Primul tur de scrutin al prezidențialelor din România repetă aproape cu exactitate rezultatele similare din runda întâi din 2004, când fostul premier socialist Adrian Năstase câștiga detașat în fața lui Traian Băsescu. Potrivit ultimelor date care înseamnă prelucrarea a 98,3% din totalul voturilor exprimate, Victor Ponta a câștigat prima rundă cu 40,33%. Klaus Iohannis, susținut de PNL-PDL, este al doilea clasat cu 30,44%, la o prezență de 53,1% din totalul alegătorilor înscriși pe listele electorale din țară.
Premierul încearcă să identifice vinovații pentru haosul de la secțiile de vot din străinătate și din campusurile universitare. Institutul pentru Politici Publice le-a cerut astăzi partidelor să modifice „urgent” legislația electoralâ și să adopte votul prin corespondență. Ieri mii de români care au stat ore în șir la cozi în diverse orașe europene, fără să apuce să voteze. IPP se oferă să dea consultanță juridică gratuită pentru oricare dintre aceștia care vrea să dea în judecată Ministerul de Externe. Președintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a dat pe de altă parte vina pe ambasadorii din statele respective, cu toate că atribuțiile de organizare a alegerilor în afară le are guvernul prin Ministerul de Externe. Cei doi candidați rămași în final își vor disputa fotoliul de președinte pe 16 noiembrie.
Demonstrații de protest în marile orașe.
„Drept de vot pentru diaspora!”, „Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”., sunt câteva dintre lozincile care se strigă la București și la Cluj. Dar proteste au loc în multe alte orașe, la Timișoara, Zală, Oradea, Brașov, Iași, Craiova. Oamenii sunt nemulțumiți pentru că guvernul a refuzat să multiplice secțiile de vot din diaspora, deși Biroul Electoral Central a precizat că aceasta era singura soluție pentru a le oferii drept de vot celor care locuiesc în afara granițelor. Peste 3 milioane de români locuiesc dincolo de granițele țării, dar cei mai mulți care ar fi vrut să voteze și nu au putut trăiesc în statele din vestul Europei.
Victor Ponta este personajul negativ al acestor proteste, care nu sunt neapărat pro Klaus Iohannis, dar care sunt împotriva gesturilor excesive pe care premierul român le-a făcut în ultimele două săptămâni, după primul tur de scrutin, implicând instituțiile statului în lupta electorală.
În această seară la Cluj, în vechea capitală a Transilvaniei a fost citită un nou document intitulat „Declarația de la Cluj”.
„Noi, cetățeni ai municipiului Cluj, reuniniți în 14 noiembrie, cerem viitoarului președinte să-și asume urmatoarele puncte:
1) Drepturi cetatenesti. Respectarea dreptului la libera exprimare, la protest si la vot, inclusiv la votul prin corespondență pentru Diaspora
2) Reformarea clasei politice, reducerea numarului de parlamentari. Inlesnirea inființării de noi partide politice. Limitarea numirilor politice in institutii
3) Justiție. Excluderea oricarei imixtiuni a politicului in justitie, respingerea imediata a proiectului Legii amnistiei si gratierii. Limitarea imunitatii demnitarilor la declaratiile politice
4) Alocarea a 6% din PIB pentru sanatate.
5) Alocarea a 6% din PIB pentru educație si 1% din PIB pentru cercetare
6) Recunoașterea problemelor de mediu ca fiind de importanță natională. Interzicerea completa a cianurarii in minerit si a fracturarii hidraulice si a organismelor modificate genetic. Oprirea defrișărilor
7) Interzicerea prin lege a oricarei declarații discriminatorii.
Dintre televiziunile cu răspândire națională deocamdată, doar Realitatea TV transmite aceste proteste care au fost programate și organizate pe Facebook. Este o mobilizare fără precedent în ultimii 20 de ani, cu doar două zile înainte de alegeri. Chiar și președintele Traian Băsescu a acuzat guvernul că îngrădește dreptul de vot al românilor, iar fostul lider al liberalilor, Crin Antonescu, tăcut în această campanie electorală în care nu și-a susținut candidatul a vorbit în această seară pentru prima dată în defavoarea lui Victor Ponta.
Cu cine votează DNA?
