Ministrul economiei din cabinetul demisionar al premierului Vlad Filat, Valeriu Lazăr a avertizat, luni, că anul acesta creşterea economică a Moldovei nu va fi cea aşteptată de guvern, de 4%, şi că relaţia cu Fondul Monetar Internaţional s-ar putea complica pe mai departe, dacă nu vor fi respectate solicitările stricte de austeritate a cheltuielilor, autorităţile cedând unor tentaţii „populiste”, după cum le-a caracterizat Valeriu Lazăr. De altă parte, lideri ai opoziţiei, printre care liderul socialiștilor, Igor Dodon, spun că Moldova n-o va putea scoate la capăt anul acesta fără un ajutor financiar extern… Valentina Ursu a căutat să afle care este, de fapt, situaţia reala a economiei moldovene, întrebându-l pe ministrul Lazăr:
Europa liberă: În ultimul timp mai puţin se vorbeşte despre creştere economică şi mai mult despre încetinirea creşterii economice, de ce?
Valeriu Lazăr: „Vă asigur că anul trecut, putem spune că am avut o stagnare economică pe o conjunctură internă şi externă foarte nefavorabilă. Cauzele deja au fost evidenţiate, doar scorul agriculturii a însemnat minus 2,9. Colegii de la Biroul Naţional de Statistică au aplicat acest filtru, adică cum ar fi arătat economia Republicii Moldova, dacă facem abstracţie de agricultură, adică nici pozitiv nici negativ, avea să fie o creştere de 2,3%. Chiar şi în situaţia în care nu ar fi fost acest an agricol absolut nefavorabil, oricum am fi înregistrat o anumită încetinire a creşterii economice, şi acest scor deja depinde de factorii externi, în special de situaţia din ţările cu care noi facem comerţ, fiindcă noi suntem foarte dependenţi de ce se întâmplă, - primul -, în ţările în care exportăm, doi - în ţările de unde ne vin remitenţele, care rămân în continuare un factor destul de important. Şi dacă la capitolul doi nu se întâmplă nimic catastrofal, avem anumite schimbări structurale, mai multe remitenţe vin din Federaţia Rusă, dar putem spune că acest factor, mai mult sau mai puţin, a
fost unul stabil. Şi atunci înregistrăm scorul industriei foarte modest, fiindcă ea era orientată preponderent pe piaţa Uniunii Europene şi acolo avem ce avem. Să zicem exporturile, anul trecut, în Uniunea Europeană au scăzut cu 6,4%, ceea ce înseamnă evident că principala piaţă de desfacere a Republicii Moldova ca grup de ţări care deţine aproape 50 la sută este, într-un fel, în declin. Din perspectiva noastră internă asta înseamnă că mărfurile moldoveneşti nu sunt încă suficient de competitive pe piaţa Uniunii Europene, ceea ce pe noi ne preocupă.”
Europa Liberă: Sau invers, am mai înţeles tot de la specialişti că Moldova exportă preponderent materie primă. Dacă ar exporta mărfurile finite ar avea de câştigat tot economia?
Valeriu Lazăr: „Discutabil. Al doilea sau al treilea an, 20 şi ceva la sută sunt produse industriale manufacturate, adică aceste nu sunt materii prime. Dacă vorbim de produsele agricole, aici iarăşi trebuie să introducem claritate. Din punct de vedere comercial, cele mai bune preţuri le ai la fructe şi legume în stare proaspătă. Pe de o parte, ele pot fi considerate materie primă, dar din perspectiva pieţei este cel mai bun
preţ. De aceea, e o zonă mai mult decât discutabilă. Ceea ce este adevărat e că în zona Uniunii Europene, pentru care noi avem un potenţial foarte bun, suntem destul de competitivi, pe zona produselor agroalimentare. Dar să nu uităm că piaţa Uniunii Europene este foarte protejată prin aşa numite metode netarifare care înseamnă că cerinţele de calitate sunt foarte înalte. Ceea ce înseamnă că noi avem potenţial cu sectorul agroalimentar pe această piaţă dar trebuie să investim foarte mult şi la nivelul statului şi la nivelul întreprinderilor, în calitate şi în laboratoare, sisteme moderne de management a calităţii.
