„Nu numai elitele, dar și societatea trebuie să aleagă dacă se uită la Moscova sau merge spre Europa”

Profesorul Shigeo Mutsushika este de părere că Republica Moldova și Ucraina sunt puse acum, prin acțiunile Rusiei, în situația de a-și decide tranșant opțiunea lor geostrategică, de care va depinde viitorul lor pe durată lungă.

Europa Liberă: Japonia, la fel ca și Ucraina, este țară vecină cu Federația Rusă, la fel ca și Ucraina are niște teritorii istorice în discuție cu Federația Rusă și bănuiesc că în acest context evenimentele din Ucraina sunt urmărite îndeaproape la Tokyo. Cum sunt percepute acestea în Japonia și cum este văzută această acțiune Rusiei de a anexa Crimeea?

Shigeo Mutsushika: Indiferent unde locuim noi, locuim cu toții în lumea globalizată. În acest context trebuie să ținem cont de dreptul internațional și mai ales suveranitatea și integritatea teritorială a statelor trebuie respectate.

Europa Liberă: Cum au fost calificate în Japonia acțiunile Rusiei în Crimeea?

Shigeo Mutsushika: Guvernul și societatea japoneză consideră această acțiune a Rusiei ca o violare a dreptului internațional, lucru care va duce la instabilitatea securității naționale.

Cel puțin patru factori au determinat acțiunile lui Putin. Primul este factorul geostrategic. Zona între Marea Baltică și Marea Neagră este zona dintre Rusia și UE. În plus, Crimeea este importantă din punct de vedere geopolitic pentru că oferă ieșire către strâmtoarea Bosfor și Dardanele și de acolo în zona mediteraneană. Deci este foarte importantă pentru ca Rusia să-și poată păstra influența acolo.

Al doilea aspect ține de faptul că ceea ce s-a întâmplat pe Maidanul de la Kiev este legat cu regimul domnului Putin. Domnul Putin a declarat deschis că a vorbit cu Victor Ianukovici și i-a spus să nu retragă miliția. Dar domnul Ianukovici nu l-a ascultat și a retras miliția, datorită acestui fapt s-a creat haos. Așa a spus domnul Putin la începutul lunii martie. Ceea ce înseamnă că domnul Putin a fost direct implicat în evenimentele de pe Maidan și acolo a pierdut. Și președintele Putin, care este un om foarte ambițios și orgolios, nu a putut admite ca lucrurile să rămână așa și s-a mutat de la Kiev în Crimeea, pentru că Crimeea este ușor de izolat, iar armata rusă era deja acolo.

Dar noi ne gândeam că Crimeea poate fi transnistrizată, transformată într-un instrument care să împiedice Moldova și Ucraina să meargă către UE. Nimeni nu s-a așteptat ca domnul Putin să anexeze Crimeea. A făcut asta pentru a fi respectat de către poporul rus ca președinte, ca un țar, și se pare că a reușit cel puțin pentru moment.

Al treilea aspect este lecția Georgiei, când comunitatea internațională nu a abordat foarte ferm acea încălcare a dreptului internațional. În plus, America sub președintele Obama nu face o diplomație activă – vorbește, dar nu face. Uniunea Europeană tot avea și are probleme economice. Dar și Ucraina a fost foarte slabă și societatea vulnerabilă și armata era slabă față de armata Rusiei. Acești patru factori au contribuit la decizia domnului Putin de a anexa Crimeea.

Europa Liberă: În ceea ce privește vectorul geopolitic al Ucrainei și Republicii Moldova, unde vedeți Dvs. locul acestor țări? Există forțe și în Ucraina, și în Republica Moldova care pledează pentru Uniunea Eurasiatică și chiar pentru aderarea la Federația Rusă – am văzut un referendum în acest sens în sudul Republicii Moldova. În același timp, și autoritățile, și o bună parte a societății spune că viitorul nostru este în UE. Dvs. cum vedeți lucrurile?

Shigeo Mutsushika: Poporul trebuie să hotărască unde dorește să meargă – la Vest sau la Est. Să hotărască în mod liber și cu mass media liberă, și în mod democratic.

