Premierul moldovean Vlad Filat şi ministrul de externe roman, Teodor Baconschi, au semnat în seara zilei de ieri la Bucureşti Tratatul între România şi Republica Moldova privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră. Despre necesitatea, beneficiile acestui tratat, dar şi despre controversele iscate de semnarea acestui act vom discuta în această dimineaţă cu analistul politic Corneliu Ciurea.
Europa Liberă: Tratatul între România şi Republica Moldova cu privire la regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră a fost semnat, aşadar, aseară la Bucureşti... Coincidenţa face că astăzi este o nouă aniversare a Căderii Zidului Berlinului la 1989... Dar lăsând la o parte coincidenţele pe care unii se vor grăbi să le considere ironice, evenimentul de aseară poate fi considerat, totuşi, drept unul istoric sau e vorba doar de o rutină diplomatică?
Corneliu Ciurea: Aş spune că este un eveniment important dar nicidecum istoric, pentru că nu este vorba despre un tratat politic sau despre o schimbare esenţială în relaţiile dintre cele două state. Vorbim despre un tratat tehnic, aşa cum s-a şi menţionat de către cancelariile de la Chişinău şi Bucureşti, şi intrarea într-o normalitate dacă vreţi de rutină. Pentru că tratatul în sine nu aduce multe lucruri noi, chiar dacă spunem asta în condiţiile în care nu ştim exact ce este scris în acest tratat întrucât încă nu a fost dat publicităţii.
Europa Liberă: S-a tot pus accentul pe faptul că Tratatul respectiv nu este unul politic, ci unul - cum a precizat şi şeful diplomaţiei române - eminamente tehnic. De ce se insistă pe acest accent, în special de către Bucureşti?
Corneliu Ciurea: Pentru că un tratat tehnic este un tratat care în primul rând este semnat la nivel de guvern. Un tratat politic s-ar fi semnat la nivel de preşedinţi. Şi vedem că însemnătatea acestui tratat pentru România este cea care este, este semnarea la nivel de prim-miniştri. Sigur există şi conotaţii politice legate de acest tratat – nu le putem nega. Tratatul pică într-o perioadă electorală, tratatul are menirea să contracareze anumite acuzaţii legate de existenţa unor pretenţii teritoriale din partea României. Dar în primul rând eu cred că nu doar Bucureştiul pretinde că tratatul este unul tehnic. Şi Chişinăul, întrucât nu este vorba despre împărţirea frontierei sau divizarea frontierei. Este vorba despre un regim de frontieră, ceea ce este o chestie eminamente tehnică.
Europa Liberă: Chişinăul, ca orice oraş este diferit, dle Ciurea, să ascultăm preţ de un minut una dintre primele reacţii ale PCRM - partidul care a insistat obsesiv, cât a fost la guvernare, asupra semnării unui acord de frontieră. Secretarul PCRM Iurie Muntean.
Iurie Muntean: „Este un acord absolut tehnic, care nu rezolvă problema de bază, problema legitimizării frontierei între Republica Moldova şi România. Este o mare diferenţă între acordul de frontieră, încheiat, spre exemplu, între România şi Ucraina, acord care la fel urmează a fi încheiat între România şi Republica Moldova şi acest, de fapt, în esenţă protocol, doar stabileşte regimul de trecere a frontierei. Înţelegeţi? El nu legitimizează frontiera ca atare, în modul în care el ar trebui s-o legitimizeze şi cum este primit în practica interstatală internaţională. Este un acord tehnic, care în mod normal ar fi trebuit să vină întru dezvoltarea, întru precizarea, întru detalierea unui acord de frontieră. Dar nu să-l preceadă. El nu-l substituie, prin definiţie nu poate să-l substituie.”
Europa Liberă: Deci, acest tratat, care nu a fost publicat încă şi care este considerat de comunişti văduvit de garanţii şi jurăminte că România nu va „acapara „Republica Moldova în perspectivă ... de fapt ce-l face totuşi deosebit de cel încheiat cu Ucraina, de exemplu? Cu atât mai mult că reprezentanţi ai diplomaţiei moldoveneşti au dat asigurări că este aproape similar cu cel ucrainean.
