Ce însemnătate poate avea pentru scrutinul din 30 noiembrie modul în care, duminică, cetăţenii români din Republica Moldova s-au mobilizat şi au votat în alegerile preşedintelui României ? Este ceva ce ar da de gândit sau chiar ar încâlci calculele politicienilor moldoveni? Şi ce arată cel mai proaspăt sondaj de opinie despre dispoziţia alegătorului cu mai puţin de două săptămâni înainte de alegerile parlamentare?
Discutăm în această dimineaţă cu analistul politic Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de Politici Publice.
Europa Liberă: Mobilizarea, apreciată cu destule superlative a cetăţenilor care au votat în Republica Moldova în alegerile preşedintelui României, cum se va regăsi ca însemnătate eventual în ziua de 30 noiembrie? Se va proiecta în vreun fel din punctul Dvs. de vedere această prezență oarecum excepțională sau fără precedent asupra spiritului scrutinului de la sfârșitul acestei luni?
Arcadie Barbăroșie: „Este o lecție de învățat din alegerile președințiale în România pentru politicieni, dar și pentru alegători, pentru electorat. Pentru politicieni, pentru că ceea ce s-a întâmplat în România demonstrează că există întotdeauna rezerve, dacă sunt trimise mesaje corecte cetățeanului, atunci cetățeanul în genere este receptiv.
Pe de altă parte, aici, în Republica Moldova, nu doar politicienii pot învăța lecția aceasta, ci și electoratul. Lucru mult mai dificil. Există similitudini, dar există şi diferențe substanțiale. Şi cel mai important probabil este faptul că în această competiție pentru funcția de președinte a României a venit în fond un politician nou. Nou pentru că, chiar dacă dl Iohannis era cunoscut ca lider de partid, era cunoscut ca un primar cu multe mandate în Sibiu, care în fond a reușit să atragă investiții pentru a transforma această localitate în una din cele mai frumoase orașe din Europa, dar nu era cunoscut atât de mult la nivel național.
Dl Iohannis nu a vizitat niciodată Chișinăul, Republica Moldova, de altfel nici Cernăuți - o altă zonă importantă cu o prezență masivă a diasporei românești, dar totuși mesajele pe care le-a transmis, modalitatea în care a participat la alegeri au reușit să convingă electoratul. Desigur că se pare că l-a ajutat în acest sens și contra candidatul său, „l-a ajutat” dl Ponta, însă lucrurile s-au întâmplat.
La Chișinău, cu părere de rău, nu avem fețe noi care să atragă în așa măsură electoratul. Electoratul de la Chișinău, din Republica Moldova în general a transmis nu o dată mesaje clare politicienilor: vrem schimbări, inclusiv schimbări în conducerea partidelor, vrem schimbări, poate chiar și forțe noi, partide noi. Acest lucru este important, dar politicienii nu prea au reacționat la aceste mesaje ale electoratului. Iar acele figuri noi care au apărut pe spectrul politic au demonstrat că au înțeles electoratul în fond, pentru că iată au apărut partide noi cu șanse reale de a intra în Parlament.”
Europa Liberă: Revenind un pic la votul de duminică aici, în Republica Moldova. în opinia Dvs. cât de relevante sunt cele 35.630 de alegători cu cetăţenia română mobilizaţi impresionant pentru electoratul moldovenesc, sau măcar pentru partea care se presupune că a oferit votul în favoarea opţiunii pro europene? Sunt mulți? Sunt puțini? Sunt relevanți? Au energia de mobilizare?
Arcadie Barbăroșie: „Exemplul este relevant și este important. Personal cred însă că electoratul indecis, acea partea a electoratului din Republica Moldova care a susținut în anii 2009-2010 partidele proeuropene și astăzi este decepționat, așa cum arată sondajele - pentru acest electorat acest exemplu ar putea fi relevant și important. Dar există o parte semnificativă a electoratului care și-a reorientat opțiunile din vest spre est. Și mă tem că pentru această partea a electoratului acest exemplu nu are importanță. Pentru dânșii este interesant, este important să voteze alte partide decât cele care ar putea să ducă Moldova pe calea modernizării, modernizării atât de necesară societății, economiei și cetățenilor.”
Europa Liberă: Cum ați citit Dvs. personal o oarecare diferență care a existat între felul cum au votat moldovenii în primul tur și în al doilea tur, între acele 60% pro Victor Ponta în primul tur și cele 70% pro Iohannis în al doilea tur?
Arcadie Barbăroșie: „Aici sunt similitudini destul de importante între ce s-a întâmplat în general în România, nu doar în Republica Moldova în acest sens. Prezența la vot a crescut masiv în România. La noi aproape că s-a dublat prezența la vot. Eu personal am înțeles că acest electorat a recepționat mesajele transmise de candidatul la președinție dl Klaus Iohannis și a înțeles că este foarte important ca România să aibă această schimbarea în conducerea de vârf, să aibă această schimbare în elite, promovarea unor noi personalități importante.”
