Curtea de Apel Chișinău a amânat luni până săptămâna viitoare luarea unei decizii privind eventuala aducere în arest în izolator a lui Ilan Shor. Omul de afaceri este anchetat acum sub arest la domiciliu în dosarul devalizării băncilor. Cererea procurorilor nu a putut fi tranșată luni, cum se planificase, pentru că avocatul lui Shor a adus un certificat de boală din care reiese că omul de afaceri de 28 de ani nu este în stare să vină la tribunal. Între timp, ziariștii și activiștii din Moldova continuă să se întrebe dacă banii dispăruți vor mai fi recuperați vreodată. Un interviu cu Dumitru Ursu, președintele Ligii Bancherilor.
Europa Liberă: Domnule Ursu, dumneavoastră vă este limpede că s-a furat un miliard de dolari?
Dumitru Ursu: „Eu aş fi mai atent când vorbim de cuvântul „furat”, pentru că furt eu înţeleg că este atunci când vin nişte maşini de mare tonaj în incinta acestor bănci, deschid casieria, încarcă dolari, lei sau euro şi pleacă sau prin Aeroportul Internaţional Chişinău, sau prin vama Albiţa-Leuşeni. Nu s-a făcut lucrul acesta. Au fost nişte operaţiuni bancare. Operaţiunile bancare se derulează în temeiul unor contracte, deci este cumpărător şi vânzător. În multe cazuri cele care au oferit mijloace au fost băncile din Republica Moldova, aceste trei bănci au fost acelea care au plasat aceste mijloace peste hotare, au plasat în baza, din nou, a unui contract. Dacă vorbim despre servicii şi mărfuri, livrarea lor, conform condiţiilor contractuale, trebuia să fie efectuată în trei, patru, şase luni. Eu nu am făcut cunoştinţă cu aceste materiale, dar probabil este stabilit termenul livrării mărfii sau acordării serviciilor. Dacă a expirat termenul, rămâne de văzut pentru ce au fost transferaţi aceşti bani. Şi al doilea moment, când mijloacele băneşti din băncile din Moldova au fost plasate în unele bănci, inclusiv din Federaţia Rusă, care au fost, practic, indicate în raportul Kroll, depozitele au fost, probabil, plasate pe un termen, se vorbeşte şi de doi, trei, patru ani, şi atunci trebuie să aşteptăm toți acest termen. Deci, trebuie să fim foarte corecţi când vorbim despre furt, jaf, trebuie să vorbim cu termeni juridici. S-au vehiculat diferite cifre – ba 9, ba 13, ba 17 miliarde. Până la urmă, dintre declaraţiile guvernatorului BNM, la audierile parlamentare de săptămâna trecută, am înţeles că este vorba de 13,5 miliarde de lei care au fost transferate sau scoase din aceste bănci prin virament. Anul trecut era un curs valutar şi atunci putem vorbi de un miliard de dolari, dacă luăm cursul de schimb leu-dolar de anul trecut, iar acum, din aceste 13,5 miliarde, după lămuririle, explicaţiile guvernatorului, 4,5 miliarde, în opinia dumnealui, pot fi întoarse în Republica Moldova. Este de văzut pe ce se bazează acest optimism sau pesimism al guvernatorului, de ce 4,5 şi nu cinci miliarde sau şase miliarde. Deci, noi nu cunoaştem dedesubturile acestei declaraţii. Şi dacă rămân numai de nouă miliarde de lei, atunci revenim cu acele 450 de milioane de euro care au fost menţionate de domnul Drăguţanu. Cifrele acestea sunt foarte relative, pentru că astăzi avem un curs, mâine putem avea alt curs al monedei naţionale. Rămâne de văzut foarte clar ce se va întreprinde în continuare.”
Europa Liberă: Şi în stradă, şi în Parlament s-a vorbit mult despre această situaţie din domeniul bancar. Zeci de mii de cetăţeni au umplut centrul Chişinăului şi au protestat faţă de actuala guvernare, cerând recuperarea miliardului de dolari din „furtul secolului”, aşa cum i se spune. În Legislativ s-a vorbit că ar exista posibilitatea reală de recuperare a unei bune părţi din acest prejudiciu, doar că este nevoie de o poziţie consolidată a tuturor instituţiilor. Dumneavoastră ce credeţi? Sunt şanse să fie întoarsă această sumă?
