Până acum o lună, când oamenii au ieșit în stradă nervoși că Guvernul României a adoptat o lege prin care RMGC, Roșia Montana Gold Corporation ar urma să extragă în condiții net avantajoase aur din Munții Apuseni prin metoda cianurilor, televiziunile, radiourile și ziarele nu spuneau nimic despre această afacere pregătită încă din 1999. În schimb, toată mass-media era plină de reclame plătite de RMGC. Astfel, potrivit calculelor făcute de revista Forbes România, în ultimii trei ani și jumătate compania româno-canadiană a cheltuit pentru publicitatea în ziare 5 milioane și jumătate de euro, iar bugetul cel mai mare a fost atras de Evenimentul zilei, care doar anul trecut a încasat aproape 200 de mii de euro. Televiziunile au primit în schimb sume mult mai mari: anul trecut, de pildă, spoturile publicitare pentru promovarea exploatării de la Roșia Montana difuzate de televiziunile românești au costat mai mult de jumătate de milion de euro. În ultima lună, odată cu protestele săptămânale din București, RMGC a început să pluseze, să sponsorizeze emisiuni întregi și să reia într-un ritm mai alert campania publicitară după o perioadă de oarecare relaxare.
Practic, RMGC a primit licența de exploatare în 1999, numai că de atunci și până acum compania canadiano-română a făcut doar publicitate și a cumpărat jumătate din casele localității Roșia Montana. Investițiile au fost minime, în schimb câștigurile au fost substanțiale pe bursa din Toronto, unde acționarii RMGC au mizat tocmai pe astfel de speculații financiare. Pe de altă parte, nici unul dintre miniștrii Mediului din ultimii 15 ani nu și-a asumat responsabilitatea de a da avizul de mediu pentru această companie, care nu are experiență în exploatări atât de mari. În urma extragerii aurului de la Roșia Montana, 300 de hectare de teren vor fi acoperite de lacul de decantare cu metale grele și cianură, 4 munți vor fi detonați, 2000 de proprietăți strămutate, 12.000 de tone de apă cu cianură anual (în total 204 mii de tone) și doar 600 de locuri de muncă pe o durată de 17 ani.
Acestea sunt informațiile ministerului Mediului, în schimb reclamele RMGC se bazează tocmai pe ideea că oamenii din zonă, mineri din tată-n fiu, de 300 de ani, acum nu mai locuri de muncă. Într-unul dintre clipuri spre exemplu, Sanda Lungu, o femeie de 42 de ani spune că are doi copii și că a ajuns să trăiască din pensia mamei sale. Povestește că a croșetat ciorapi pe care i-a vândut la oraș, dar că banii nu-i ajung și viața e foarte grea, de aceea, eroina clipului, explicându-și situația disperată, cere sprijin pentru RMGC: „dați-ne o șansă”, spune Sanda Lungu, îmbrăcată destul de cochet, altminteri. Atunci când a fost întrebată de un reporter ce-ar ști să facă într-o exploatare, personajul principal al acestei reclame a ocolit un răspuns clar. Cei mai mulți ziariști aflați în funcții importante în presa din România au participat la așa zisele excursii de documentare organizate de RMGC în regiuni îndepărtate cum ar fi Noua Zeelandă, iar apoi au devenit fani ai proiectului de la Roșia Montana.
CNA, Consiliul Național al Audiovizualului a interzis începând de astăzi reclamele plătite de RMGC, cerând ca aceste clipuri, care au fost date de sute de ori de la 1 septembrie încoace să respecte legea. În motivație, reprezentanții CNA aduc în discuție prevederile legale care interzic „practicile comerciale înșelătoare sau agresive”, care precizează că reclamele nu trebuie „să stimuleze practici dăunătoare sănătății”, dar și sublinierea din Codul audiovizualului potrivit căruia comunicările comerciale trebuie să includă mesaje clare. CNA mai precizează că doar patru televiziuni au relatat de la început despre protestele împotriva exploatării cu cianuri. În topul televiziunilor care au invadat emisiunile cu spoturi pro RMGC se află doar posture de știri B1TV, RTV și Antena 3.
Există și clipuri împotriva exploatării cu cianuri, dar circulă mai mult pe internet și au apărut doar de câteva ori pe micile ecrane. În cel mai cunoscut dintre ele, una dintre marile actrițe din România, Maia Morgenstern se așează la o masă în mijlocul unei foste cariere, într-un peisaj pustiit, așa cum ar arăta în urma exploatării Roșia Montana și începe să-și dea jos bijuteriile, inclusiv cerceii pe care-i smulge. Sângele care i se prelinge de pe urechi pare să fie singurul lucru viu din reclamă: „aș vrea să fac o donație celor care au neapărată nevoie de aur”, spune ea, în vreme ce pe fundal scrie „un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel și o țară”.