Europa Liberă: În același timp, acest electorat a nesocotit oarecum îndemnul unui prim-ministru, îndemnul unui partid destul de influent. Asta cum s-ar explica? Se creează impresia că o parte din cele 35.000 de alegători au fost totuși reprezentanți ai partidului de care vă spuneam și simpatizanți ai premierului cu siguranță.
Arcadie Barbăroșie: „Există aici o contradicție între mesajele transmise de premier și noțiunea de solidaritate a partidelor din Uniunea Europeană, familia europeană mai largă. Dar ceea ce a făcut electoratul înseamnă că, de fapt, mesajele pe care le transmit liderii sau elita noastră nu sunt întotdeauna acceptate de electorat, că electoratul votează așa cum îi dictează propria rațiune, propriile opinii. Lucru aceasta este foarte important.
Nu este neapărat să votezi partidul pe care l-ai votat în Parlament și în alte circumstanțe. Lucrurile sunt cunoscute, as propos nu doar la noi, lucrurile sunt cunoscute și în alte părți, inclusiv în Europa, spre exemplu, se cunoaște că cetățeanul poate vota la alegerile locale într-un fel și la alegerile generale - în alt fel. Există țări unde la alegerile locale cetățenii votează partide mai de stânga, pentru că acelea au programe mult mai concrete și social orientate, iar la nivel național - partide mai de centru sau chiar mai de centru-dreapta, pentru că politicile promovate la nivel național au alt impact.”
Europa Liberă: Aţi prezentat ieri Barometrul de Opinie Publică (BOP) cu toate cifrele, deseori şi pentru mulţi îngrijorătoare. Cifrele, aşa cum sunt, ce efect pot avea asupra alegătorilor: de îngrijorare şi în consecinţă de mobilizare a electoratului sau, dimpotrivă?
Arcadie Barbăroșie: „Există un mit răspândit că electoratul se uită atent la cifre, le analizează și ia decizia din funcția de ce zic sondajele de opinie publică… Acesta este un mit. Noi l-am testat nu o singură dată, în fond nu mai mult de jumătate de un procent din cetățeni în sondajele pe care le-am realizat pe parcursul acestor ani zic că se conduc în deciziile lor, inclusiv în opțiunile electorale de rezultatele sondajelor.
Sondajele în fond sunt adresate mass-media poate în primul rând, analiștilor politici și politicienilor, elitelor politice. Ele trebuie să-și modifice mesajele, ar putea să-și modifice mesajele în campania electorală eventual uitându-se peste rezultatele sondajelor, încercând să analizeze cum reacționează un grup sau un alt grup de cetățeni la mesajele acestor partide, să înțeleagă cam care este procentul indecișilor, care ar putea fi opțiunile indecișilor, cum ar putea mobiliza acest grup foarte larg.
Sunt două săptămâni înainte de alegeri și noi mai avem circa 27% de indeciși în acest sondaj - asta este foarte mult. Aceste sunt în fond instrumente care pot și trebuiesc să fie folosite de politicieni și consilierii lor politici în campania electorale, de analiști, decidenți, însă mult mai în puțină măsură de electorat în general.”
Europa Liberă: Unele cifre parcă ar arăta că fără alianţe nu se va putea, iar alianţele pe de altă parte sunt aproape imposibile. Dvs. admiteţi în această situație, inclusiv cu atâția indeciși, posibilitatea să nu poată fi constituită o majoritate parlamentară, adică admiteți că Republica Moldova ar merge spre o nouă criză politică din acest motiv?
Arcadie Barbăroșie: „Asta este un scenariu care trebuie analizat. Personal cred că sunt puține partide care ar fi interesate în alegeri anticipate. Situația este foarte instabilă și este riscant pentru partide să nu ajungă la o înțelegere. Eu cred că este mai probabilă o alianță, o coaliție mai largă care ar include și partide din actuala opoziție și care ar încerca să stabilească pentru o perioadă mai lungă de timp o stabilitate politică aici în Republica Moldova. Să nu uităm că noi avem de ales președintele peste doi ani.
Coaliția respectivă ar trebuie să țină cont de acest factor foarte important, pentru că dacă nu se reușește stabilirea unei coaliții acum, vom avea alegeri anticipate, dacă nu se reușește alegerea președintelui peste doi ani, iarăși vom avea alegeri anticipate. Este important pentru țară acum, când în fond ieșim cu greu din criza economică prin care a trecut toată lumea și pe care am simțit-o în mod important și noi, ne-a afectat dezvoltarea.
Am semnat Acord de Asociere, avem planuri de acțiuni pentru acest Acord de Asociere, aderăm la Zona de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, sunt lucruri importante care trebuiesc realizate și care ar putea avea un impact pozitiv
Este absolut important ca partidele să ajungă la un compromis....
semnificativ asupra calității vieții cetățeanului și, în consecință, asupra opțiunilor lor electorale în următoarele alegerile generale. As propos, vin și alegerile locale în luna mai - iunie, anul viitor.
Este absolut important ca partidele să ajungă la un compromis. Negocierile presupun că vor fi foarte dificile și foarte dure. Dar este extrem de important să se consolideze o coaliție mai largă decât doar simpla majoritatea necesară pentru formarea guvernării.”