Europa Liberă: Dar percepția Dvs. care este, atunci când veniți la Chișinău – este acesta un spațiu european sau mai mult unul eurasiatic, post-sovietic?
Shigeo Mutsushika: Intelectualii din Republica Moldova sută la sută se uită către Bruxelles. Tinerii se gândesc la viitorul țării, la democratizare, la faptul ca activitatea economică să decurgă în mod transparent. Exact acestea sunt regulile care au fost promovate de UE, NATO și Occident în general. Deci, cine dorește o societate democratică și o economie de piață funcțională dorește să meargă către UE.
Acum, în iunie, cred că Moldova și Georgia vor semna Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu UE, ceea ce va asigura viitorul societății pentru democratizare și dezvoltarea economică.


Europa Liberă: Ați vorbit de partea de intelectualitate. În același timp, mi-ați povestit și o experiență cu taximetristul care v-a adus de la aeroport și mi-ați spus că societatea moldovenească este scindată. De unde vine percepția aceasta?

Shigeo Mutsushika: Moldova este, într-adevăr, o societate scindată, divizată de timp îndelungat. A fost parte a Rusiei imperiale după 1812, în perioada interbelică a fost parte a României. După aceea a fost în URSS.

Dacă ne gândim, zona între Marea Baltică și Marea Neagră este chiar între Rusia și UE, deci zona aceasta este vecină și a Uniunii Europene și NATO, și a Rusiei. Deci este o zonă foarte complicată, în care se confruntă aceste două idei – ideea promovată de UE, NATO și SUA pentru democratizare și, pe de altă parte, ideea Rusiei, care dorește să-și întărească zona de influență.

Vedeți, până la 2002 în zona aceasta nu au fost tensiuni atât de mari. În 2003 a început revoluția de trandafiri din Georgia și în același timp, a apărut aici Memorandumul Kozak, în noiembrie 2003. Peste un an a fost revoluția portocalie din Ucraina. De ce au pornit aceste mișcări? Pentru că mai multe țări est și central europene au intrat în UE și NATO în 2004. O asemenea mișcare radicală geopolitică a acestei zone a influențat și foștii membrii ai URSS și a determinat Rusia să facă presiuni în regiune.

Deci, și societatea, nu numai elitele, trebuie să aleagă dacă se uită la Moscova sau merge către Europa. Societatea moldovenească a și pornit să se gândească unde se orientează – către Moscova sau către Bruxelles.

Este important și anul 2008, când în aprilie NATO a declarat că Georgia și Ucraina vor fi membri NATO, ceea ce a stimulat războiul între Rusia și Georgia.

Acum, precum știți, este Parteneriatul Estic – și este momentul crucial pentru a determina viața ucrainenilor, și moldovenilor, și georgienilor.

Europa Liberă: Din punctul Dvs. de vedere, care dintre cele două poluri geopolitice ar oferi Republicii Moldova un viitor mai bun, mai prosper, mai democratic?

Shigeo Mutsushika: Asta poporul trebuie să decidă. Dar, personal, aș vrea să trăiesc într-o țară democratică, civilizată, cu o economie care funcționează într-un mod transparent, fără corupție.

Știu că asta este o problemă în Moldova acum – am auzit că e foarte mare corupția. Dar regulile de bază ale UE sunt democrația și transparență și, vrând-nevrând, dacă Republica Moldova se va apropia de UE, va fi normal ca aceste principii treptat-treptat să fie aplicate și în societatea moldovenească.

Europa Liberă: Principiul de neutralitate, prevăzut atât în Constituția Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei, poate rămâne unul valabil, care să garanteze securitatea statelor, în această zonă între Rusia și UE?

Shigeo Mutsushika: Henry Kissinger recomanda modelul care l-a adoptat Finlanda. Dar acesta este ideea țărilor mari, care determină destinul țărilor și popoarelor mici. Într-o zonă atât de complicată ca aici o astfel de neutralitate sau „finlandizare” nu cred că va asigura securitatea regională.

Europa Liberă: În această ecuație a necesității determinării între UE și spațiul controlat de Federația Rusă, ce rol are Transnistria și trupele ruse staționate acolo? În societatea moldovenească există două curente de opinii. Prima ar fi că prin integrarea în UE Republica Moldova devine mai atractivă și în felul acesta Transnistria va fi mai interesată de reintegrare.

