Noul președintele al României este Klaus Iohannis. LiveBlog

Românii din Noua Zeelandă au început să voteze

Secția de vot de la Auckland s-a deschis deja, iar primii români au început să voteze. În primul tur Klaus Iohannis, candidatul dreptei și-a adjudecat 66 de voturi, în vreme ce premierul român, liderul PSD a obținut șapte.

Iohannis: mâine ne luăm țara înapoi

Klaus Iohannis, candidatul PNL-PDL, a preluat în ultimul său mesaj electoral una dintre lozincile preferate de oamenii care au ieșit în stradă în ultima săptămână și care și-au cerut „țara înapoi". Candidatul dreptei i-a îndemnat pe oameni să vină la vot spunându-le că „a venit momentul marii noastre bătălii", „momentul când vom lupta pentru a ne lua țara înapoi". Mai optimist decât arată sondajele caselor care au lucrat mult cu PSD și care păstrează o distanță de 10 procente, Iohannis crede că "„narmați cu puterea votului, cu conștiința viitorului nostru și cu determinarea de a schimba fața și destinul României noastre, mâine vom învinge".

Meleșcanu a ajuns la Paris unde s-a întâlnit cu cel mai critic ambasador

Aici s-a întâlnit cu unul dintre cei mai critici ambasadori față de felul în care au fost pregătite alegerile prezidențiale. Bogdan Mazuru, ambasadorul României în Franța, a fost probabil singurul diplomat care

a îndrăznit să se revolte că Ministerul de Externe nu a vrut să suplimenteze secțiile de vot din diaspora. Pentru el folosirea mai multor ștampile și cabine de vot nu reprezintă soluția așteptată.

După turul întâi al alegerilor el a declarat că „La Paris, în primul tur din 2 noiembrie, am beneficiat de numarul maxim de ștampile, numărul maxim de cabine si numarul maxim de membri din comisiile de vot". Mazuru se așteaptă să vină mâine la vot în jur de 10.000 de cetățeni români, după ce prezența în primul tur a fost în jur de 4000. Din punctul lui de vedere ar fi existat două posibilități de rezolvarea lucrurilor: „variabila spațiu", care înseamna sectii mai multe de votare, care sa permita o repartizare echilibrata a numarului mare de cetateni care doresc sa voteze și „variabila timp” care ar fi inseamnta ca intervalul de timp sa fie mai mare decat cele 14 ore precizat insa de lege.

Cine a punctat mai mult înaintea votului din 16 noiembrie

Șapte teme care au marcat dezbaterea între cele două tururi de scrutin

1) Principalul subiect al dezbaterilor dintre cele două tururi de scrutin pentru alegerea președintelui a fost organizarea alegerilor în afara granițelor. Dreptul la vot al românilor din diaspora a fost blocat din cauză că au fost mai puține secții de vot, decât la ultimul scrutin, plus o declarație pe proprie răspundere pe care fiecare alegător trebuia să o completeze în fața reprezentanților oficiali ai fiecărei secții. Liberalii și democrat-liberalii români au cerut multiplicarea acestor secții de vot în așa fel încât oricine vrea să voteză să poată să o facă în condiții civilizate. Biroul Electoral Central a recomandat de asemenea guvernului să se ocupe de acest lucru, dar în ciuda faptului că fostul ministru de externe a plătit cu funcția disfuncționalitățile de la primul tur, lucrurile nu s-au modificat. Oficialii germani și cei italieni s-au oferit să sprijine material și logistic înființarea unor noi secții de vot pentru românii din aceste țări, dar nu au primit undă verde de la ministerul de resort de la București. Practic, noul ministru Teodor Meleșcanu a continuat filosofia descurajării românilor din diaspora de a participa duminică la al doile tur de scrutin.

2) O altă temă care a consumat destul timp și energie a fost legată confruntarea finală dintre Victor Ponta, candidatul stângii și Klaus Iohannis, reprezentantul dreptei. Premierul a refuzat o dezbatere serioasă pe teren neutru în tradiția confruntărilor prezidențiale din România și a insistat pentru patru întâlniri la televiziunile de știri, fără să accepte cu adevărat nici un fel de negocieri în acest sens. În cele din urmă Klaus Iohannis a fost cel care a intrat în acest joc pus în scenă de Victor Ponta, participând la două întâlniri televizate. În prima dintre ele a fost pasiv, neinspirat și nepregătit, dar a recuperat câteva puncte în cea de a doua, în care l-a devansat pe premierul român ca prestanță, imagine și subiecte aduse în discuție. A rămas, însă, vizibil inconfortul său față de acest format și față de dezbatere în sine, fiindcă, de pildă la a doua confruntare a refuzat să mai discute problemele de politică externă, sub pretextul că se încheiase timpul convenit, cu toate că acest domeniu este destinat aproape exclusiv președintelui României.

