Republica Moldova se aseamănă în aceste zile cu o corabie care a luat cursul spre Vilnius. Cu ce performanţe va ajunge ea în punctul de destinaţie în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta cu corupţia? Îl vom întreba astăzi acest lucru pe ministrul justiţiei Oleg Efrim, care este invitatul nostru special.
Europa Liberă: Dle ministru, întâi de toate, cât de pregătiţi mergem la summit-ul de la Vilnius în ceea ce priveşte reforma justiţiei şi lupta cu corupţia? Nu se va întâmpla ca am avut diplomaţi atât de buni încât au reuşit să spoiască hibele, iar problemele vor ieşi la suprafaţă la primul hop, cum se spune?
Oleg Efrim: „Lupta cu corupţia este o activitate care nu se termină niciodată. Este important că suntem pe direcţia potrivită şi încep a apărea şi rezultatele. Din acest punct de vedere, noi trebuie nu doar să nu ne oprim, ci să fortificăm efortul nostru şi, consolidate, împreună toate autorităţile statului, cu mai mare râvnă să ne facem meseria.”
Europa Liberă: Există angajamente pe care nu reuşim să le onorăm?
Oleg Efrim: „Noi suntem în calendarul pe care ni l-am propus. Am auzit voci care au spus că am sporit eforturile către summit-ul de la Vilnius, dar îi îndemn să verifice strategia de reformare a justiţiei şi planul de acţiuni şi se va vedea că toate aceste acţiuni anticorupţie care au fost discutate săptămâna trecută în Parlament erau pe agenda guvernului încă din 2011, atunci când a fost votată Strategia de reformă a justiţiei. Sigur am avut o scurtă întârziere în legătură cu criza guvernamentală din primăvara acestui an, însă am reuşit să restabilim graficul şi am reuşit deja să trecem de primă lectură acest pachet anticorupţie.”
Europa Liberă: Haideţi să ne referim la câteva dintre instrumentele anticorupţie pe care le-aţi propus spre dezbatere parlamentarilor săptămâna trecută. Se propune confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit, răspunderea penală pentru dobândirea ilicită a averilor, utilizarea mecanismelor de testare a integrităţii profesionale, majorarea sancţiunilor pentru infracţiuni de corupţie, extinderea până la 15 ani a interdicţiei de a ocupa funcţii publice în cazul în care ai fost condamnat pentru infracţiuni de corupţie, utilizarea poligrafului pentru candidaţii la funcţia de judecător şi procuror şi multe altele care se conţin în aceste iniţiative. Am câteva întrebări punctuale legate de aceste instrumente. Ce înseamnă test de integritate şi cum va funcţiona acest mecanism?
Oleg Efrim: „Testele de integritate reprezintă proceduri de prevenire a corupţiei care sunt utilizate în întreaga lume pentru a verifica integritatea actorilor din sectorul public. Mai simplu, aceasta înseamnă verificarea cotidiană a diferitor categorii de funcţionari pentru a vedea dacă merită să rămână în continuare în serviciul public dacă îşi fac datoria aşa cum o cere legea sau mai sunt tentaţi să admită foloase necuvenite.”
Europa Liberă: Şi cum va funcţiona?
Oleg Efrim: „Autorităţile competente, Centrul Naţional Anticorupţie şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, vor avea la îndemână un instrumentariu pentru a provoca agentul public să vadă dacă el este integru sau nu. Ar putea să i se telefoneze şi să fie rugat să ofere un serviciu pe care n-ar trebui să-l ofere, sau ar putea în faţa unui agent de circulaţie să se încalce regulile de circulaţie etc. deci, sunt o mulţime de instrumente pe care pot să le folosească pentru a le verifica integritatea.”
Europa Liberă: Şi dacă funcţionarul, cel testat, va accepta, asta va constitui motiv de destituire imediată?
