceri, care au o opinie separată.”

Europa Liberă: Cetăţenii trebuie să identifice aceste nume de personalităţi. Pentru că, în caz contrar, mulţi rămân la ideea că cel care e compromis, cel căruia îi lipseşte integritatea morală, el a guvernat, el guvernează şi el va guverna.

Ion Triboi: „Oamenii identifică aşa personalităţi, integre moral, dar ne mai încurcă ceva nouă. Moldovenii nu prea au timp să facă manifestări.”

Europa Liberă: Bine, şi dacă moldoveanul nu e protestatar, atunci nu trebuie să aştepte mană cerească. Pentru că binele pe care şi-l doreşte el şi-l poate face cu mâna şi cu mintea lui.

​Ion Triboi: „Da, şi aici aveţi dreptate. Dar am vrut să spun că este lipsă de informaţie. Informaţia este distorsionată, canalele televizate mi se pare că servesc intereselor politice. Sunt foarte puţine surse de informare care să prezinte informaţia aşa cum este. Sunt anumite canale tv care aduc osanale anumitor partide, anumitor lideri şi oamenilor li se pare că aşa este. Cetăţeanului de rând îi este greu să se descurce în viaţa politică şi deseori face nişte paşi contrari intereselor lui. Mai mult ca atât, noi vedem că ţara se fură, probleme apar tot mai multe şi care nu sunt pe înţeles nostru, de exemplu, ultimele scumpiri la energia electrică şi la gaze, pe când vedem că pe piaţa mondială preţul la barilul de petrol şi la gaze scade. Omul se gândeşte: „De ce eu l-am votat pe acesta şi el promovează în funcţii nişte persoane ale căror decizii sunt netransparente, nu în interesul cetăţeanului?”. A fost distrus sentimentul naţional, avântul pe care l-am avut la începutul anilor ’90, prin venirea unor forţe care au avut cu totul alte scopuri decât să dezvolte ţara.”

Europa Liberă: Alte scopuri care au fost?

Ion Triboi: „De interes personal, de dezvoltare a afacerilor. Eu am rămas foarte dezamăgit încă de la momentul când în fruntea ţării sau în fruntea Parlamentului nostru a venit domnul Lucinschi, o persoană care nicidecum nu putea să reprezinte faţa republicii noastre şi care, de fapt, a întors-o total în altă direcţie. Şi în perioada aceasta, când ne dezvoltăm ba într-o parte, ba în alta, sigur că oamenii sunt dezamăgiţi, dezorientaţi şi societatea noastră este dezbinată, o parte din societate este pro-Vest, alta este pro-Est. Mai mult ca atât, incapacitatea guvernanţilor de a face reforme pentru îmbunătăţirea stării materiale a cetăţenilor pe unii dintre aceşti oameni şi mai mult i-a demoralizat.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi putea numi astăzi două-trei nume de demnitari care pot fi consideraţi reformatori?

Ion Triboi: „Sunt mândru că, de exemplu, sunt contemporanul Maiei Sandu.”

*

Și dacă Ion Triboi de la Ciorești, Nisporeni, crede că ajutorul venit de la partenerii de dezvoltare este de un real folos pentru țară, Oleg Serebrian, fost ambasador la Paris, spune că una dintre greșelile mari este că alegătorul și politicianul din Moldova își pun speranța în exterior. Și iată de ce.

Oleg Serebrian: „Una dintre greşelile noastre cardinale este a ne pune speranţa în exterior. Este cea mai mare greşeală, când credem că Republica Moldova va fi clădită ca stat din exterior. Din exterior se distrug state.”

Europa Liberă: Se creează ideea că cel din exterior ar trebui să-i vrea bine mai mult statului Republica Moldova decât şi-l doresc cetăţenii lui.