Protestatarii de la ultimele mitinguri au avut afișe cu „Jos corupția”, „DNA” și au strigat împotriva lui Victor Ponta: „Vrem doctorate, nu plagiate”, „Jos PSD”, „Justiție nu corupție”.
Campania prezidențială din România a avut în prim plan arestări pe bandă rulantă, politicieni influenți acuzați de trafic de influență, de date și de primire de mită, a fost vorba tot despre „o campanie neașteptat de viguroasă”, după cum scrie înainte cu o zi de turul al doilea cotidianul american The New York Times, care publică un articol despre procuroarea șefă a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi. Autorul textului, Andrew Higgins povestește că șefa DNA este „o fost baschetbalistă cu vocea înceată, care ține în biroul ei multe icoane și un desen făcut de o nepoată cu o speritoare pe un câmp plin de păsări negre”: „mi-au spus [că] asta sunt eu în București”, a explicat Kovesi semnificația desenului. „Nu toată lumea e coruptă în România”, i-a explicat procuroarea șefă a DNA jurnalistului american”, arătând că e deranjată de faptul că românii continuă să voteze politicieni suspecți de corupție sau chiar cu condamnări definitive, deși multă lume condamnă corupția: „e un paradox greu de explicat”.
Protest în București pentru dreptul la vot al românilor din diaspora
Klaus Iohannis, candidatul Dreptei i-a citit premierului Victor Ponta, o listă cu 38 de corupți la vârful PSD la ultima dezbatere televizată, dar numărul lor crește dacă cercetarea coboară la eșalonul următor. În același timp, liberalii, partidul din care provine Iohannis, au la rândul lor persoane corupte în Parlament, trimise în judecată sau chiar parlamentari condamnați la închisoare, care nu pot fi atinși din cauza imunității. Totuși, Klaus Iohannis i-a propus lui Victor Ponta, ca măsură de prevedere, un vot comun al întregului Legislativ împotriva proiectului de lege privind grațierea și amnistia, proiect pe care l-au negociat, potrivit stenogramelor, chiar înaintea primului tur, influentul politician PSD, Viorel Hrebenciuc și fostul ministru al Infrastructurii, Dan Șova. Primul este la închisoare, iar al doilea are dosar penal.
Al doilea tur de scrutin stă, așadar, la fel ca primul sub semnul luptei cu marea corupție.
Cine obstrucționează votul românilor din afară
Șeful diplomației de la București sugerează acest lucru, după analizele făcute la fața locului.
Noul ministru român de Externe, Teodor Meleșcanu, se află în vizită de lucru la München pentru a vedea în ce măsură lucrurile sunt mai bine pregătite decât în primul tur, după ce acesta a refuzat ideea de a crește numărul secțiilor de vot. În același timp șeful diplomației de la București a notat că există semnale că nu toți reprezentanții partidelor din secțiile de vot vor fi mâine prezenți pentru a monitoriza procesul de alegeri.
Mai multe ștampile și mai multe cabine de vot, acestea sunt singurele îmbunătățiri acceptate de Ministerul de Externe, responsabil pentru votul din diaspora. Totuși absența reprezentanților partidelor ar putea îngreuna procesul, chiar dacă Biroul Electoral Central a precizat că președintele secției de vot poate decide „pe proprie răspundere", în cazul în care are de-a face cu prea mulți votanți și se formează cozi, să îi dea unui membru al comisiei mai multe ștampile și cabine de vot în subordine.
Fostul ministru de resort Titus Corlățean și-a dat demisia după prima rundă a prezidențialelor, plătind astfel cu funcția faptul că mii de români din afara granițelor nu au putut vota. În locul lui a fost numit unul dintre diplomații cei mai experimentați pe care îi are România, fostul șef al spionajului, ministru de externe în perioada 1992-1996, dar nici el nu a vrut să rezolve problema și să le ofere posibilitatea tuturor celor care și-au păstrat cetățenia română să poată vota dacă-și doresc acest lucru.
Nu este încă destul de clar dacă obstrucționarea votului în diaspora face parte dintr-o strategie sau este vorba doar de neîndemânarea organizatorică a oficialilor români. Faptul că Ministerul de Externe din România a refuzat ajutorul Germaniei și al Italiei în acest sens arată mai degrabă că a fost o strategie, iar demisia lui Corlățean doar o modalitate de a dezamorsa scandalul.