Pe de altă parte noi suntem încă destul de competitivi şi pe produsele industriale. Deloc întâmplător are loc delocalizarea în Republica Moldova a anumitor activităţi industriale, industria uşoară, industria de automobile. De ce, fiindcă la aceste produceri este destul de mare ponderea manoperei, ori noi la capitolul preţ, calitatea manoperei încă suntem competitivi. De aceea eu nu sunt de acord cu cei care zic că
noi nu suntem competitivi în regiune, dar noi trebuie să valorificăm această competitivitate, ori asta ar însemna să avem tehnologii mai moderne şi să avem oameni mai pregătiţi.
Succesul nostru depinde de sinergia dintre capitalul industrial şi capitalul uman. Dar asta presupune şi investiţii publice, asta înseamnă că statul trebuie să se preocupe foarte mult de aceste domenii. Statul trebuie să vadă care sunt constrângerile pentru investiţiile industriale, dacă investitorii spun că venim pe o platformă gata, nu trebuie să ne temem să le oferim parcuri industriale. Dacă investitorii spun că avem nevoie de oameni de o anumită pregătire, statul trebuie să îşi canalizeze toate resursele în investiţiile în capitalul uman , orientându-se la ceea ce vor investitorii şi atunci noi vom avea acest rezultat.”
Europa Liberă: De ce statisticile arată totuşi că foarte multe firme, întreprinderi ajung în pragul falimentului, cineva îmi zicea că chiar ar fi pe lună o sută de întreprinderi care ajung să îşi sisteze activitatea?
Valeriu Lazăr: „Bine, noi trebuie să înţelegem că într-o economie de piaţă…
Europa Liberă: Dar are Republica Moldova economie de piaţă?
Valeriu Lazăr: „Sigur că are economie de piaţă. Nu e perfectă, nu funcţionează pe deplin toate mecanismele, dar este o economie de piaţă şi însăşi faptul că dispar şi apar întreprinderi noi, asta înseamnă că noi suntem într-o economie de piaţă. Cel care a început o afacere trebuie să înţeleagă că el deja riscă. Câştigă, supravieţuieşte cel care este mai bun - asta înseamnă că se gândeşte mai mult, aduce tehnologii mai moderne, investeşte în oameni, etc. De aceea, nu ar fi corect să ne orientăm doar după numărul de întreprinderi închise, fiindcă alături se deschid altele. Dar într-o conjunctură economică favorabilă, atunci când e creştere în Uniunea Europeană, suntem bine-veniţi acolo şi suntem competitivi, sigur că şi acasă lucrurile merg mai
bine. Ori dacă vorbim de industria uşoară, au scăzut comenzile, automat companiile mai mari încearcă să îşi facă loc, acestea mai mici, unele se închid, altele se deschid. Apar oameni mai întreprinzători care prind în această conjunctură oportunităţile, de aceea uitaţi-vă ca la ceva firesc.
Pentru cei care vor să îşi înceapă afaceri şi au bani, statul pur şi simplu este obligat să îi ajute. Programele dedicate pe care le avem noi sunt anume orientate către cei care au şi ideea şi banii, dar ei trebuie ajutaţi, sau nu au suma integrală de bani, sau nu ştiu ce înseamnă un plan de afaceri. De acea eu zic politică de suport, politică industrială activă a statului, asta ar însemna să ajute întreprinderile, să nu le lase de capul lor, prin programe dedicate. Nu trebuie să ne temem, să atragem inclusiv şi bani din afară, să cumpărăm pe intern aceste mijloace care există, nu trebuie să ne temem să o facem. Eu vă aduceam exemplul cu Pare 1+1. La un leu investit de stat noi atragem trei, patru lei de la oameni. Dacă am avea la fiecare ban public alocat un multiplicator de cel puţin patru, păi asta este. Oamenii, când îi întrebăm, dar de ce voi veniţi, ei spuneau, noi poate avem toţi banii, dar vrem să vedem că statul este alături de noi fiindcă ne ajută cu informaţia, ne ajută cu suportul administrativ. Şi atunci când noi vom acumula masa
critică de aceste întreprinderi, de antreprenori pregătiţi, aşa va apărea coloana vertebrală a unei economii de piaţă. Noi trebuie să muncim foarte mult cu aceşti oameni şi trebuie să investim în pregătirea lor profesională, să-i ajutăm să acceseze diferite pieţe, asta înţeleg eu o poziţie activă a statului în domeniu.”
