Vicepremierul respinsabil cu economia Valeriu Lazăr a declarat jurnaliștilor că nu împărtășește estimarea pesimistă despre zero creștere economică anul acesta, făcută zilele trecute de guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțan. Vorbind după ședința guvernului, Lazăr a spus că datele pe care le are el sunt mai optimiste, iar într-un interviu cu Valentina Ursu a sugerat că nu este singurul responsabil în guvern pentru reforma economică.
Europa Liberă: Domnule Lazăr, aceste declaraţii ale guvernatorului că economia va bate pasul pe loc se adeveresc?
Valeriu Lazăr: „Scenariul pentru anul economic 2012 presupune o creştere economică de 3%, pe final de an. Conform totalurilor pentru semestrul I, în realitate, avem o creştere de 1%, de aceea, ca să dăm o definiţie foarte clară acestui fenomen, are loc o încetinire a creşterii economice. Or, plus 1%, înseamnă, până la urmă, creştere economică. Deja avem date operative care ne indică că pentru trimestrul II evoluţia va fi ceva mai bună.”
Europa Liberă: De unde, dacă e secetă?
Valeriu Lazăr: „Acuş ajungem şi la secetă. De fapt, rezultatele în agricultură se reflectă mai mult în trimestrul III şi IV. Adică în trimestrul I şi II de fapt ponderea, să zic aşa, a agriculturii este mai mică. Valoarea adăugată în agricultură începe a apărea, atunci când are loc comercializarea produselor şi respectiv când apare roada. De aceea, readuc aminte, în trimestrul I industria a fost minus 4,6%. Or, pentru jumătate de an, industria este la minus 0,3%. Observăm că totuşi trimestrul II de fapt este mult mai bun. Îşi revine industria, îşi revin transportatorii. Suntem în aşteptarea datelor operative care vor determina rezultatul trimestrului II şi IV. Şi aici într-adevăr surpriza plăcută sau neplăcută poate să ne vină din zona agriculturii. Ca şi rezultat al agriculturii primare, dar să nu uităm că în structura industriei aproape 50% revine industriei prelucrătoare, care are la bază materia primă agricolă. Este o realitate.”
Europa Liberă: Într-un interviu cu Europa Liberă, fostul premier Sturza spunea că economia e pe butuci.
Valeriu Lazăr: „Dumnealui a fost prim-ministru, a fost ministru al economiei. Cred că şi-a dat şi lui pe undeva această apreciere. Cu ce eu pot cădea de acord – se menţin încă foarte multe constrângeri structurale. 80% din soluţiile de care are nevoie economia Republicii Moldova, pentru a se dezvolta mult mai robust şi mai sănătos, ţin de reforme structurale: reforma justiţiei, reforma educaţiei. Adică sunt chestii de sistem, fiindcă noi tot vorbim – investiţii străine. N-o să vină investiţii străine, atât timp cât noi...
Europa Liberă: Domnul Sturza zicea: inteligenţă şi investiţii...
Valeriu Lazăr: „Corect. Şi atunci eu spuneam: 80% din soluţii sunt pe termen mediu-lung. Reformele, aşa-numite structurale care necesită foarte multă perspicacitate şi ele trebuie realizate sau sunt întârziate, care cu 20 de ani, care cu 15 ani de zile. Şi aici îi au dreptate. Altele 20 sunt de fapt în zona anumitor reforme care nu necesită foarte multe resurse, nu necesită foarte mult timp. Hai să zicem: administrarea vamală, administrarea fiscală, tot ce se numeşte activitate de control, reglementarea din partea statului – pentru asta trebuie voinţă, pentru asta trebuie ca toţi conducătorii acestor instituţii să înţeleagă că barierele în plus pentru operatorii economici în plină conjunctură nefavorabilă costă, le scade din competitivitate. Şi aici nu trebuie alocaţii de milioane. Aici trebuie să vrea, să ştii şi să faci.”
Europa Liberă: Domnule Lazăr, dar de ce nu e această voinţă?