Dumitru Ursu: „Sunt nişte operaţiuni bancare. Există șanse dacă ele vor fi derulate până la sfârşit, dar cunosc aceste operaţiuni numai acei care au semnat aceste contracte. Şi trebuie să fim foarte concreţi, în fiecare bancă este Consiliu de Administraţie, este executivul băncii, majoritatea deciziilor au fost la nivelul consiliilor de administraţie, pentru că erau sume destul de impunătoare, iar contractele au fost semnate de executivul băncii, de preşedinţii de bănci, care acum sunt în anchetă. Probabil că o majoritate din aceste resurse poate fi întoarsă, teoretic poate fi întoarsă, dar noi nu suntem organe de anchetă și nu avem informaţiile de care dispune Banca Naţională ca să putem astăzi polemiza dacă este posibil sau nu este posibil lucrul acesta.”
Europa Liberă: Se vorbeşte foarte mult despre un singur nume care ar purta cea mai mare vină, domnul Ilan Shor, mi s-a confirmat din surse demne de încredere că dumnealui nu şi-ar fi pus semnătura pe niciun document. În acest caz, dumnealui este absolvit de responsabilitate, dacă nu ar fi pus semnătura?
Dumitru Ursu: „Domnul Shor, din câte cunosc, a fost preşedintele Consiliului de Administraţie la Banca de Economii, și probabil unele decizii au fost luate de către consiliu, iar documentele executorii care pot fi probă şi într-adevăr sunt probă la oricare dosar penal, au fost semnate de executivul băncii, de preşedinţii de bănci, de vicepreşedinţii de bănci. Responsabilitatea în cazul acesta aparţine celui care semnează documentele respective, aşa cred eu, dar nu sunt anchetator şi nu sunt nici procuror. Doi, se vorbeşte de trei bănci, se vorbeşte de un acţionar, domnul Shor, se vorbeşte că este cel care le deţine, dar nu a fost demonstrat de către Banca Naţională la momentul actual că aceste trei bănci sunt în dependenţă totală de domnul Shor.”
Europa Liberă: Deci, Unibank, Banca de Economii şi Banca Socială…
Dumitru Ursu: „Se spune că au o activitate concertată, atunci vorbim de unul şi acelaşi acţionar. Trebuie însă ca şi Banca Naţională să demonstreze dacă într-adevăr aceste trei bănci au activitate concertată. Şi al doilea moment este şi Consiliul Concurenţei, care ar putea face lumină. Dar Consiliul Concurenţei ştim ce a vorbit la audierile parlamentare – că nu s-a încălcat nimic, nu a fost depistat nimic. Noi tot timpul am vorbit de Banca de Economii, pentru că cea mai importantă totuși este Banca de Economii, fiindcă e banca statului. Vreau să menţionez că această bancă a avut probleme pe parcursul întregii perioade de activitate, tot timpul au fost tentaţii din partea guvernanţilor – poate credităm nişte ramuri sau nişte direcţii de activitate care sunt mai puţin rentabile, dar, din punct de vedere social sau politic, sunt foarte convenabile pentru cineva sau chiar pentru ţară, implică mai multe locuri de muncă. Şi au fost aceste tentaţii efectuate pe parcursul anilor. Să ne amintim de sfârşitul anilor ʾ90, cu aşa-numita companie „NefteGaz Grup”, după aceea anul 2000 cu „Air Moldova International” şi multe alte lucruri. Aceste probleme, aceste tentaţii au fost permanent în istoria Băncii de Economii. Bine, majoritatea creditelor au fost întoarse, iar rata creditelor neperformante nu era atât de semnificativă în întregul portofoliu şi nu creau probleme de aşa natură cum s-a întâmplat în prezent. Sigur că sunt credite date şi în anii 2010, 2011, 2012. Probabil că s-au acumulat şi acele credite care au fost în trecut, cinci-şapte ani în urmă. Dar oricât ar fi de ingenios acționarul cu putere de decizie, după presa locală, a făcut şi o greşeală majoră, pentru că atunci când a preluat controlul acestei bănci, trebuia să invite un audit internaţional care să-i pună pe masă ce situaţie este în Banca de Economii şi atunci aveau să fie foarte multe puncte puse pe „i”. Acum noi putem doar discuta că e aşa sau nu e aşa. Deci, fiecare om, dacă avea un raport al auditului internaţional, atunci putea să justifice unele acţiuni care au fost până la el sau după el, sau multe alte lucruri.”
