Noul preşedinte al României este Klaus Iohannis. Victoria i-a fost recunoscută chiar şi de principalul său contracandidat, premierul român Victor Ponta. Premiera ar fi că pentru prima dată preşedinţia română este câştigată de un politician din provincie, fără conexiuni importante în politică. Cum se poate „citi” acest deznodământ? Ce alte concluzii importante se pot trage în urma scrutinului prezidenţial român în care au votat şi mulţi moldoveni? Discutăm despre toate acestea cu Sabina Fati, corespondenta noastră de la București, care a urmărit votul și a ținut și un liveblog pe site-ul nostru europalibera.org.
Europa Liberă: Sabina, în ce măsură rezultatele care par a fi absolut clare au surprins în România? Pe cine şi de ce?
Sabina Fati: „Toată lumea a fost surprinsă. Cu toate că existau şi sondaje care arătau o diferenţă mică de 2-3 procente între cei doi contracandidaţi, dar toate erau în favoarea lui Victor Ponta, totul s-a răsturnat de la o oră la alta prin contaminare, prin greşelile pe care le-a făcut Victor Ponta între cele două tururi de scrutin. De fapt, autorul moral al victoriei lui Klaus Iohannis este în principal Victor Ponta, prin ceea ce a făcut cu diaspora şi bineînţeles ardelenii, care au ieşit în număr foarte mare, şi evident voturile din diaspora.”
Europa Liberă: Ai scris astăzi, pe la unu noaptea, pe blogul live pe care l-ai ţinut pe pagina noastră de internet, că pentru prima dată preşedinţia română este câştigată de un politician din provincie, fără conexiuni importante în politică. Cum s-ar explica această premieră şi ce aşteptări există în legătură cu ea?
Sabina Fati: „Sunt aşteptări destul de mari, cu toate că liderul liberal Klaus Iohannis nu a făcut decât o singură promisiune concretă: aceea de a respecta independenţa justiţiei, de a o întări, de a întări în măsura posibilităţilor buna funcţionare a instituţiilor anticorupţie. E o surpriză totală. Un etnic german, fără promisiuni populiste, cu o campanie electorală ternă câştigă în mod detaşat, cu aproape 10 procente diferenţă faţă de Victor Ponta.
Eu cred că a mai existat şi aşa-numita spirală a tăcerii. Nimeni nu spunea că ar fi gata să voteze un candidat care nu e dat pe liste ca potenţial câştigător. Şi atunci a fost şi acesta un motiv de surpriză: lumea a tăcut, nu a spus. Întotdeauna în jurul unui candidat care nu e bine plasat, lumea nu recunoaşte că-l votează.
Dar până la urmă efectul de contaminare dinspre diasporă spre România a fost important. Ştim că între cele două tururi de scrutin, Ministerul de Externe din România şi Guvernul condus de Victor Ponta s-au opus cât au putut pentru multiplicarea secţiilor de vot în străinătate, făcându-i pe românii care locuiesc dincolo de graniţă să iasă într-un număr şi mai mare la vot.”
Europa Liberă: Au fost probabil şi primele alegeri în care românii au trebuit să voteze păziţi de jandarmi străini, s-au întâmplat anumite lucruri la Torino şi prin alte părţi. Cum au fost văzute aceste lucruri din interiorul României?
Sabina Fati: „Sigur că principalul vinovat este văzut a fi Guvernul. Manifestaţiile au avut loc în Bucureşti, în Cluj, în Timişoara, ieri după ce s-a încheiat votul lumea a strigat „Jos Ponta”, a cerut demisia guvernului pentru felul în care a organizat alegerile şi în ţară, unde au fost de două ori mai multe infracţiuni decât la primele alegeri, dar mai ales în străinătate, unde în continuare mii de români nu au reuşit să voteze, deşi unii dintre ei stătuseră la cozi de câteva ore bune.
Practic, în Germania, cineva a putut să ajungă să voteze o dată la şase ore, stând la o coadă de şase ore. Victor Ponta este considerat responsabil. Vasile Blaga, şeful de campanie al lui Klaus Iohannis şi liderul PDL a cerut de asemenea demisia Guvernului pentru proasta gestionare. Este curios că pe parcursul zilei de ieri s-au întâmplat foarte multe lucruri. De pildă, şeful Bisericii Ortodoxe din România, Patriarhul Daniel a vorbit la liturghie despre faptul că de multe ori Dumnezeu ar fi lucrat prin oameni străini de neamul nostru pentru a ajuta România să fie liberă şi unită, după ce Biserica Ortodoxă prin preoţii şi înalţii prelaţi din provincie au făcut o campanie extraordinar de dură şi nemaivăzut de puternică în favoarea lui Victor Ponta.”