Europa Liberă: De ce nu aţi putut să anticipaţi suspansul în relaţiile dintre republica Moldova şi FMI?
Valeriu Lazăr: „Inevitabil noi va trebui să restabilim acest dialog.”
Europa Liberă: Cum şi când?
Valeriu Lazăr: „Când Guvernul va fi pregătit să invite o nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional.”
Europa Liberă: Ca să fie pregătit Guvernul înseamnă că ce trebuie să facă?
Valeriu Lazăr: „Trebuie să avem Guvern. Cei de la FMI discută cu un guvern cu mandat deplin.”
Europa Liberă: Deci şedinţa bordului la mijlocul lui aprilie nu va avea loc?
Valeriu Lazăr: „Şedinţa de la mijlocul lunii aprilie cu referinţă la Republica Moldova are sens în două cazuri. Fie noi îndeplinim integral ceea ce ne-am angajat, eu nu văd cum să o facem până la sfârşitul săptămânii, fie guvernul mai solicită încă o dată amânarea acestui program, dar ei trebuie încă să accepte lucrul acesta.”
Europa Liberă: Dar ce nu a reușit să onoreze Republica Moldova din ceea ce și-a asumat în fostul acord dintre Guvernul Moldovei și FMI?
Valeriu Lazăr: „Sunt un șir de angajamente. O condiție era revizuirea legii bugetului și aducerea legii bugetului în corespundere cu noul scenariu economic care este unul revizuit și este ceva, îmi zic așa, mai modest.”
Europa Liberă: Ce trebuia să faceți cu bugetul, ce parametri trebuia să modificați?
Valeriu Lazăr: „Trebuie să ne uităm care este PIB-ul nominal, el este cu 3 miliarde de lei mai mic. De regulă, în ultimii ani de zile veniturile bugetului public național au cam 32-34 de procente din PIB-ul nominal, asta ar însemna o treime Ce ar însemna ca și impact pentru buget? Dacă noi scădem PIB-ul nominal, dar noi îl vedem acum mai mic pe anul ăsta cu 3 miliarde de lei, asta ar însemna cam o treime din această suma, asta ar însemna bani mai puțini acumulați la buget. Plus-minus un miliard de
lei mai puțin la bugetul public național. Asta ar însemna că Guvernul trebuie să se uite în cifrele actualizate care sunt agreate și de FMI și trebuie să-și aducă în corespundere bugetul cu noile realități economice. Asta ar însemna în sens practic, ca să nu intru acum prea mult în detalii, fiindcă dacă tu îți planifici niște cheltuieli pe un scenariu de venituri, iar scenariul de venituri depinde de evoluția economică și noi vedem că este irealizabil, atunci în mod normal deja la începutul anului trebuie să-l corectezi, dar nu-i nimic grav, putem s-o facem. De regulă, primele semnale apar undeva prin luna martie, de aceea eu cred că nu-i nimic grav dacă în perspectiva următoarelor câteva luni de zile Guvernul își va revizui încă o dată, își va analiza toate perspectivele și în caz de necesitate va merge în Parlament cu modificarea legii bugetului, asta una din variante.”
Europa Liberă: Dar cu excepția modificării PIB-ului, care încă ar mai fi?
Valeriu Lazăr: „Deficitul bugetar raportat la PIB este o cifră foarte importantă pentru ei.”
Europa Liberă: Ați spus că la mijloc ar fi și ultimele legi care s-au adoptat mai întâi în Guvern, după aceea în Parlament, referitor la majorări de salarii.
Valeriu Lazăr: „Ei cel puțin în scrisoarea lor s-au referit la faptul că Guvernul nu a consultat cu ei aceste inițiative legislative. Repet, eu nu intru acum pe partea de conținut. Acest subiect cu mine în calitate de ministru al economiei și cu mine în calitate de negociator cu FMI-ul nici nu a fost discutat. De aceea, eu nici nu vreau să speculez, tocmai de aceea eu am fost în imposibilitatea de a vota, nici pro nici contra în ședința de Guvern, fiindcă eu sunt deprins să votez cu capul.”
Europa Liberă: Ultima tranșă va intra în Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Nu știu. Dacă bord-ul din 20 aprilie nu va avea loc că n-are cum.”
Europa Liberă: Lipsa acestor bani ce înseamnă? Sunt 70 de milioane.