Europa Liberă: Ideea lichidării acestor trei instituţii bancare ar fi una fericită?
Dumitru Ursu: „Avem mai multe exemple de experienţă internaţională, dar avem şi istoria Republicii Moldova, în 2009, noi tot am mers pe această cale, când s-a lichidat Investprivatbank. Nu a fost cea mai fericită decizie, eram tot în plină campanie electorală, cu probleme politice, nimeni nu a vrut să tensioneze situaţia, iar datoriile Investprivatbank au fost preluate de Banca de Economii, 450 de milioane de lei. Ulterior, 330 de milioane de lei au fost preluate de Ministerul Finanțelor la datoria internă a statului, iar 100 de milioane au fost achitate de către băncile comerciale din Republica Moldova, pe parcursul anilor 2011-2014, prin impunerea unei taxe de stabilitate financiară. Aşa taxe de stabilitate financiară erau foarte la modă în Uniunea Europeană, pentru că toţi erau după criza din anul 2008. Numai că această taxă de stabilitate financiară o plăteau băncile pentru eventualele evenimente din viitor, dar nu din trecut, era o acumulare de fonduri benefice pentru viitor, pentru dezvoltarea sectorului bancar. Noi am achitat pentru Investprivatbank, deci, acest caz denotă că lichidarea sau falimentul sunt nişte treceri, pierderi uriaşe direct la buget. Avem experienţa băncilor americane după criza din 2008, criza ipotecară, care, practic, a provocat aceleaşi situaţii, inclusiv în Republica Moldova, când câteva dintre cele mai mari bănci americane au fost supuse procedurii de asanare, statul s-a implicat masiv în ajutorul financiar al acestor bănci. Şi s-a demonstrat deja, după aceşti şase-şapte ani, că a fost o metodă bună, pentru că în multe cazuri asanarea este un proces care nu afectează direct bugetul. Statul acordă unele garanţii, acordă aceste credite care şi la momentul actual în Republica Moldova sunt acordate pentru aceste trei bănci, care ulterior pot fi trecute ca și cotă a statului, naţionalizate aceste bănci, dar nu afectează direct bugetul. Deci, rămâne de văzut care vor fi scenariile propuse de guvernanţi. Şi când sunt întrebat: „Cine trebuie să facă lucrul acesta – Parlamentul, Preşedintele, guvernul sau Banca Naţională?”, eu răspund răspicat: „Banca Naţională”. Pentru că este principalul reglementator al acestei pieţe și trebuie să vină cu propuneri faţă de guvern. Probabil, va fi o discuţie în cadrul Comitetului pentru Stabilitate Financiară, dar să nu uităm că acest comitet nu ia decizii care pot avea putere juridică. Aş dori foarte mult ca aceste propuneri de măsuri care vor veni și care trebuie întreprinse de către Banca Naţională în privinţa acestor trei bănci să fie discutate. Ar fi bine şi în societatea civilă, dar măcar cu experţi internaţionali şi interni, pentru a se expune asupra măsurilor necesare.”
Europa Liberă: Se spune că Banca Naţională ar fi cerut de două ori garanţii din partea guvernului. Odată atunci,în noiembrie 2014, şi mai recent din nou.