3) Principala inițiativă politică între cele două tururi de scrutin a fost anunțată de Klaus Iohannis, care i-a lansat premierului Victor Ponta o „provocare între bărbați”: fiecare să-și adune parlamentarii și astăzi să voteze în masă împotriva legii amnistiei și grațierii, care le-ar permite corupților aflați în închisoare și politicienilor cu dosare penale să fie exonerați de faptele lor. Reprezentantul stângii a refuzat, iar după ce Klaus Iohannis i-a citit lista cu cei 38 de corupți din PSD, Victor Ponta a ripostat spunând că aceasta e „lista lui Macovei”. Referirea era la fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, care în primul tur a strâns 4% din voturi și care i-a propus lui Klaus Iohannis un decalog anticorupție, pe care acesta l-a acceptat imediat, strângând astfel în spatele lui o parte dintre votanții Monică Macovei.

4) Biserica Ortodoxă Română a jucat un rol mai important în aceste alegeri decât în oricare altă campanie anterioară. Mobilizarea preoților, care au predicat în biserici în favoarea lui Victor Ponta, este fără precedent, iar mobilul acestei mobilizări este apartenența lui Klaus Iohannis la cultul protestant. „Mă mândresc cu faptul că sunt român și ortodox” spunea Victor Ponta înainte de începerea oficială a campaniei electorale. Biserica a preluat afirmația lui Ponta, iar enoriașii au primit fluturași în care li se spunea „când votezi, nu îți trăda credința și neamul. Votează Ponta, român și creștin-ortodox”. După acest slogan mai apare o rugăciune a lui Paisie Aghioritul, unul dintre cei care au făcut profeții despre sfârșitul lumii și al treilea război monidal.

5) Victor Ponta s-a folosit de guvern în răstimpul dintre cele două tururi pentru a aranja lucrurile în favoarea lui. A trimis corpul de control al guvernului să verifice privatizările făcute la primăria Sibiu în urmă cu zece ani. L-a atacat pe Klaus Iohannis cu date obținute prin instituțiile statului, a dat o hotărâre de guvern pentru instituirea unei mini-vacanțe studențești, în așa fel încât studenții să nu mai fie comasați în centrele universitare și să nu mai alimenteze manifestațiile programate deja pentru a protesta față de organizarea deficitară a alegerilor în străinătate. Premierul Ponta s-a folosit, de asemenea, de datele Institului Național de Statistică înainte ca acestea să devină publice pentru a demonstra creșterea economică a țării. Principalul subiect al premierului a fost refacerea USL, Uniunea Social-Liberală, formată în 2012 din PSD și PNL, după ce l-a propus ca premier pe Călin Popescu Tăriceanu, care a dezertat din PNL. USL a câștigat alegerile din 2012 cu 60 la sută, dar la începutul acestui an alianța s-a rupt, pentru ca mai apoi să se refacă tradiționala comasare dintre PNL și PDL.

6) Campania electorală în mediul virtual este intensă și în net în favoarea candidatului Dreptei, în vreme ce în lumea reală reprezentantul Stângii este omniprezent și omnipotent. Sondajele citate de Klaus Iohannis arată o diferență mică între cei doi, în vreme ce institutele care au lucrat pentru Victor Ponta păstrează distanța de aproape 10% din turul întâi al scrutinului. La casele de pariuri Ponta rămâne favorit, dar în scădere după cele două dezbateri, în vreme ce cota lui Iohannis este cu aproape 4 puncte mai mică decât a premierului.

7) Victor Ponta a prezentat clipuri cu aproape toți liderii socialiști europeni care îl susțin plus premierul moldovean Iurie Leancă din partea PLDM, care a intrat în direct la Antena 3 pentru a argumenta din nou de ce este de partea candidatului Stângii românești. Klaus Iohannis în schimb, cu toate că avea o scrisoare de suport din partea cancelarei Angela Merkel primită înaintea primului tur de scrutin nu a vorbit nimic despre ea până ieri, când a arătat-o cu timiditate la o conferință de presă.