Valeriu Lazăr: „Nu-i nimic, nu-i nimic, sunt șaptezeci și ceva milioane de dolari, merg pentru suplimentarea rezervelor valutare ale Băncii Naționale. Așa cum arată acum rezervele valutare ale Băncii Naționale eu nu văd nici un pericol, adică nu aceasta este problema, este credibilitatea Republicii Moldova în relațiile noastre cu
toți partenerii de dezvoltare. Fiindcă nu știu cum va fi de data asta, dar atunci când Moldova structura un pachet de asistență din partea tuturor partenerilor noștri de dezvoltare, una din condiția fost existența unui program valabil cu Fondul Monetar Internațional. Vă spuneam, programul cu FMI, asta este un gen de verde semafor și pentru investitorii instituţionali, și pentru cei privați. Asta înseamnă că statul respectiv are bonitatea necesară pentru a i se oferi mijloace. Este foarte importantă pentru noi existența unui program cu FMI.”
Europa Liberă: Dar un nou acord cu FMI cum ar trebui să arate?
Valeriu Lazăr: „Un program care noi intuiam că mai puțin va însemna mijloace financiare de la Fondul Monetar Internațional. Dar va fi un program care ne va da credibilitatea necesară statului Republica Moldova de a atrage și alte mijloace. Dar nici nu am ajuns să discutăm cu ei elementele acestui program fiindcă noi nu am finalizat programul anterior.”
Europa Liberă: Dar l-am auzit pe liderul comuniștilor, Domnul Voronin, care zicea că pentru moment mai bine s-ar renunța la un program cu FMI.
Valeriu Lazăr: „Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar eu zic că Republica Moldova la necesarul său de investiții, la necesarul de a avea programe foarte solide din partea partenerilor de dezvoltare are nevoie de un program cu FMI-ul. Aceasta pe partea de finanțări. Mai mult decât atât, FMI nu înseamnă doar o instituție care dă bani, FMI-ul înseamnă o instituție care are foarte bună expertiză, parteneriatul cu ei înseamnă și foarte multă consultanţă, să înțelegem noi mai bine și să fim într-un fel incorporați în procesul acesta la nivel global, de aceea noi avem nevoie de ei.”
Europa liberă: În ultimul timp mai puţin se vorbeşte despre creştere economică şi mai mult despre încetinirea creşterii economice, de ce?
Valeriu Lazăr: „Vă asigur că anul trecut, putem spune că am avut o stagnare economică pe o conjunctură internă şi externă foarte nefavorabilă. Cauzele deja au fost evidenţiate, doar scorul agriculturii a însemnat minus 2,9. Colegii de la Biroul Naţional de Statistică au aplicat acest filtru, adică cum ar fi arătat economia Republicii Moldova, dacă facem abstracţie de agricultură, adică nici pozitiv nici negativ, avea să fie o creştere de 2,3%. Chiar şi în situaţia în care nu ar fi fost acest an agricol absolut nefavorabil, oricum am fi înregistrat o anumită încetinire a creşterii economice, şi acest scor deja depinde de factorii externi, în special de situaţia din ţările cu care noi facem comerţ, fiindcă noi suntem foarte dependenţi de ce se întâmplă, - primul -, în ţările în care exportăm, doi - în ţările de unde ne vin remitenţele, care rămân în continuare un factor destul de important. Şi dacă la capitolul doi nu se întâmplă nimic catastrofal, avem anumite schimbări structurale, mai multe remitenţe vin din Federaţia Rusă, dar putem spune că acest factor, mai mult sau mai puţin, a
Exporturile Moldovei în Uniunea Europeană au scăzut anul trecut cu 6,4%...
fost unul stabil. Şi atunci înregistrăm scorul industriei foarte modest, fiindcă ea era orientată preponderent pe piaţa Uniunii Europene şi acolo avem ce avem. Să zicem exporturile, anul trecut, în Uniunea Europeană au scăzut cu 6,4%, ceea ce înseamnă evident că principala piaţă de desfacere a Republicii Moldova ca grup de ţări care deţine aproape 50 la sută este, într-un fel, în declin. Din perspectiva noastră internă asta înseamnă că mărfurile moldoveneşti nu sunt încă suficient de competitive pe piaţa Uniunii Europene, ceea ce pe noi ne preocupă.”
Europa Liberă: Sau invers, am mai înţeles tot de la specialişti că Moldova exportă preponderent materie primă. Dacă ar exporta mărfurile finite ar avea de câştigat tot economia?