Dumitru Ursu: „În noiembrie s-a solicitat 7,5 miliarde de lei, mi se pare, au fost garanţia guvernului dată Băncii Naţionale. Deci, astfel au stins incendiul care exista la momentul respectiv, dar situaţia din aceste bănci nu s-a îmbunătăţit, sunt retrageri de depozite din ele şi la momentul actual sunt necesare sume suplimentare. De aceea şi trebuie de ieşit cu o poziţie foarte clară ce facem cu aceste bănci în continuare. Nu trebuie să aşteptăm un timp îndelungat pentru că e nevoie să satisfacem așteptările depunătorilor din aceste bănci. Probabil, trebuie şi pe ei antrenați într-un proces, poate vin și cu nişte idei de completare a capitalului. Pentru că va fi o decizie care îi aparţine Băncii Naţionale a Moldovei, dar va fi pus în bătaie bugetul public.”
Europa Liberă: Cunoaștem declaraţia făcută de domnul Viorel Chetraru, şeful CNA, precum că banii sunt în Republica Moldova şi mai cu seamă ar fi la Aeroportul Internaţional Chișinău. Ar putea fi probată această idee, constatare?
Dumitru Ursu: „O parte dintre banii care au fost transferaţi în alte ţări puteau veni prin alte firme, prin alţi agenţi economici, inclusiv în Republica Moldova sub diferite proiecte investiţionale. Eu nu pot confirma sau infirma că aceşti bani sunt la Aeroportul Internaţional. Organele respective au mai multă informaţie. Dar teoretic aceşti bani puteau veni în unele proiecte investiţionale în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă azi pe piaţa valutară a Republicii Moldova? Vedem că leul iar se întăreşte.
Dumitru Ursu: „Sunt nişte oscilaţii de scurtă durată, de apreciere-depreciere. Noi trebuie să privim lucrurile mai profund, anume tendinţele care sunt pe această piaţă, să ne uităm la indicatorii macroeconomici, vorbesc despre exporturi, importuri, despre situaţia comercială a ţării. Avem descreştere de circa 20-25% la exporturile din Republica Moldova, care sunt una din sursele de bază de completare a rezervei valutare. Și dacă avem o diminuare a exporturilor, trebuie să ne aşteptăm că mai puţină valută va veni în ţară. Şi tot în aceeaşi parametri, cu 15-20% avem diminuarea remitenţelor în această perioadă de patru luni în Republica Moldova. Deci, noi avem tendinţe negative privind completarea rezervei valutare care bine că este măcar de 1,7 miliarde de dolari, mai avem o rezervă oarecare. Dar eu simt un pesimism la acest capitol, că vom avea posibilitatea de a completa în continuare rezerva valutară. Până la momentul actual noi nu avem acele acorduri pe care le dorim cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială, aceste credite în primul rând ale Fondului Monetar Internațional se duc la completarea rezervei valutare a Băncii Naţionale a Moldovei. Şi dacă am ajuns la acest capitol, aş menţiona că nu prea cred că în timpul cel mai apropiat vom avea aceste acorduri pe care ni le dorim.”
Europa Liberă: De ce situația nu vă insuflă optimism?
Dumitru Ursu: „Să nu uităm acea foaia de parcurs pe care au înaintat-o reprezentanţii organismelor financiare internaţionale la Chişinău şi reprezentanții unor ambasade străine acreditate la Chișinău, la momentul învestirii guvernului Gaburici. Transparenţa acţionariatului, vorbim de guvernare corporativă, vorbim încă de multe lucruri și, practic, nu simţim vreo îmbunătăţire să fie. Eu vorbesc despre sectorul care e aproape pentru mine, nu vorbesc despre celelalte sectoare în care trebuiau făcute reforme: şi în fiscalitate, şi reforme structurale, şi multe alte chestiuni. Acum vom avea 100 de zile de activitate a guvernului. Iată atunci vor fi, cred eu, făcute şi unele totaluri. De aceea, sunt şi pesimist în aceste cazuri. Eu sunt convins că Fondul Monetar Internațional nu va veni atât de uşor cu aceşti bani în Republica Moldova, vor cere şi vor monitoriza permanent orice alocare de fonduri pentru Republica Moldova, pentru că cel mai uşor este de a pierde încrederea şi cel mai greu este de a o restabili. Mă refer nu numai la partenerii noştri din exterior, dar mă refer şi la instituţiile abilitate din Republica Moldova. Noi astăzi avem, practic, o neîncredere totală în unele bănci comerciale, de pildă, nu mai vorbim de lipsa acelei comunicări despre care am vorbit permanent între reglementatorii pieţei şi populaţie, şi agenţii economici. Această neîncredere persistă în continuare şi denaturează imaginea şi reputaţia mediului de afaceri în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Se zice că la fel de afectat ar fi şi sistemul asigurărilor. E o dependenţă între sistemul bancar şi sistemul de asigurări?
