Biroul Naţional de Statistică anunţă în ultimul său raport lunar că veniturile moldovenilor au scăzut în trimestrul doi al acestui an cu 2 procente faţă de aceaşi perioadă a anului trecut. În medie, o persoană a primit 1 mie 200 de lei pe lună. Orăşenii au înregistrat venituri de aproape 2 ori mai mari decît locuitorii de la sate, veniturile fiind acumulate în cea mai mare parte din salarii. În acelaşi timp, veniturile locuitorilor din mediul rural provin în proporţie de un sfert din activitatea agricolă şi din vînzările produselor agricole. Din acest motiv, notează Biroul Naţional de statistică, locuitorii de la sate sunt mult mai vulnerabili, deoarece veniturile lor depind în cea mai mare parte de condiţiile meteo. De asemenea, în comparaţie cu orăşenii, oamenii de la ţară sunt mai dependenţi de banii trimişi de rudele care lucrează în străinătate. Aceşti bani constituie aproximativ o cincime din veniturile lor.
Biroul Naţional de statistică mai anunţă că moldovenii cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru produse alimentare – aproape jumătate din venituri. De asemenea, pentru întreţinerea locuinţei, pentru îmbrăcăminte şi pentru încălţăminte. Cei mai puţini bani îi rezervă pentru sănătate, comunicaţii şi învăţătămînt. Cum se vor descurca moldovenii de acum încolo, avînd în vedere criza economică ce persistă încă, iarna care vine în curînd, majorările la apă, transport şi posibil şi la căldură, cel puţin în municipiul Chişinău – vom încerca să aflăm răspunsul acum de la expertul economic, Anatol Cîşlaru, redactor-şef la ziarul ECOnomist.
Elena Cioina: Domnule Cîşlaru, de ce au scăzut veniturile moldovenilor? Se dau salarii mai mici sau vin mai puţini bani de la moldovenii de peste hotare sau cauzele sunt în general altele?
Anatol Cîşlaru: Sunt toate luate împreună, dar pe timp de criză e clar că s-a redus în primul rînd salariul care are cea mai mare pondere în veniturile populaţiei şi, respectiv, se observă reducerea veniturilor generale; dar pentru majoritatea populaţiei de la ţară este şi o reducere a veniturlor din activităţile agricole, este vorba despre reducerea veniturlor din activităţile agricole, dar şi reducerea veniturlor din întreprinderile individuale atît a sătenilor, cît şi a orăşenilor pe fonul reducerii unor preţuri şi a reducerii capacităţii de consum a populaţiei.
Elena Cioina: 2 procente e scădere importantă sau nu?
Anatol Cîşlaru: Ca valoare pare puţin, dar este o scădere destul de importantă şi mai ales este îngrijorător că tendinţa se păstrează.
Radu Benea: Domnule Cîşlaru, dar care e sfera, ca să zic aşa, unde veniturile au fost afectate cel mai mult, dacă luăm raportul bugetari-privaţi?
Anatol Cîşlaru: În sectorul bugetar, în mare parte, şi-au păstrat locurile de muncă şi respectiv şi salariile, mai ales că în sectorul bugetar Guvernul e destul de atent în ceea ce priveşte reducerea salariilor sau a angajaţilor, indiferent de ce culoare este. În sectorul privat, situaţia e alta. Mutle companii au redus din salarii dar şi din numărul angajaţilor.
Elena Cioina: Dar e o problemă într-adevăr criza sau pur şi simplu se speculează pe seama ei şi de asta se reduc salariile?
Anatol Cîşlaru: Este o problemă destul de serioasă criza şi multe companii chiar şi-au închis activitatea. Veniturile sunt mai puţine din activitatea economică şi criza e destul de simţită.
Elena Cioina: Ar putea autorităţile uşura în vreun fel povara unor reforme hotărîte în economie care e clar că vor lovi puternic în bugetele cetăţenilor moldoveni?
Anatol Cîşlaru: Noile autorităţi promit să fie foarte atenţi în ceea ce priveşte salariile, dar trebuie să fim conştienţi că orice reformă implică costuri sociale, de aceea nu cred că ar putea în totalitate să reducă din influienţele crizei asupra salariilor. Cel puţin ar fi salutabil dacă ar putea păstra condiţiile de salarizare ale bugetarilor.
Radu Benea: Domnule Cîşlaru, viitorii guvernanţi promiteau că în pofida situaţiei economice complicate noua putere a promis să menţină programul de creştere a salariilor şi pensiilor, chiar dacă nu la nivelul anunţat de comunişti în campania elecotrală. Există rezerve pentru aşa ceva?
Anatol Cîşlaru: La momentul actual nu prea există rezerve, poate speranţele sunt pentru anul viitor sau chiar 2011, fiindcă pentru 2009 problema principală este stabilizarea situaţiei economice şi o posibilă încercare de a schimba trendul de cădere economică, spre stabilizare şi ulterior spre creştere.
Elena Cioina: Şi tot în 2011 ar urma să simţim şi efectele reformelor care ar urma să vină?
Anatol Cîşlaru: De obicei efectele reformelor sînt pe termen lung. Reformele se fac azi, dar efectul e peste cîţiva ani. Ar putea să fie simţite nişte efectele, dar ele se vor simţi mai bine spre sfîrşitul guvernării.
Elena Cioina: Și pe termen scurt ce efecte am putea simţi?