​Oleg Serebrian: „De regulă, din exterior se distrug state, nu se construiesc state. Trebuie să existe o dorinţă a noastră şi a clasei politice, şi a societăţii civile, şi a cetăţenilor să aibă aici un stat. Această dorinţă, fără îndoială, va veni la un moment dat. Mă tem să nu fie foarte târziu, întrucât conjunctura se va schimba în zonă. Cred că balticii au avut de câştigat anume prin dorinţa lor, a fost o idee naţională dorinţa de a clădi un stat-naţiune, un stat naţional după 1991. În Republica Moldova ea nu a fost, ea nu există deocamdată, această dorinţă. Nu generalizez, nu spun că toţi nu vor, dar vorbim de o masă critică a cetăţenilor. Chiar şi această fugă din Republica Moldova este ceva simptomatic, mai ales exodul tinerilor.”

Europa Liberă: A fost exodul braţelor de muncă, după care a urmat exodul de creieri.

Oleg Serebrian: „Acesta a fost cred că primul. Pentru că cei care au avut medici, ingineri, profesori, artişti care s-au putut manifesta mai bine în exterior au plecat fie în România, fie în vestul Europei. După aceasta chiar au plecat braţele de muncă. Noi nu mai avem astăzi braţe de muncă. Nu ştiu dacă suntem conştienţi de faptul că pe marile şantiere din Republica Moldova deseori sunt aduşi muncitori din exterior, sunt aduşi muncitori din Turcia.”

Europa Liberă: O clasă politică înţeleaptă ce trebuie să facă, în aceste condiţii, astfel încât cetăţeanul să recâştige încrederea în acest stat şi în instituţiile lui?

Oleg Serebrian: „Întâi de toate, trebuie clasa politică să aibă încredere în sine şi dorinţă, aceasta se transmite la nivel metalingvistic. Clasa politică de la noi, probabil, involuntar, transmite un mesaj de neîncredere în forţele proprii şi de provizorat. Prin declaraţiile care sunt făcute, prin acţiunile care sunt făcute, avem sentimentul că trecem dintr-un provizorat în altul, că totul este la nivelul a câteva luni, că niciun proiect nu este lansat pentru o perioadă definită, proiect de durată. Schimbarea frecventă a guvernelor e o problemă în mai multe ţări, o întâlnim şi în alte state.”

Europa Liberă: Dar acolo există o continuitate.

​Oleg Serebrian: „Dar există o continuitate. Faptul că în ţări precum Italia sau Japonia guvernele s-au schimbat în anii ’60-’70 extrem de des, la fiecare şase luni, nu a împiedicat Italia şi Japonia să fie miracole economice în perioada anilor ’60-’70 şi exista o stabilitate a societăţii. A nu se confunda instabilitatea politică cu instabilitatea socială. Marea noastră problemă în momentul de faţă este că această instabilitate politică se suprapune pe o instabilitate socială şi, mai mult decât atât, se suprapune, ceea ce este şi mai grav, pe o instabilitate psihologică de masă a populaţiei în Republica Moldova, lumea este frustrată, dezamăgită, decepţionată.”

Europa Liberă: Nu mai crede nimănui şi în nimic.

Oleg Serebrian: „E foarte greu de depăşit. Mă întrebaţi ce trebuie să facă clasa politică...”

Europa Liberă: Vreau nişte reţete, nişte sfaturi, nişte sugestii pentru cei care stau în vârful puterii şi trebuie să depăşească situaţia de criză.

Oleg Serebrian: „Avem deja un guvern, este un prim-ministru care pare destul de determinat, de hotărât să schimbe ceva. Este o echipă care, sper eu, va reuşi să mişte puţin carul din loc. Va fi foarte greu. Este un exerciţiu dificil, dar trebuie cât mai mult să încercăm să ne autoresponsabilizăm, să nu aşteptăm ajutorul de la Bucureşti, de la Moscova, de la Bruxelles, de la Washington. Aceasta este important. Şi factorul extern este important, dar, pe undeva, simt chiar dureros această dorinţă de asistenţă permanentă pe care o avem – asistenţă economică, politică, morală. Mă uit la situaţia şefilor de misiune, ambasadorilor aici, în Republica Moldova: fiecare este invitat, e întrebat, îşi dă cu părerea despre cum trebuie să se dezvolte Republica Moldova, ce trebuie să facă Republica Moldova. Cred că dacă un ambasador într-o ţară vestică sau mai puţin vestică s-ar comporta astfel, chiar în Ţările Baltice, să le dea sfaturi ce trebuie să facă, el ar pleca în 72 de ore de acolo. Şi nu îi învinuiesc pe ei, adică, nu este vina lor, este problema noastră, pentru că noi ne uităm în gura lor ca în gura unui proroc.”