Europa Liberă: S-a înregistrat cea mai înaltă prezenţă la vot din ultimii 14 ani, inclusiv în diasporă. Iată în Republica Moldova, de exemplu, a fost o mobilizare maximă: deja la ora 16 erau înregistraţi 23 de mii de cetăţeni că ar fi votat, atâţia votaseră de tot în primul tur. Este o dovadă asta că diaspora nu mai e ce a fost, că politicienii nu au învăţat între timp să o gestioneze, ea e cu totul altceva decât şi-au imaginat ei că este?
Sabina Fati: „Întotdeauna diaspora românească a votat forţe „democratice”, să spunem aşa, de dreapta. Dar, de data aceasta, numărul românilor din străinătate este deja mult mai mare. Pe de o parte, pentru că piaţa muncii a fost deschisă pentru români în Uniunea Europeană de doi ani, lumea s-a stabilit tot mai mult în afară. E vorba de trei milioane de români care sunt cetăţeni români, care locuiesc în afara graniţelor. Dintre aceştia nu au reuşit să voteze aseară decât în jur de 300 şi ceva de mii. Oricum, dublu faţă de cât s-a votat vreodată în diasporă pentru un preşedinte al României. E un rezultat care nu s-a mai văzut de pe vremea când Iliescu câştiga alegerile.”
Europa Liberă: Dacă te-aş ruga să anticipezi, cum vezi mai departe lucrurile, cum va putea colabora un preşedinte liberal Klaus Iohannis cu un premier socialist Victor Ponta? Am şi văzut un anunţ că nu demisionează... Cum ar putea arăta toată formula guvernamentală, cel puţin pentru următorii doi ani?
Sabina Fati: „E o ecuaţie complicată. Pentru început trebuie să vedem ce se va întâmpla la PSD. De obicei, după alegeri, un congres îl pedepseşte pe cel care pierde alegerile la PSD. Să vedem dacă şi de data aceasta tradiţia va fi pusă în practică, pentru că ar putea fi mai dificil, dat fiind că PSD-ul ar putea pierde funcţia de prim-ministru, dacă îl schimbă pe Victor Ponta.
Dar pe de altă parte, pentru că în România se guvernează pe bază de coaliţii, se poate forma o altă majoritate la un moment dat. Nu ştim dacă liberalul Klaus Iohannis va fi capabil să formeze el o altă majoritate sau aşteaptă ca partidele să facă acest lucru. Pe de altă parte, chiar partidul lui, PNL, nu a tras pentru campania lui Klaus Iohannis. Practic PDL s-a implicat mult mai mult decât liberalii, care au stat într-o oarecare expectativă , între opoziţie şi putere. Ştim că o parte din PNL a plecat spre Victor Ponta, o parte condusă de fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu. Avem un PNL care trebuie reînchegat, avem o dreaptă care e foarte dezbinată şi care a reuşit să câştige doar din cauza greşelilor făcute de Victor Ponta.
Votul masiv este împotriva lui Victor Ponta, care după 25 de ani a făcut o greşeală imensă, încălcând dreptul fundamental al oamenilor de a vota. Împotriva acestui fapt s-au revoltat românii şi au ieşit în număr atât de mare la vot şi au votat atât de pregnant pro Iohannis, pentru că, altminteri, prestaţia lui Iohannis în campania electorală nu a fost una dintre cele mai reuşite. Sigur, el şi-a păstrat cumva continuitatea, a vorbit puţin, a făcut şi gesturi importante ca acela prin care a asigurat-o pe Monica Macovei că se va continua reforma justiţiei şi întărirea instituţiilor anticorupţie, obţinând în acest fel cu uşurinţă voturile Monicăi Macovei. În rest, prestaţia lui în campanie nu a fost foarte bună, dar aşteptările faţă de un german care vine să conducă România sunt foarte mari.”
Europa Liberă: Ce relevanţă au rezultatele acestor alegeri pentru scrutinul de peste două săptămâni din Republica Moldova? Sunt învăţăminte de tras, nu ?
Sabina Fati: „Două lucruri aş spune aici. Ar putea să fie de asemenea un efect de contaminare, un fel de ajutor prin tranzitivitate pentru electoratul din Republica Moldova, poate o mobilizare mai mare, uitându-se înspre România unde forţele democratice au câştigat în faţa socialiştilor care au avut un program inclusiv anticorupţie. Pe de altă parte, ar fi o învăţătură pentru liderii Republicii Moldova, de a-i respecta pe cetăţenii ţării în orice situaţie. Orice mişcare împotriva îngrădirii vreunui drept se va întoarce împotriva lor, aşa cum s-a întâmplat împotriva lui Victor Ponta, care avea de partea lui tot sistemul, aproape toată media centrală şi cu mare influenţă, avea Biserica de partea lui şi el a pierdut alegerile pentru că a încălcat dreptul fundamental al oamenilor de a vota.”
