Valentina Ursu: Doamnă Turea, personal când sărbătoreaţi naşterea Domnului?
Larisa Turea: De fapt de cam mult timp sărbătoream şi în 25 decembrie. Încercam să ne sincronizăm cu Europa.
Valentina Ursu: Dar şi pe 7 ianuarie?
Larisa Turea: Mai puţin, dar ţineam cont şi de doleanţele celorlalţi membri ai familiei.
Valentina Ursu: Dar părerea dumneavoastră despre această decizie de guvern care ar fi?
Larisa Turea: Cred că este foarte fericită şi este un cadou în acest sfârşit de an, un pas spre Europa şi spre a sărbători naşterea pruncului Isus împreună cu toată lumea. Sărbătoarea în general înseamnă o dorinţă de a fi împreună, de a împărtăşi o bucurie.
Valentina Ursu: Astăzi se va da startul sărbătorilor de iarnă cu inaugurarea pomului de Crăciun. L-am văzut deja în această dimineaţă instalat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Dacă ne amintim acum un an, de dispariţia bradului primăriei din Piaţa Marii Adunări Naţionale, a fost un subiect intens discutat şi mediatizat în presa locală şi internaţională chiar.
Larisa Turea: Un subiect penibil, un subiect pe cât de amuzant, pe atât de revoltător şi e foarte bine că în sfârşit încercăm să găsim o cale ca să fim toţi împreună. Ca să nu mai avem doi brazi, două conduceri. Această dualitate nu duce la nimic bun.
Valentina Ursu: Şi totuşi chiar dacă avem această decizie a guvernului, mulţi vor sărbători Crăciunul şi pe stil vechi?
Larisa Turea: E dreptul lor să-l sărbătorească. Probabil că totuşi generaţia tânără înclină să sărbătorească împreună cu Europa, împreună cu ceea ce ţine de firea noastră. Spinoza spunea că de fapt lucrurile au tendinţa să-şi păstreze condiţia. Deci, o sărbătoare este o sărbătoare şi eşti oarecum frustrat când mergi la lucru în ziua când toată lumea serbează un asemenea eveniment extraordinar.
Vitalie Enache: Doamnă Turea, cei care susţin păstrarea calendarului vechi, îndeamnă ca sărbătorirea Crăciunului sau a altor sărbători bisericeşti să fie lăsate pe seama bisericii şi să nu se implice autorităţile, aşa cum în opinia lor, marcarea unor sărbători nu e o chestiune pur astronomică, dar şi canonică şi de ordin liturgic. Opinia dumneavoastră, trebuie consultată şi biserica sau nu în situaţii de acest gen?
Larisa Turea: Păi este o chestiune care ţine de calendar. Atunci când nu renunţăm la un calendar care s-a învechit deja de un secol în toată lumea, probabil că trebuie şi biserica să ţină cont de ceea ce se întâmplă astăzi.
Vitalie Enache: Pentru că preoţii spun că pot apărea dezbinări sociale, ură şi nu numai?
Larisa Turea: Nu cred că pot apărea dezbinări sociale dintr-un calendar.
Valentina Ursu: Doamnă Turea, dar totuşi credeţi că au prea multe sărbători moldovenii pentru că dacă stăm să ne gândim, mai merg şi celebrează şi 1 mai, şi 9 mai, şi 7 noiembrie...
Larisa Turea: Nu cred că sunt prea multe sărbători oficiale. E vorba de dorinţa omului de a munci şi de eficienţa acestei munci, de rentabilitate. Poţi să mergi la lucru şi să nu faci nimic. Nu asta-i problema. Problema e în ce mod muncim, cum muncim, cum dorim să muncim, ce dorim să facem.
Valentina Ursu: Ceea ce am sesizat din vocile oamenilor întâlniţi ocazional în stradă e că ei ar vrea ca şi RM şi la acest capitol să se ralieze standardelor europene.
Larisa Turea: Bineînţeles. Mai ales că o asemenea sărbătoare când ne vin colindătorii, când răsună peste tot clinchete de clopoţei, este o încercare de a ne uni social, de a ne solidariza, de a ne solidariza într-o mare bucurie, în naşterea speranţei.
Valentina Ursu: În altă ordine de idei doamnă Turea, haideţi să vorbim un pic şi despre alte lucruri care s-au întâmplat mai recent. După mai mulţi ani în care pe site-ul oficial al guvernului moldovean figura abrevierea „MD”, adică de la limba moldovenească, zilele acestea a fost schimbată cu „RO” de la limba română. Înlocuirea a fost aplicată în referirile de limbă de pe paginile oficiale şi ale Parlamentului. Trebuia acest lucru să se întâmple, pentru că această dispută e la nesfârşit, ce limbă vorbim?