Oleg Efrim: „Ca să fie clar: nu este neapărat nevoie să i se ofere bani şi acesta să-i accepte. Este suficient ca el să discute despre acest lucru şi să nu respingă orice propunere de a nu fi integru şi aceasta deja se va considera că el a picat testul de integritate. În rezultatul acestui test, materialele vor fi trabnsmise conducătorului instituţiei, care la colegiul disciplinar urmează să-i aplice sancţiune disciplinară acelui funcţionar care a picat testul, sancţiunea cea mai drastică fiind destituirea din funcţie.”
Europa Liberă: O noutate absolută este la fel sancţiunea pecuniară pentru magistraţii care au abateri disciplinare. Vreau să ne povestiţi cum va fi aplicata?
Oleg Efrim: „Am propus introducerea în legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor a unei sancţiuni suplimentare – aplicarea unei amenzi cu reţinerea din salariu de la 15 la 30 de procente din salariul judecătorului pentru săvârşirea unei abateri, în funcţie de gravitate. Respectiv, nu este decât una din sancţiunile propuse de noi. Am făcut analiza modului în care se sancţionează disciplinar judecătorii şi am văzut că unele măsuri, cum ar fi mustrare aspră, comparat cu mustrarea simplă, nu-şi are efectul. Şi am propus excluderea sancţiunii mustrare aspră, introducând această sancţiune. Or, uneori aplicarea unei sancţiuni pecuniare este mult mai eficientă decât oricare alt instrument. Este un instrument care se foloseşte şi în alte state, nu suntem noi pionierii, deşi am fost vehement criticaţi de magistraţi pentru această propunere. În contextul majorării salariilor judecătorilor, eu cred că poate să fie o sancţiune destul de eficientă.”
Europa Liberă: La pachet cu sancţiunile, a fost propusă într-adevăr majorarea salariilor magistraţilor, triplarea lor, propusa de seful statului si sprijinita de dvs. N-am sa va întreb cum răspundeţi celor ce cred ca e vorba despre cumetrism profesional, discriminare pozitiva, privilegiere fără precedent a unei categorii profesionale. Aţi mai răspuns la asemenea întrebări si aţi spun ca e recomandarea CE ca salariul magistraţilor sa fie de cel puţin trei salarii pe economie, că demult era promisa această majorare, etc. Dar, dle, ministru, mulţi judecători care au făcut meseria asta în comunism o mai fac şi acum şi cred ca e foarte greu, aproape imposibil, să îşi schimbe obiceiurile. Iar obiceiurile le vedem cu toţii: maşini scumpe, case luxoase, bijuterii, nu mai vorbesc ce obiceiuri au scos la iveala atacurile raider din anul trecut. Oamenii asta tot vad. Oamenii nu au uitat. Cum o sa va uitaţi în ochii lor? Mai ales daca salariile vor fi majorate, iar instrumentele anticorupţie pe care le-aţi propus – nu vor merge?
Oleg Efrim: „Această percepţie că lucrurile nu se schimbă este destul de dureroasă. Vreau să vă spun că în ultimii ani 20% din corpul judecătoresc a fost schimbat: oamenii au fost demişi, au plecat de bună voie, au venit tinerii în sistemul judecătoresc. Eu una vreau să îndemn pe toată lumea: să nu contrapunem această majorare a salariilor magistraţilor la nemajorarea pentru toţi restul. Am mai declarat că dacă judecătorii îşi vor face corect meseria, foarte curând vom avea suficienţi bani în buget pentru a majora salariile pentru toate categoriile de bugetari.”
Europa Liberă: Vă întrebam dacă nu vă pare că e nedrept să-i dai salariu mai mare cuiva pe care toată lumea îl vede cu maşină scumpă pe stradă, cu case-palate pentru el, şi pentru copii, şi pentru nepoţi?