Valeriu Lazăr: „Situaţia actuală îi impune pe toţi să manifeste această voinţă şi, dacă observaţi, chiar şi schimbările care au loc la nivel de Guvern, până la urmă, nu e altceva decât o replică sănătoasă la aceste aşteptări care vin din partea societăţii. Se vede că trebuie să se coacă premisele, dar eu sunt încrezător că aceste schimbări vor da rezultate. Eu am avut multe discuţii şi cu domnul Sturza la capitolul acesta şi dumnealui zicea: „Ştii, 4-5% pe care le propuneţi voi de creştere nu este suficient”. Şi eu zic că şi eu sunt de acord, că aş fi vrut să fie 10-15%, dar noi suntem realişti. Pentru asta trebuie să existe premise. Pe mine acuma mai puţin mă interesează că e 4-5-10%, fiindcă noi avem nevoie de o creştere durabilă, fiindcă poţi să arunci, de exemplu, pe piaţă câteva miliarde de lei, să ai iluzia că uite ai crescut un an de zile, după care îţi vin 3-4 ani de recesiune. De aceea sarcina noastră este să avem perspicacitatea necesară, să facem reformele structurale, care ar asigura ca această creştere să fie mult mai sănătoasă, mult mai durabilă şi mai puţin dependentă de Bunul Dumnezeu sau de măria sa natură. Noi nu avem altă soluţie decât să diversifică, decât să dezvoltăm, inclusiv în spaţiul rural, aşa-numitele afaceri non-agricole, micile industrii. Tot ce trebuie să facem se regăseşte în documentele noastre de politici, începând de la Strategia 2020 şi terminând cu strategiile sectoriale.”
Europa Liberă: Dar o încetinire a economiei cum se răsfrânge asupra bunăstării cetăţeanului?
Valeriu Lazăr: „Per ansamblu, sigur că atunci când are loc încetinirea economiei, asta înseamnă că veniturile cresc mai încet decât era preconizat. Dar eu observ că cetăţenii noştri deja într-un fel îşi racordează cheltuielile la aceste aşteptări, fiindcă consumul care vine din comerţ ne-a arătat o creştere de 1,5%, adică oamenii se adaptează la toate aceste semnale. Oricum ceea ce noi avem acum, chiar pe fundalul încetinirii ritmului de creştere economică, noi avem în termeni nominali şi în termeni reali avem creşterea salariului mediu pe economie. De fapt, dacă ne uităm în structura veniturilor la oameni, totuşi salariile pe care le primesc ei deţin cea mai mare pondere, după care vin plăţile sociale. Nici una, nici alta nu au scăzut şi de fapt ritmul de creştere a salariului este mai mare decât ritmul creşterii economice. Ceea ce ar însemna că, per ansamblu, nivelul de venituri, poate chiar şi dacă va creşte ceva mai modest, dar oricum va fi în creştere. Ceea ce ar însemna simplu: nivelul bunăstării populaţiei nu ar trebui să scadă.”
Europa Liberă: Şi totuşi vine sezonul rece, nu e exclus că unele din tarife vor fi şi majorate. Atunci cetăţeanul devine mult mai vulnerabil în faţa problemelor cu care se confruntă, chiar dacă ziceţi că ştie să-şi gestioneze mai raţional bugetul familiei.
Valeriu Lazăr: „Tarifele anul acesta nu vor creşte şi, dacă observaţi, inflaţia pe 7 luni raportată la 1 decembrie este de circa 1% şi inflaţia anualizată este de circa 4%, adică ce a fost mai greu noi am trecut, fiindcă greu a fost 2 ani în spate, atunci când, conform acordurilor semnate anterior, s-a ajuns la preţul mediu european la gazele naturale şi de fapt de acolo pe lanţ au venit majorările şi deja al 2-lea an Republica Moldova de fapt practică preţurile europene. Adică în mod normal noi nu vom avea aceste creşteri prag. Garantez că aceste majorări nu vor avea loc. Pentru trimestrul I, anul viitor, depinde de rezultatul negocierilor contractului care va urma, depinde de rezultatul negocierilor cu furnizorii de energie electrică, dar până la sfârşitul anului pe partea asta majorări noi nu aşteptăm. Riscul poate veni din zona produselor agro-alimentare, dar sper că această creştere să nu contribuie la o majorare prea mare a indicilor preţului de consum. N-ar trebui, în mod normal, să se întâmple. Dar au fost compromise foarte multe culturi agricole. Sunt nişte cauze obiective, naturale. Regretabil, dar noi încă nu avem remedii.”