Larisa Turea: Da. Chestiunea limbii este o falsă problemă şi trebuie s-o decidă savanţii de la Academie, care au şi decis că avem limba română. Nu putem trăi în minciună. Deci, este din punctul meu de vedere, o revenire la normal, la firesc, la ceea ce este în firea lucrurilor.
Valentina Ursu: Şi precum am sesizat că deocamdată parlamentul şi guvernul au purces la această modificare, mai sunt şi alte instituţii, de exemplu preşedinţia, alte ministere. Care sunt cauzele acestei situaţii? Lipsa de cadre, lipsa de timp sau lipsa de interes?
Larisa Turea: Nu toţi sunt la zi cu site-urile. Nu pot să mă pronunţ. În orice caz, site-urile pe care le consult mai des au informaţie învechită chiar şi în domeniul culturii, care ar trebui să fie mai receptive la aşa ceva. Deci, probabil că e o chestiune aşa de încetineală inexplicabilă. Dar faptul că se revine la firesc este salutabil.
Valentina Ursu: Pentru că din exterior uneori imaginea Moldovei părea ridicolă. Eu îmi amintesc şi cazul când la Bruxelles s-a discutat în controversă despre ce limbă se vorbeşte în RM. Oficialii de aici, pe atunci spuneau că e limbă moldovenească, a fost afişată şi pe site-ul Uniunii Europene această sintagmă.
Larisa Turea: La fel era o chestiune penibilă pentru că toţi oamenii ştiau că este limba română şi în special cei din mediile internaţionale erau impuşi de legislaţia noastră să consimtă la un fals. Problema nu era a lor, problema era a Constituţiei noaastre, care decretează această limbă inexistentă în capitolul 13.
Valentina Ursu: Va mai fi acest măr al discordiei?
Larisa Turea: Depinde de legislativ. De ce va decide, cum se va schimba.
Valentina Ursu: Articolul 13 din Constituţie care stipulează că limba oficială este limba moldovenească, chiar şi dacă lingviştii susţin că populaţia din Moldova vorbeşte româna?
Larisa Turea: Legea e lege. N-avem încotro. Trebuie să ţinem cont de ea şi trebuie s-o schimbăm. Următorul pas sper să fie acesta.
Valentina Ursu: Mulţumim foarte mult.
Larisa Turea: De fapt de cam mult timp sărbătoream şi în 25 decembrie. Încercam să ne sincronizăm cu Europa.
Valentina Ursu: Dar şi pe 7 ianuarie?
Larisa Turea: Mai puţin, dar ţineam cont şi de doleanţele celorlalţi membri ai familiei.
Valentina Ursu: Dar părerea dumneavoastră despre această decizie de guvern care ar fi?
Larisa Turea: Cred că este foarte fericită şi este un cadou în acest sfârşit de an, un pas spre Europa şi spre a sărbători naşterea pruncului Isus împreună cu toată lumea. Sărbătoarea în general înseamnă o dorinţă de a fi împreună, de a împărtăşi o bucurie.
Valentina Ursu: Astăzi se va da startul sărbătorilor de iarnă cu inaugurarea pomului de Crăciun. L-am văzut deja în această dimineaţă instalat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Dacă ne amintim acum un an, de dispariţia bradului primăriei din Piaţa Marii Adunări Naţionale, a fost un subiect intens discutat şi mediatizat în presa locală şi internaţională chiar.
Larisa Turea: Un subiect penibil, un subiect pe cât de amuzant, pe atât de revoltător şi e foarte bine că în sfârşit încercăm să găsim o cale ca să fim toţi împreună. Ca să nu mai avem doi brazi, două conduceri. Această dualitate nu duce la nimic bun.
Valentina Ursu: Şi totuşi chiar dacă avem această decizie a guvernului, mulţi vor sărbători Crăciunul şi pe stil vechi?
Larisa Turea: E dreptul lor să-l sărbătorească. Probabil că totuşi generaţia tânără înclină să sărbătorească împreună cu Europa, împreună cu ceea ce ţine de firea noastră. Spinoza spunea că de fapt lucrurile au tendinţa să-şi păstreze condiţia. Deci, o sărbătoare este o sărbătoare şi eşti oarecum frustrat când mergi la lucru în ziua când toată lumea serbează un asemenea eveniment extraordinar.
Vitalie Enache: Doamnă Turea, cei care susţin păstrarea calendarului vechi, îndeamnă ca sărbătorirea Crăciunului sau a altor sărbători bisericeşti să fie lăsate pe seama bisericii şi să nu se implice autorităţile, aşa cum în opinia lor, marcarea unor sărbători nu e o chestiune pur astronomică, dar şi canonică şi de ordin liturgic. Opinia dumneavoastră, trebuie consultată şi biserica sau nu în situaţii de acest gen?