Oleg Efrim: „Este o acţiune pe care trebuie să o facem, pentru că am zis că justiţia este o prioritate şi nimic nu te costă mai scump decât o justiţie ieftină. Şi vreau să vă îndemn să vedeţi această majorare a salariilor în context cu tot pachetul pe care l-aţi menţionat anterior. Pentru că pe de o parte trebuie să facem corupţia neatractivă, să încetăm să mai luptăm cu mănuşi albe, astfel încât toţi cei care fără nici o jenă îşi bagă mâna în buzunarul statului sau a cetăţeanului va rămâne nepedepsit, sau chiar dacă va fi prins cu mâţa în sac, oricum va rămâne cu acele foloase obţinute ilicit – iată prima parte a pachetului este îndreptat spre a nu admite astfel de lucruri - în acelaşi timp trebuie să asigurăm un trai decent, venituri legale judecătorilor, astfel încât să excludem ceea despre ce am vorbit până acum.”
Europa Liberă: V-am auzit zicând ca acum depinde de CNA şi Procuratură dacă vom avea cazuri de corupţie deconspirate. Totuşi, veţi putea face ceva ca aceste instrumente sa fie cu adevărat utilizate? In România, toţi leagă succesele în lupta cu corupţia de numele Monicăi Macovei, ministra justiţiei care a introdus inclusiv asemenea instrumente, acum europarlamentară. De ce dvs. nu aţi putea face acelaşi lucru ca să determinaţi chiar să fie utilizate aceste instrumente? Aţi putea sau nu?
Oleg Efrim: „Doar cei care nu vor să vadă schimbările în acest domeniu nu le văd. Vă amintesc că în 2012, în rezultatul unei lupte deloc simple, am reuşit să ridicăm imunitatea judecătorilor. Rezultatele, poate mai târziu decât le-am aşteptat, dar au început să vină. Noi avem judecători arestaţi în flagrant pentru luare de mită – vreau să spun că aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria republicii Moldova. Dacă e să comparăm cu România, sigur că rezultatele noastre sunt mult mai modeste, dar să nu uităm că acolo mult mai devreme şi au început aceste acţiuni. Ceea ce este mai important este să ne consolidăm efortului, Ministerul Justiţiei pune la îndemâna CNA şi Procuraturii Anticorupţie instrumentele necesare, iar aceste autorităţi urmează să le aplice. Şi atunci cu siguranţă vom avea şi efecte de la prevenirea şi combaterea corupţiei.”
Europa Liberă: Bântuie vântul reformei şi deasupra Procuraturii generale. Care este schimbarea sau care sunt schimbările care credeţi ca vor fi cele mai consistente dacă acest concept de reformă a procuraturii va fi adoptat?
Oleg Efrim: „Grupul de lucru comun, creat de ministrul justiţiei şi procurorul general a făcut publică concepţia de reformare a procuraturii, care a,pornit de la toate problemele identificate în activitatea procuraturii şi toate recomandările internaţionale, inclusiv Comisia de la Veneţia care au fost făcute guvernului nostru pentru a schimba starea de lucruri la procuratură. ”
Europa Liberă: Care sunt cele mai mari schimbări? Formula propusă de numire a Procurorului General este ca, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, să fie avansat candidatul de şeful statului. Este cea mai bună formulă, mai există şi altele, asta trebuie să rămână?
Oleg Efrim: „Ceea ce trebuie să ne îngrijim este să excludem controlul politic asupra procesului de numire a Procurorului General. Vă amintiţi că au fost critici vehemente că acolo unde participă partidele politice la numirea Procurorului General, se consideră că este un proces politic de numire. Noi nu facem altceva decât să excludem la maximum politizarea acestui proces, propunând modificarea modului de desemnare a Procurorului general, de către organul lor de administrare profesională, care este Consiliul Procurorilor şi simpla numire de către Preşedintele statului.”
Europa Liberă: Ce şanse daţi că această formulă va rămâne?
Oleg Efrim: „Este necesar să modificăm Constituţia pentru acest lucru, dar eu sunt sigur că toate forţele politice care înţeleg importanţa acestui proces vor accepta inclusiv modificarea Constituţiei pentru a exclude controlul politic asupra Procuraturii.”
