Campania electorala pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie este pe ultima suta de metri. Despre miza acestui scrutin pentru Republica Moldova discutam cu invitata emisiunii electorale de azi care este cercetatoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi.
Europa Liberă: Unii analişti susţin că actuala bătălie electorală s-a centrat mai mult pe subiecte de politică externă şi poate mai puţin pe cele de interes intern. Chiar credeţi că viitorul european al Moldovei depinde de rezultatele alegerilor de duminică?
Anneli Ute Gabanyi: Cred că aceste alegeri sînt foarte importante. Dacă n-ar fi fost decît semnalele foarte clare venite atît din partea Uniunii Europene cît şi din partea Statelor Unite. Orientarea externă a Republicii Moldova este o miză, şi acest lucru este privit, cel puţin în exterior, în acest fel.
Europa Liberă: Şi dacă tot vorbim despre această confruntare dramatică de-a lungul axei est-vest, de ce Moscova califică situaţia din Republica Moldova drept una incertă? Care ar putea fi relaţia moldo-rusă după acest scrutin parlamentar? Cei de la Kremlin spun că rămîn în aşteptare, şi nici nu au ascuns niciodată că ar dori ca la Chişinău să vină la guvernare o alianţă de centru stînga, adică PCRM plus PD...
Anneli Ute Gabanyi: Acest demers este deja o politică, anume politica de divizare şi de slăbire a Alianţei pentru Integrare Europeană. Rusia se află cred într-o poziţie destul de confortabilă în momentul de faţă. Din punct de vedere extern nu poate servi prea bine drept „sperietoare”, pentru că există această comunicare cu Germania, respectiv cu Uniunea Europeană, în legătură cu o eventuală soluţionare a conflictului denumit de atîţia ani drept cel mai uşor de soluţionat (deşi întreb în paranteză de ce nu a fost soluţionat, dacă e aşa de uşor desoluţionat). Rusia poate să stea şi să aştepte, mai ales că nu poate lua partea pe faţă Partidului Comuniştilor, ceea ce le-ar dăuna probabil acestora în momentul de faţă.
Europa Liberă: Aşa sau altfel, în Republica Moldova, totuşi alegerea se face între forţele democratice şi Partidul Comuniştilor, iar demnitarii de la Bruxelles sugerează că Uniunea Europeană vrea stabilitate, şi oricare ar fi configuraţia politică, ce contează e să fie una stabilă, una fezabilă, şi îşi arată simpatiile pentru o coaliţie liberal-democrată, similară celei care a guvernat Republica Moldova în ultimul an.
Anneli Ute Gabanyi: Sigur că da, în speranţa că o astfel de coaliţie ar putea într-adevăr să aducă stabilitate internă şi stabilitate în comunicarea cu exteriorul, necesară de altfel şi pentru investitorii care, dacă ar veni, ar putea să schimbe în mai bine situaţia economică din ţară. Problema este că Uniunea Euroepană nu poate în acelaşi timp să spună că un partid cu care a negociat şi în trecut, Partidul Comuniştilor, ar fi un partid nedemocratic. Aici e problema. Totuşi, ar fi aproape de datoria partidelor din Alianţă să facă în aşa fel încît să proiecteze, atît în interior cît şi în exterior, dar acum mai ales în interior, imaginea că trag în aceeaşi direcţie şi că (ceea ce mie mi-a lipsit în această luptă electorală) vor forma o coaliţie împreună în acest format şi după alegeri.
Europa Liberă: Liderul Partidului Democrat, Marian Lupu pleda recent pentru o coagulare a forţelor politice într-un viitor guvern de uniune naţională. Credeţi că ar fi o salvare pentru Republica Moldova? De ce această nouă variantă de guvernare?
Anneli Ute Gabanyi: Nu ştiu dacă nu cumva dl Lupu se gîndeşte la posibilitatea, care nu poate fi exclusă, ca Alianţa să nu aibă majoritatea, cel puţin aceea necesară pentru alegerea preşedintelui. Dar în acest caz s-ar putea ca dl Lupu să facă al doilea pas, după ce l-a făcut pe primul. Mai întîi trebuie să se insiste pe continuarea guvernării de către forţele democrate.
Europa Liberă: Astăzi la Chişinău se află liderul georgian Mihail Saakashvili. Credeţi că face bine, sau face mai puţin bine în ajun de alegeri? Pentru că există şi o reacţie din partea unor concurenţi electorali care consideră această vizită drept o provocare, ar putea să complice şi mai mult relaţiile moldo-ruse. Ce credeţi despre aceste vizite în ajun de alegeri? Au mai fost şi alte vizite. Tot dl Saakashvili a venit la Chişinău în 2005 şi l-a susţinut în campanie pe preşedintele de atunci Voronin...
Anneli Ute Gabanyi: Exact. Problema este că astfel de vizite, aş spune, servesc, probabil unor candidaţi, din cadrul Alianţei, mai mult decît altora. Deşi în politica externă, mai ales în orientarea pro-europeană, partidele Alianţei sînt foarte bine orientate în aceeaşi direcţie, în politica acestor partide vis-a-vis de Rusia, în legătură cu tema NATO, şi aceea vis-a-vis de România, există nuanţe care ar putea fi interpretate, sau chiar exploatate drept semnale că totuşi Alianţa nici în politica externă nu este atît de unită aşa cum speră, cred, sincer electoratul, mai ales acela de care va depinde continuarea acestei Alianţe.
Europa Liberă: Credeţi că vizita dlui Saakashvili ar însemna susţinerea doar a unuia sau a doi lideri din Alianţă? Sau ce-ar însemna?
Anneli Ute Gabanyi: Păi cam asta ar însemna, cel puţin la această interpretare s-ar putea ajunge din partea opoziţiei, de exemplu. Şi cum spuneaţi nici semnalul nu este atît de clar, pentru că, într-adevăr, la precedentele alegeri dl Saakashvili a apărut în aceeaşi ipostază de luptător împotriva Rusiei, deşi între timp situaţia s-a schimbat puţin ...
Europa Liberă: Şi chiar de această dată liderul comuniştilor Vladimir Voronin refuză să se întîlnească cu dl Saakashvili....
Anneli Ute Gabanyi: Da, se vede deci că s-au schimbat poziţiile şi de-o parte şi de alta. V-am spus, m-a impresionat multidudinea semnalelor din afară. Mă întreb dacă acest semnal era neapărat necesar.
Europa Liberă: Ultimul sondaj arată că 77 % din respondenţi ar merge la vot în această duminică. Să credem în această cifră? Pentru că pe de altă parte liderii politici au crezut într-o cifră asemănătoare la plebisicitul din 5 septembrie şi referendumul a eşuat. Ar exista vreo explicaţie pentru asta?
Anneli Ute Gabanyi: Este foarte greu de spus, pentru că, aşa cum spuneaţi, sondajele de opinie, de altfel nu numai în Republica Moldova, dar şi în alte ţări, par a deveni tot mai inexacte şi prezicerile sînt tot mai greu de făcut. Cred că în primul rînd este important cîţi votanţi se vor duce realmente la vot, iar în al doilea rînd mai este şi procentajul destul de mare al acelora care la începutul acestei săptămîni nu ştiau încă pentru cine să voteze. Să sperăm că mesajele care s-au transmis şi se vor mai transmite în această săptămînă, cît mai durează lupta electorală, vor fi atît de clare şi atît de profesional comunicate încît oamenii, mai ales cei de rînd, să înţeleagă că este în interesul lor absolut ca să voteze cu partidele care, chiar nefiind întotdeauna perfect pregătite şi perfect orientate, să ducă spre Uniunea Europeană.