Anatol Cîşlaru: Totuşi se va simţi o înviorare în mediul de afaceri în ceea ce priveşte investiţiile străine, asigurarea unui mediu de afaceri mai concurenţial şi unele garanţii din partea statului care le promite noua guvernare, de exemplu, pentru cei întorşi de peste hotare pentru crearea de noi afaceri şi pentru crearea de noi afaceri pentru tineri.
Radu Benea: Deci tot sectorul privat s-ar putea revigora în sensul creşterii salariilor?
Anatol Cîşlaru: Da, sectorul privat e cel care pune bazele creşterii salariale.
Biroul Naţional de statistică mai anunţă că moldovenii cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru produse alimentare – aproape jumătate din venituri. De asemenea, pentru întreţinerea locuinţei, pentru îmbrăcăminte şi pentru încălţăminte. Cei mai puţini bani îi rezervă pentru sănătate, comunicaţii şi învăţătămînt. Cum se vor descurca moldovenii de acum încolo, avînd în vedere criza economică ce persistă încă, iarna care vine în curînd, majorările la apă, transport şi posibil şi la căldură, cel puţin în municipiul Chişinău – vom încerca să aflăm răspunsul acum de la expertul economic, Anatol Cîşlaru, redactor-şef la ziarul ECOnomist.
Elena Cioina: Domnule Cîşlaru, de ce au scăzut veniturile moldovenilor? Se dau salarii mai mici sau vin mai puţini bani de la moldovenii de peste hotare sau cauzele sunt în general altele?
Anatol Cîşlaru: Sunt toate luate împreună, dar pe timp de criză e clar că s-a redus în primul rînd salariul care are cea mai mare pondere în veniturile populaţiei şi, respectiv, se observă reducerea veniturilor generale; dar pentru majoritatea populaţiei de la ţară este şi o reducere a veniturlor din activităţile agricole, este vorba despre reducerea veniturlor din activităţile agricole, dar şi reducerea veniturlor din întreprinderile individuale atît a sătenilor, cît şi a orăşenilor pe fonul reducerii unor preţuri şi a reducerii capacităţii de consum a populaţiei.
Elena Cioina: 2 procente e scădere importantă sau nu?
Anatol Cîşlaru: Ca valoare pare puţin, dar este o scădere destul de importantă şi mai ales este îngrijorător că tendinţa se păstrează.
Radu Benea: Domnule Cîşlaru, dar care e sfera, ca să zic aşa, unde veniturile au fost afectate cel mai mult, dacă luăm raportul bugetari-privaţi?
Anatol Cîşlaru: În sectorul bugetar, în mare parte, şi-au păstrat locurile de muncă şi respectiv şi salariile, mai ales că în sectorul bugetar Guvernul e destul de atent în ceea ce priveşte reducerea salariilor sau a angajaţilor, indiferent de ce culoare este. În sectorul privat, situaţia e alta. Mutle companii au redus din salarii dar şi din numărul angajaţilor.
Elena Cioina: Dar e o problemă într-adevăr criza sau pur şi simplu se speculează pe seama ei şi de asta se reduc salariile?
Anatol Cîşlaru: Este o problemă destul de serioasă criza şi multe companii chiar şi-au închis activitatea. Veniturile sunt mai puţine din activitatea economică şi criza e destul de simţită.
Elena Cioina: Ar putea autorităţile uşura în vreun fel povara unor reforme hotărîte în economie care e clar că vor lovi puternic în bugetele cetăţenilor moldoveni?
Anatol Cîşlaru: Noile autorităţi promit să fie foarte atenţi în ceea ce priveşte salariile, dar trebuie să fim conştienţi că orice reformă implică costuri sociale, de aceea nu cred că ar putea în totalitate să reducă din influienţele crizei asupra salariilor. Cel puţin ar fi salutabil dacă ar putea păstra condiţiile de salarizare ale bugetarilor.
Radu Benea: Domnule Cîşlaru, viitorii guvernanţi promiteau că în pofida situaţiei economice complicate noua putere a promis să menţină programul de creştere a salariilor şi pensiilor, chiar dacă nu la nivelul anunţat de comunişti în campania elecotrală. Există rezerve pentru aşa ceva?
Anatol Cîşlaru: La momentul actual nu prea există rezerve, poate speranţele sunt pentru anul viitor sau chiar 2011, fiindcă pentru 2009 problema principală este stabilizarea situaţiei economice şi o posibilă încercare de a schimba trendul de cădere economică, spre stabilizare şi ulterior spre creştere.
Elena Cioina: Şi tot în 2011 ar urma să simţim şi efectele reformelor care ar urma să vină?
Anatol Cîşlaru: De obicei efectele reformelor sînt pe termen lung. Reformele se fac azi, dar efectul e peste cîţiva ani. Ar putea să fie simţite nişte efectele, dar ele se vor simţi mai bine spre sfîrşitul guvernării.
Elena Cioina: Și pe termen scurt ce efecte am putea simţi?
Anatol Cîşlaru: Totuşi se va simţi o înviorare în mediul de afaceri în ceea ce priveşte investiţiile străine, asigurarea unui mediu de afaceri mai concurenţial şi unele garanţii din partea statului care le promite noua guvernare, de exemplu, pentru cei întorşi de peste hotare pentru crearea de noi afaceri şi pentru crearea de noi afaceri pentru tineri.
Radu Benea: Deci tot sectorul privat s-ar putea revigora în sensul creşterii salariilor?
Anatol Cîşlaru: Da, sectorul privat e cel care pune bazele creşterii salariale.