Larisa Turea: Păi este o chestiune care ţine de calendar. Atunci când nu renunţăm la un calendar care s-a învechit deja de un secol în toată lumea, probabil că trebuie şi biserica să ţină cont de ceea ce se întâmplă astăzi.
Vitalie Enache: Pentru că preoţii spun că pot apărea dezbinări sociale, ură şi nu numai?
Larisa Turea: Nu cred că pot apărea dezbinări sociale dintr-un calendar.
Valentina Ursu: Doamnă Turea, dar totuşi credeţi că au prea multe sărbători moldovenii pentru că dacă stăm să ne gândim, mai merg şi celebrează şi 1 mai, şi 9 mai, şi 7 noiembrie...
Larisa Turea: Nu cred că sunt prea multe sărbători oficiale. E vorba de dorinţa omului de a munci şi de eficienţa acestei munci, de rentabilitate. Poţi să mergi la lucru şi să nu faci nimic. Nu asta-i problema. Problema e în ce mod muncim, cum muncim, cum dorim să muncim, ce dorim să facem.
Valentina Ursu: Ceea ce am sesizat din vocile oamenilor întâlniţi ocazional în stradă e că ei ar vrea ca şi RM şi la acest capitol să se ralieze standardelor europene.
Larisa Turea: Bineînţeles. Mai ales că o asemenea sărbătoare când ne vin colindătorii, când răsună peste tot clinchete de clopoţei, este o încercare de a ne uni social, de a ne solidariza, de a ne solidariza într-o mare bucurie, în naşterea speranţei.
Valentina Ursu: În altă ordine de idei doamnă Turea, haideţi să vorbim un pic şi despre alte lucruri care s-au întâmplat mai recent. După mai mulţi ani în care pe site-ul oficial al guvernului moldovean figura abrevierea „MD”, adică de la limba moldovenească, zilele acestea a fost schimbată cu „RO” de la limba română. Înlocuirea a fost aplicată în referirile de limbă de pe paginile oficiale şi ale Parlamentului. Trebuia acest lucru să se întâmple, pentru că această dispută e la nesfârşit, ce limbă vorbim?
Larisa Turea: Da. Chestiunea limbii este o falsă problemă şi trebuie s-o decidă savanţii de la Academie, care au şi decis că avem limba română. Nu putem trăi în minciună. Deci, este din punctul meu de vedere, o revenire la normal, la firesc, la ceea ce este în firea lucrurilor.
Valentina Ursu: Şi precum am sesizat că deocamdată parlamentul şi guvernul au purces la această modificare, mai sunt şi alte instituţii, de exemplu preşedinţia, alte ministere. Care sunt cauzele acestei situaţii? Lipsa de cadre, lipsa de timp sau lipsa de interes?
Larisa Turea: Nu toţi sunt la zi cu site-urile. Nu pot să mă pronunţ. În orice caz, site-urile pe care le consult mai des au informaţie învechită chiar şi în domeniul culturii, care ar trebui să fie mai receptive la aşa ceva. Deci, probabil că e o chestiune aşa de încetineală inexplicabilă. Dar faptul că se revine la firesc este salutabil.
Valentina Ursu: Pentru că din exterior uneori imaginea Moldovei părea ridicolă. Eu îmi amintesc şi cazul când la Bruxelles s-a discutat în controversă despre ce limbă se vorbeşte în RM. Oficialii de aici, pe atunci spuneau că e limbă moldovenească, a fost afişată şi pe site-ul Uniunii Europene această sintagmă.
Larisa Turea: La fel era o chestiune penibilă pentru că toţi oamenii ştiau că este limba română şi în special cei din mediile internaţionale erau impuşi de legislaţia noastră să consimtă la un fals. Problema nu era a lor, problema era a Constituţiei noaastre, care decretează această limbă inexistentă în capitolul 13.
Valentina Ursu: Va mai fi acest măr al discordiei?
Larisa Turea: Depinde de legislativ. De ce va decide, cum se va schimba.
Valentina Ursu: Articolul 13 din Constituţie care stipulează că limba oficială este limba moldovenească, chiar şi dacă lingviştii susţin că populaţia din Moldova vorbeşte româna?
Larisa Turea: Legea e lege. N-avem încotro. Trebuie să ţinem cont de ea şi trebuie s-o schimbăm. Următorul pas sper să fie acesta.
Valentina Ursu: Mulţumim foarte mult.