Dumitru Ursu: „Da, ştiu că sunt unele momente destul de neplăcute în acest sector. Acest sector, într-un fel sau altul, repetă situaţia băncilor din anii ʾ90, când nu era o monitorizare permanentă. Numai din anul trecut a început să facă câte ceva Comisia Naţională a Pieţei Financiare, dar rămân foarte multe de făcut şi exact la aceleaşi capitole – transparenţă şi guvernare corporativă, ceea ce lipseşte enorm în acest sector la momentul actual. Și din această cauză, probabil, au fost şi acele atacuri raider. Mult mai important este că deseori se întrevăd unii şi aceiaşi actori fie în sectorul bancar, fie în sectorul nebancar. Şi atunci mă îngrijorează şi mai mult, pentru că aceste sectoare ar fi bine cât de cât să se completeze la oferirea de servicii și produse populaţiei Republicii Moldova, dar nu din momentul când din nou apar unele probleme pe care să le rezolve statul.”
Europa Liberă: Cum se răsfrânge toată această situaţie asupra economiei naţionale? Cât de mare ar putea fi prejudiciul asupra economiei naţionale?
Dumitru Ursu: „Este cunoscut faptul că avem un declin economic în creştere, sunt diferite pronosticuri ale Băncii Mondiale, ale Fondului Monetar Internațional.”
Europa Liberă: Scăderi şi scăderi...
Dumitru Ursu: „O scădere a produsului intern brut de 3-4% anul acesta. Noi nu avem o situaţie clară după patru luni de zile care sunt premisele care ne-ar permite să repornim motorul economiei naţionale. Prima cauză este reputaţia, imaginea, pentru că imaginea țării, până la urmă, afectează mediul de afaceri, mediul investiţional din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și de ce nu vin investitorii? Aţi auzit în ultimul timp să vină investiţii în Moldova?
Dumitru Ursu: „Investitorii nu vor veni în Republica Moldova atâta timp cât vom avea astfel de situaţii cu sectorul bancar, netransparenţă şi guvernare corporativă, care nu corespunde standardelor internaţionale. Cineva vine într-o ţară în primul rând unde sunt respectate principiile economiei de piaţă şi nu în ultimul moment există stabilitate politică. Să nu uităm prin ce am trecut în această jumătate de an. Şi sunt încă multe semne de întrebare faţă de acest guvern, cum va activa în continuare, sunt și discuţii în Parlament. Este un guvern minoritar, cineva aşteaptă 100 de zile şi după aceea vor fi multe întrebări puse, am înţeles, în Parlament faţă de unii miniştri sau faţă de întregul cabinet. Deci, sunt multe ecuaţii cu necunoscute pe care fiecare investitor strategic străin în Republica Moldova le va examina foarte bine, înainte de a bate la uşă. Şi al treilea moment esenţial sunt relaţiile cu Fondul Monetar Internațional, cu Banca Mondială, neclaritatea inclusiv a parcursului european al Republicii Moldova. Noi vorbim de Acordul de Asociere şi eu nu am informaţii foarte clare la ce etapă suntem cu implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Pentru că acesta avea un parcurs foarte clar de măsuri ce trebuie să fie implementat de la 1 ianuarie, ce trebuie să fie implementat de la 1 aprilie, măsuri şi termene foarte concrete. Bine, poate guvernul la 100 de zile ne va da explicaţii, respectiv, va face o analiză a celor ce trebuie să se întâmple, dar să nu uităm că trebuie să avansăm mai departe, pentru a merge înainte spre Acordul de Aderare, nu doar de Asociere.”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, şeful cabinetului de miniştri spunea că acum, la mijlocul lunii mai, este aşteptată o misiune a Fondului Monetar Internaţional la Chişinău. Și se arăta optimist că chiar ar putea să fie semnat un memorandum între guvern şi FMI. Ar fi posibil acest lucru? Cam ce condiţii ar mai pune astăzi Fondul Monetar Internaţional?