Europa Liberă: Sau salvator.

Oleg Serebrian: „Sau salvator. Deci, dureroasă această neîncredere în forţele proprii. Şi dacă nu ai încredere în forţele proprii, atunci nu poţi construi nimic. Şi aceasta se simte, se transmite. Clasa politică probabil că nici ea nu are mare încredere în ceea ce face, poate că pe alocuri nici nu ştie anumite lucruri cum să le facă mai hotărât. Combaterea corupţiei, bunăoară, aici trebuie să fie cineva foarte hotărât şi care să nu aibă o implicare în scheme de corupţie, să nu aibă o afiliere şi trebuie să fie un om foarte determinat. Ori, la noi a pătruns acest flagel al corupţiei în structurile de forţă. Trebuie o epurare masivă a structurilor de forţă, o reformare. Am văzut în Georgia, în alte ţări, în care s-a încercat punerea în aplicare a unor reţete de luptă cu corupţia, care merge până foarte jos. Noi vorbim deseori de corupţia la nivel înalt în primării, în ministere. Ea merge până foarte jos, până la cele mai mici celule de administraţie locală sau şcoli, sau spitale ş.a.m.d. Dar pentru aceasta ar trebui să vină cineva foarte determinat, în vederea reformării structurilor de forţă.”

Europa Liberă: Dar sunt persoane reformatoare?

Oleg Serebrian: „Probabil că sunt. Nu ştiu dacă sunt neapărat foarte în evidenţă.”

Europa Liberă: De ce nu-i cunoaşte opinia publică?

​Oleg Serebrian: „Nu ştiu dacă şi opinia publică neapărat vrea să-i cunoască şi vrea să-i aprecieze. Vorbesc de un fenomen social şi politologic mai curând. Pentru mine alegerile locale au fost extrem de simptomatice. Spunea Vitalie Ciobanu recent, într-un comentariu, referindu-se la Maia Sandu, că în Republica Moldova este suficient să nu fii hoţ şi devii erou naţional. Nu ştiu dacă este suficient. Nu ştiu dacă Maia Sandu ar lua într-un oraş mare 60% din voturi. Am văzut situaţii în care a fost posibil să se ia 60% din voturi.”

Europa Liberă: Vă referiţi la Bălţi, la Orhei?

Oleg Serebrian: „Da. Şi mă refer la faptul că cetăţeanul nostru nu ştiu dacă este atât de imaculat şi aşteaptă neapărat reformele despre care vorbiţi dumneavoastră. Problema este într-o reformare, întâi de toate, a societăţii, o reformare de stare de spirit, o reformare de creieri. Şi aici este nevoie de societate civilă, de presă. Aceasta spunem şi colegilor noştri francezi, care mă întrebau ce trebuie de făcut în Republica Moldova ca să se schimbe situaţia, zic: „Nu contaţi doar pe clasa politică. Sau întâi de toate contaţi pe o presă realmente liberă şi o societate civilă veritabilă, care treptat-treptat ar putea modifica societatea, starea de spirit din societate”. Pentru că ceea ce s-a întâmplat în unele oraşe din Republica Moldova indică o boală profundă a societăţii moldoveneşti, care nu se referă doar, aşa cum spunem noi, la clasa politică, se referă la societate.”

-------------

„AICI este Europa Liberă” este o campanie a postului de radio Europa Liberă/Libertatea în parteneriat cu Programul comun pentru dezvoltare locală integrată, Progamul ONU pentru dezvoltare Moldova, şi Asociaţia Presei Independente. Partener media - postul de televiziune Canal Regional.

Pentru a afla în ce zi suntem în localitatea Dvs ori pe aproape accesați harta interactivă a comunităților în care vom face tabără pe parcursul unei zile întregi.