Valeriu Lazăr: „Discutabil. Al doilea sau al treilea an, 20 şi ceva la sută sunt produse industriale manufacturate, adică aceste nu sunt materii prime. Dacă vorbim de produsele agricole, aici iarăşi trebuie să introducem claritate. Din punct de vedere comercial, cele mai bune preţuri le ai la fructe şi legume în stare proaspătă. Pe de o parte, ele pot fi considerate materie primă, dar din perspectiva pieţei este cel mai bun
Sectorul agroalimentar are potenţial pe piaţa UE, dar trebuie să investim foarte mult...
preţ. De aceea, e o zonă mai mult decât discutabilă. Ceea ce este adevărat e că în zona Uniunii Europene, pentru care noi avem un potenţial foarte bun, suntem destul de competitivi, pe zona produselor agroalimentare. Dar să nu uităm că piaţa Uniunii Europene este foarte protejată prin aşa numite metode netarifare care înseamnă că cerinţele de calitate sunt foarte înalte. Ceea ce înseamnă că noi avem potenţial cu sectorul agroalimentar pe această piaţă dar trebuie să investim foarte mult şi la nivelul statului şi la nivelul întreprinderilor, în calitate şi în laboratoare, sisteme moderne de management a calităţii.
Pe de altă parte noi suntem încă destul de competitivi şi pe produsele industriale. Deloc întâmplător are loc delocalizarea în Republica Moldova a anumitor activităţi industriale, industria uşoară, industria de automobile. De ce, fiindcă la aceste produceri este destul de mare ponderea manoperei, ori noi la capitolul preţ, calitatea manoperei încă suntem competitivi. De aceea eu nu sunt de acord cu cei care zic că
Suntem încă destul de competitivi şi la produsele industriale...
noi nu suntem competitivi în regiune, dar noi trebuie să valorificăm această competitivitate, ori asta ar însemna să avem tehnologii mai moderne şi să avem oameni mai pregătiţi.
Succesul nostru depinde de sinergia dintre capitalul industrial şi capitalul uman. Dar asta presupune şi investiţii publice, asta înseamnă că statul trebuie să se preocupe foarte mult de aceste domenii. Statul trebuie să vadă care sunt constrângerile pentru investiţiile industriale, dacă investitorii spun că venim pe o platformă gata, nu trebuie să ne temem să le oferim parcuri industriale. Dacă investitorii spun că avem nevoie de oameni de o anumită pregătire, statul trebuie să îşi canalizeze toate resursele în investiţiile în capitalul uman , orientându-se la ceea ce vor investitorii şi atunci noi vom avea acest rezultat.”
Europa Liberă: De ce statisticile arată totuşi că foarte multe firme, întreprinderi ajung în pragul falimentului, cineva îmi zicea că chiar ar fi pe lună o sută de întreprinderi care ajung să îşi sisteze activitatea?
Valeriu Lazăr: „Bine, noi trebuie să înţelegem că într-o economie de piaţă…
Europa Liberă: Dar are Republica Moldova economie de piaţă?
Valeriu Lazăr: „Sigur că are economie de piaţă. Nu e perfectă, nu funcţionează pe deplin toate mecanismele, dar este o economie de piaţă şi însăşi faptul că dispar şi apar întreprinderi noi, asta înseamnă că noi suntem într-o economie de piaţă. Cel care a început o afacere trebuie să înţeleagă că el deja riscă. Câştigă, supravieţuieşte cel care este mai bun - asta înseamnă că se gândeşte mai mult, aduce tehnologii mai moderne, investeşte în oameni, etc. De aceea, nu ar fi corect să ne orientăm doar după numărul de întreprinderi închise, fiindcă alături se deschid altele. Dar într-o conjunctură economică favorabilă, atunci când e creştere în Uniunea Europeană, suntem bine-veniţi acolo şi suntem competitivi, sigur că şi acasă lucrurile merg mai
Cei care vor să înceapă afaceri şi au bani, statul pur şi simplu este obligat să îi ajute...
bine. Ori dacă vorbim de industria uşoară, au scăzut comenzile, automat companiile mai mari încearcă să îşi facă loc, acestea mai mici, unele se închid, altele se deschid. Apar oameni mai întreprinzători care prind în această conjunctură oportunităţile, de aceea uitaţi-vă ca la ceva firesc.