Dumitru Ursu: „În acest memorandum sunt stipulate acele capitole care trebuiau să fie implementate din programul de guvernare al executivului şi acele măsuri care au fost propuse la învestirea guvernului, acea foaie de parcurs trebuie îndeplinită. Printre 60-70 de propuneri care au fost înaintate guvernului sunt foarte multe de modificare a legislaţiei, care nu s-a făcut. Noi, practic, am aprobat bugetul, politica bugetar-fiscală pentru 2015, din care deja este unele prevederi sunt atacate la Curtea Constituţională, cu magazinele duty free din regiunea transnistreană. Deci, sunt foarte multe modificări care trebuiau supuse dezbaterii şi după aceea aprobate în Parlament. Rămâne de văzut dacă aceste modificări, care trebuiau să fie deja operate, vor fi susţinute de grupurile parlamentare.”
Europa Liberă: Domnul Gaburici spunea şi mai mult, că dacă nu se ajunge la o înţelegere, nu va veni asistenţă din partea Fondului Monetar Internaţional, economia ar putea fi pusă pe brânci şi dumnealui afirma că se va recurge la tăieri de salarii, la optimizarea cheltuielilor.
Dumitru Ursu: „Vor fi optimizate cheltuielile bugetare. Pentru că dacă ne uităm la executarea bugetului pentru 2014, circa 20% din veniturile bugetului au fost acoperite din granturi şi credite străine. Suntem la sfârşitul lunii mai, chiar dacă vine această misiune la Chişinău, nu înseamnă că va fi semnat un memorandum acuma. Ei vor discuta la capitolul acțiunilor care s-au întreprins, ce rămâne de făcut. Şi numai dacă după aceasta vor fi întreprinse unele măsuri de ordin economic, atunci fondul ar putea să meargă la un astfel de memorandum. Eu nu cred că în luna mai va fi semnat un astfel de memorandum, din cauza acelor întârzieri de care noi suntem vinovaţi, nu le-am făcut la timp. Doi, dacă nu vom avea aceste granturi, va fi greu, să nu uităm de insuficiența de venituri la buget, şi am vorbit și de declinul economic, nu avem creștere de exporturi, nu vom avea defalcări suplimentare la buget.”
Europa Liberă: S-ar putea ajunge la un colaps economic?
Dumitru Ursu: „Nu cred că trebuie să vorbim astăzi de un posibil colaps economic, suntem totuşi în luna mai, dar că va fi necesară revizuirea bugetului e absolut firesc, pentru că nu vor fi unele venituri şi vor trebui reduse cheltuielile. La ce capitole – social, salarii pensii, sau la care? La investiţii? Şi aşa sunt puţine investiţii din bugetul naţional.”
Europa Liberă: Şi atunci va creşte nemulţumirea populaţiei.
Dumitru Ursu: „Absolut. Probabil aceasta se va întâmpla, pentru că în acele manifestaţii care au avut loc în ultimele săptămâni este foarte alarmant faptul că deja nu vorbim de nişte acţiuni organizate de unele partide. fiecare partid are programul lui electoral şi trebuie să mai iasă din când în când şi în stradă, ca să nu-l uite populaţia. Aici însă deja au loc nişte mişcări populare.”
Europa Liberă: E presiunea străzii.
Dumitru Ursu: „Presiunea străzii, presiunea mişcării populare. Și atunci este mult mai periculos, pentru că societatea civilă deja nu doreşte să tacă şi, probabil, corect face.”