Alții spun că soluția pentru Republica Moldova, pentru a nu compromite cursul european al țării, ar fi instituirea unei frontiere administrative pe Nistru, cu un control mai bun al fluxurilor economice și de persoane, în așa fel încât restul țării să se poată integra în UE. Pentru că altfel restul de trei milioane de cetățeni ai Republicii Moldova ar deveni ostaticii influențelor Rusiei în Transnistria. Dumneavoastră cum vedeți aceste două curente de opinii?

Shigeo Mutsushika: Cred că ambele curente au fundamentare și sunt într-o anumită măsură juste. Dacă Republica Moldova semnează Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb și îl ratifică, iar documentele vor intra în vigoare, acest lucru va schimba, încet-încet societatea moldovenească. Și atunci transnistrenii vor vedea progrese, se vor gândi cum să procedeze. Dar și al doilea argument nu se poate ignora, pentru că atâta timp cât domnul Putin și echipa sa vor rămâne la putere Rusia nu va renunța la ideea de a întări sfera sa de influență asupra acestei zone.

Toată lumea discută că Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud sunt instrumente importante pentru Rusia pentru a realiza acest obiectiv – adică a întări sfera sa de influență.

În Transnistria are o influență foarte mare compania Sheriff, care are interese economice cu UE. Din câte știu, peste 40% din exporturile regiunii sunt orientate către UE. Și în mod normal, din punct de vedere economic agenții economici doresc să păstreze relațiile cu UE. Deci, în mod rațional gândind, elita economică a Transnistriei dorește să păstreze integritatea economică a Republicii Moldova.

Eu m-am întâlnit cu domnul Șevciuk acum câțiva ani – este o persoană foarte capabilă și inteligență și toată lumea a așteptat ca el să schimbe lucrurile. Însă structura internă și externă nu s-a schimbat. În conjunctura aceasta, oricine va veni la putere, lucrurile vor fi greu de schimbat. Mai ales dacă ținem cont de faptul că Rusia ajută economia, subvenționează pensiile și livrează gaze naturale. Și în condițiile acestea influența Rusiei e foarte mare asupra Transnistriei. Deci, sperăm că conducerea Rusiei să se gândească mai rațional și Federația Rusă să fie țară responsabilă, nu una care se gândește la revizionism.

În acest context trebuie menționat faptul că obsesia Rusiei este că nu este inclusă în sistemul internațional și european de securitate, creat după războiul rece. Acest lucru trebuie gândit. Însă argumentul este următorul: dacă cumva se introduce un sistem colectiv de securitate, atitudinea Rusiei sub conducerea domnului Putin se va schimba oare sau nu? Asta trebuie discutat.

Europa Liberă: Deja s-a anunțat oficial că din 28 aprilie cetățenii moldoveni vor putea călători în UE fără vize, având pașaport biometric. Observatorii de la Chișinău și din afară au fost surprinși de faptul că în societate această veste nu a fost primită cu foarte mare bucurie. Oamenii au spus că: „da, e bine”, dar nu a existat entuziasmul care a existat de exemplu în România sau Țările Balice. Mulți au spus că nu au bani să călătorească, alții au spus că un flux mare de oameni va pleca din țară și asta va fi în defavoarea Republicii Moldova. Din punctul Dvs. de vedere, această liberalizare a regimului de vize este sau nu în favoarea cetățeanului din Republica Moldova?

Shigeo Mutsushika: Liberalizarea vizelor pentru moldoveni înseamnă că Republica Moldova este recunoscută ca țară democrată, ca țară care funcționează pe baza dreptului internațional și respectă dreptul intern, procesele democratice, dar și faptul că este o țară civilizată. Deci, moldovenii trebuie să fie mândri de această liberalizare a vizelor.

Eu când mă plimb prin Londra sau Paris aud acolo tot timpul limba română. Și am mulți prieteni români acolo și tare se bucură de călătoria liberă. Știți că regimul lui Ceaușescu a fost foarte dur și nu a lăsat pe niciunul să meargă în călătorie. Și acum românii se bucură foarte mult de această libertate de a călători și a vedea istoria Europei. Cred că agențiile turistice moldovenești vor organiza călătorii în Italia, Franța, Spania - și la costuri foarte mici, așa cum se întâmplă în România și în alte țări.”