Corneliu Ciurea: În fond, din câte cunoaştem, experţii totuşi consideră că tratatul cu privire la frontieră între România şi R. Moldova n-ar fi cazul să fie semnat întrucât se ştie foarte clar pe unde trece frontiera între România şi R. Moldova. Au fost semnate acorduri încă în 1961, atunci când era URSS şi, în ’90, România a acceptat această frontieră. Deci, este discutabilă necesitatea semnării unui acord sau tratat de frontieră între R. Moldova şi România, pentru simplu motiv că se ştie exact pe unde trece această frontieră. Din această cauză la Bucureşti, dar şi la Chişinău paertidele din cadrul alianţei nu văd necesitatea unui acord sumplimentar. E alta problema tratatului de bază. La Chişinău sunt mai multe partide politice care doresc semnarea unui asemenea tratat politic de bază. Dar în ce priveşte tratatul cu privire la frontieră, doar PCRM-ul insistă asupra acestui lucru, celelate partide nu consideră că ar fi o necesitate.
Europa Liberă: De fapt, cât de mult credeţi că – aşa cum a fost declarată intenţia - semnarea acestui tratat ar crea Alianţei o ţamsă în plus în raport cu comuniştii sau le-ar lua comuniştilor argumentul „România vrea să acapareze Republica Moldova”?
Corneliu Ciurea: Da, au existat asemenea discuţii. De altfel s-au făcut presiuni şi din experior cu privire la necesitatea semnării unui asemenea tratat tocmai pentru a anula orice suspiciuni legate de pretenţiile teritoriale ale României. Eu sincer să vă spun nu prea înţeleg rostul acestor discuţii, întrucât nu cred că acum în context electoral vor conta foarte mult. Pentru mine semnarea acestui acord cu privire la regimul de frontieră este important ca un act în sine, care este detaşat de luptele electorale.
El cred că este important într-o anumită măsură şi pentru forumurile europene, care de multe ori vibrează la auzul acestor noţiuni vehiculate de PCRM cu privire la pretenţiile teritoriale ale României. Dar în rest nu cred că ar avea o însemnătate foarte mare. Repet, este un act tehnic important în sine pentru faptul că normalizează relaţiile la trecerea frontierei.
Europa Liberă: Un act tehnic, dle Ciurea, dar multă lume a spus, a remarcat că fără acest act tehnic mişcarea către UE a R. Moldova ar fi fost mult mai lipsită de inspiraţie, ca să spunem aşa...
Corneliu Ciurea: Tocmai de asta am şi menţionat faptul că anumite state din UE, chiar UE însăşi au salutat acest act de semnare întrucât semnarea acordului demonstrează încă o dată transparenţa relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău.
Europa Liberă: Cât de justificat vi se pare punctul de vedere – exprimat de un fruntaş comunist – că România a avut doar un singur motiv să semneze acest tratat acum şi nu mai înainte cu comuniştii - că ar dori să intre în zona Schengen şi că asupra ei e fac presiuni...
Corneliu Ciurea: Bun, e un limbaj puţin cam, să zic aşa, ofensiv. Probabil că există o doză de adevăr că acum România este extrem de interesată să nu fie criticată de nimeni întrucât are de rezolvat această problemă. Dar nu cred că ar fi un singur motiv în acest sens. Şi pînă la urmă, repet, semnarea acestui acord cu privire la regimul de frontieră este întru binele în primul rând a României şi R. Moldova. Pentru că, repet, se normalizează această relaţie. Că au existat aceste presiuni, admit, dar nu cred că ele singure au fost în măsură să determine semnarea acestui acord.
Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dle Ciurea. Din câte cunoaşteţi, acest tratat, textul acestui tratat, modul în care a fost semnat, este agreat în egală măsură şi cu aceiaşi pasiune de către toate componentele alianţei pentru integrare europeană sau în mod diferit?
Corneliu Ciurea: Nu vă pot spune. Eu cred că reacţii vor urma şi mai ales în situaţia în care tratatul va fi dat publicităţii, pentru că aici nu e vorba doar de partidele politice, dar e vorba şi de societatea civilă. Dar având în vedere că acest acord a fost semnat şi nu au existat voci în interiorul Alianţei care să se manifeste împotrivă, cred că textul este cunoscut în interiorul Alianţei şi nu există disensiuni în acest sens.
Europa Liberă: Dle Ciurea, Vă mulţumim mult că aţi fost cu noi în această dimineaţă.