Pentru cei care vor să îşi înceapă afaceri şi au bani, statul pur şi simplu este obligat să îi ajute. Programele dedicate pe care le avem noi sunt anume orientate către cei care au şi ideea şi banii, dar ei trebuie ajutaţi, sau nu au suma integrală de bani, sau nu ştiu ce înseamnă un plan de afaceri. De acea eu zic politică de suport, politică industrială activă a statului, asta ar însemna să ajute întreprinderile, să nu le lase de capul lor, prin programe dedicate. Nu trebuie să ne temem, să atragem inclusiv şi bani din afară, să cumpărăm pe intern aceste mijloace care există, nu trebuie să ne temem să o facem. Eu vă aduceam exemplul cu Pare 1+1. La un leu investit de stat noi atragem trei, patru lei de la oameni. Dacă am avea la fiecare ban public alocat un multiplicator de cel puţin patru, păi asta este. Oamenii, când îi întrebăm, dar de ce voi veniţi, ei spuneau, noi poate avem toţi banii, dar vrem să vedem că statul este alături de noi fiindcă ne ajută cu informaţia, ne ajută cu suportul administrativ. Şi atunci când noi vom acumula masa
Când noi vom acumula masa critică de aceste întreprinderi, de antreprenori pregătiţi, aşa va apărea coloana vertebrală a unei economii de piaţă...
critică de aceste întreprinderi, de antreprenori pregătiţi, aşa va apărea coloana vertebrală a unei economii de piaţă. Noi trebuie să muncim foarte mult cu aceşti oameni şi trebuie să investim în pregătirea lor profesională, să-i ajutăm să acceseze diferite pieţe, asta înţeleg eu o poziţie activă a statului în domeniu.”
Europa Liberă: De ce nu aţi putut să anticipaţi suspansul în relaţiile dintre republica Moldova şi FMI?
Valeriu Lazăr: „Inevitabil noi va trebui să restabilim acest dialog.”
Europa Liberă: Cum şi când?
Valeriu Lazăr: „Când Guvernul va fi pregătit să invite o nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional.”
Europa Liberă: Ca să fie pregătit Guvernul înseamnă că ce trebuie să facă?
Valeriu Lazăr: „Trebuie să avem Guvern. Cei de la FMI discută cu un guvern cu mandat deplin.”
Europa Liberă: Deci şedinţa bordului la mijlocul lui aprilie nu va avea loc?
Valeriu Lazăr: „Şedinţa de la mijlocul lunii aprilie cu referinţă la Republica Moldova are sens în două cazuri. Fie noi îndeplinim integral ceea ce ne-am angajat, eu nu văd cum să o facem până la sfârşitul săptămânii, fie guvernul mai solicită încă o dată amânarea acestui program, dar ei trebuie încă să accepte lucrul acesta.”
Europa Liberă: Dar ce nu a reușit să onoreze Republica Moldova din ceea ce și-a asumat în fostul acord dintre Guvernul Moldovei și FMI?
Valeriu Lazăr: „Sunt un șir de angajamente. O condiție era revizuirea legii bugetului și aducerea legii bugetului în corespundere cu noul scenariu economic care este unul revizuit și este ceva, îmi zic așa, mai modest.”
Europa Liberă: Ce trebuia să faceți cu bugetul, ce parametri trebuia să modificați?
Valeriu Lazăr: „Trebuie să ne uităm care este PIB-ul nominal, el este cu 3 miliarde de lei mai mic. De regulă, în ultimii ani de zile veniturile bugetului public național au cam 32-34 de procente din PIB-ul nominal, asta ar însemna o treime Ce ar însemna ca și impact pentru buget? Dacă noi scădem PIB-ul nominal, dar noi îl vedem acum mai mic pe anul ăsta cu 3 miliarde de lei, asta ar însemna cam o treime din această suma, asta ar însemna bani mai puțini acumulați la buget. Plus-minus un miliard de
Guvernul trebuie să se uite în cifrele actualizate care sunt agreate și de FMI și trebuie să-și aducă în corespundere bugetul cu noile realități economice...
lei mai puțin la bugetul public național. Asta ar însemna că Guvernul trebuie să se uite în cifrele actualizate care sunt agreate și de FMI și trebuie să-și aducă în corespundere bugetul cu noile realități economice. Asta ar însemna în sens practic, ca să nu intru acum prea mult în detalii, fiindcă dacă tu îți planifici niște cheltuieli pe un scenariu de venituri, iar scenariul de venituri depinde de evoluția economică și noi vedem că este irealizabil, atunci în mod normal deja la începutul anului trebuie să-l corectezi, dar nu-i nimic grav, putem s-o facem. De regulă, primele semnale apar undeva prin luna martie, de aceea eu cred că nu-i nimic grav dacă în perspectiva următoarelor câteva luni de zile Guvernul își va revizui încă o dată, își va analiza toate perspectivele și în caz de necesitate va merge în Parlament cu modificarea legii bugetului, asta una din variante.”
Europa Liberă: Dar cu excepția modificării PIB-ului, care încă ar mai fi?
Valeriu Lazăr: „Deficitul bugetar raportat la PIB este o cifră foarte importantă pentru ei.”
Europa Liberă: Ați spus că la mijloc ar fi și ultimele legi care s-au adoptat mai întâi în Guvern, după aceea în Parlament, referitor la majorări de salarii.
Valeriu Lazăr: „Ei cel puțin în scrisoarea lor s-au referit la faptul că Guvernul nu a consultat cu ei aceste inițiative legislative. Repet, eu nu intru acum pe partea de conținut. Acest subiect cu mine în calitate de ministru al economiei și cu mine în calitate de negociator cu FMI-ul nici nu a fost discutat. De aceea, eu nici nu vreau să speculez, tocmai de aceea eu am fost în imposibilitatea de a vota, nici pro nici contra în ședința de Guvern, fiindcă eu sunt deprins să votez cu capul.”
Europa Liberă: Ultima tranșă va intra în Republica Moldova?
Valeriu Lazăr: „Nu știu. Dacă bord-ul din 20 aprilie nu va avea loc că n-are cum.”
Europa Liberă: Lipsa acestor bani ce înseamnă? Sunt 70 de milioane.
Valeriu Lazăr: „Nu-i nimic, nu-i nimic, sunt șaptezeci și ceva milioane de dolari, merg pentru suplimentarea rezervelor valutare ale Băncii Naționale. Așa cum arată acum rezervele valutare ale Băncii Naționale eu nu văd nici un pericol, adică nu aceasta este problema, este credibilitatea Republicii Moldova în relațiile noastre cu
Problema este credibilitatea Republicii Moldova în relaţiile noastre cu toţi partenerii de dezvoltare. Este foarte importantă pentru noi existenţa unui program cu FMI...
toți partenerii de dezvoltare. Fiindcă nu știu cum va fi de data asta, dar atunci când Moldova structura un pachet de asistență din partea tuturor partenerilor noștri de dezvoltare, una din condiția fost existența unui program valabil cu Fondul Monetar Internațional. Vă spuneam, programul cu FMI, asta este un gen de verde semafor și pentru investitorii instituţionali, și pentru cei privați. Asta înseamnă că statul respectiv are bonitatea necesară pentru a i se oferi mijloace. Este foarte importantă pentru noi existența unui program cu FMI.”
Europa Liberă: Dar un nou acord cu FMI cum ar trebui să arate?
Valeriu Lazăr: „Un program care noi intuiam că mai puțin va însemna mijloace financiare de la Fondul Monetar Internațional. Dar va fi un program care ne va da credibilitatea necesară statului Republica Moldova de a atrage și alte mijloace. Dar nici nu am ajuns să discutăm cu ei elementele acestui program fiindcă noi nu am finalizat programul anterior.”
Europa Liberă: Dar l-am auzit pe liderul comuniștilor, Domnul Voronin, care zicea că pentru moment mai bine s-ar renunța la un program cu FMI.
Valeriu Lazăr: „Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar eu zic că Republica Moldova la necesarul său de investiții, la necesarul de a avea programe foarte solide din partea partenerilor de dezvoltare are nevoie de un program cu FMI-ul. Aceasta pe partea de finanțări. Mai mult decât atât, FMI nu înseamnă doar o instituție care dă bani, FMI-ul înseamnă o instituție care are foarte bună expertiză, parteneriatul cu ei înseamnă și foarte multă consultanţă, să înțelegem noi mai bine și să fim într-un fel incorporați în procesul acesta la nivel global, de aceea noi avem nevoie de ei.”
