Mihai Ghimpu, şef de stat interimar şi preşedinte al Parlamentului a semnat primul decret prin care a anulat regimul de vize pentru cetăţenii români. Decizia intră în vigoare de astăzi, 18 septembrie. Vom reaminti că autorităţile comuniste de la Chişinău au restricţionat deplasarea cetăţenilor români pe teritoriul moldovei după violenţele din 7 aprilie din faţa Parlamentului şi a Preşedinţiei. Comuniştii au acuzat România că ar sta în spatele unei pretinse lovituri de stat pusă la cale de opoziţia liberală şi democrată, acuzaţii care au rămas neprobate pînă în ziua de azi. Potrivit experţilor, pierderile suportate de pe urma acestei restricţii au fost enorme mai ales pentru Moldova, unde s-au diminuat exporturile către ţările din Uniunea Europeană, iar peste 200 de sute de întreprinderi mixte au fost nevoite să-şi suspende activitatea. Pe marginea relaţiilor moldo-române vom discuta acum cu expertul Victor Chirilă de la Asociaţia de Politică Externă.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, ce trebuie să înţelegem prin acest gest al noiii guvernări de la Chişină care a anulat atît repede regimul de vize pentru cetăţenii români?
Victor Chirilă: Decizia luată de preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu de fapt deblochează relaţiile noastre cu Uniunea europeană şi de-acum încolo avem speranţe realiste de a demara negocierile asupra viitorului acord de asociere cu Uniunea Europeană, iar în relaţia cu România cred că e un bun început pentru a normaliza relaţiile cu această ţară vecină de care ne leagă atît relaţiile culturale, etnice, istorice şi economice din ce în ce mai mult.
Elena Cioina: Asta înseamnă că în curînd vor începe şi negocierile de semnare a acrodului privind micul trafic la frontieră?
Victor Chirilă: Acordul, în fond e negociat un acord cadru. El se propune de către Uniunea Europeană statelor partenere vecine UE şi în acest caz mai e foarte puţin de negociat. Probabil că acum se aşteaptă formarea noului Guvern la Chişinău şi apoi una dintre primele decizii ar trebui să fie semnarea acestei convenţii.
Radu Benea: Domnule Chirilă, una din promisiunile noii guvernări ţine de semnarea acordului privind micul trafic de frontieră aşa cum spunea colega mea. Dar ce formalităţi ar trebui să mai îndeplinească cele două ţări ca să-l pună în aplicare şi cît de repede ar putea fi pus în aplicare aşa încît cetăţenii să simtă nişte beneficii?
Victor Chirilă: Semnarea acestei convenţii nu înseamnă şi aplicarea ei imediată. Este nevoie de implementarea unor proceduri tehnice pentru a-l realiza în totalitate. E nevoie de întîlniri la nivel de experţi probabil pentru a conveni care sunt punctele de frontieră prin care vor trece cetăţenii R. Moldova sau cetăţenii României care trăiesc în perimetrul celor 50 de kilometri de la frontiera moldo-română. De asemenea, este nevoie de deschiderea celor două consulate la Cahul şi la Bălţi, dar de asemeni şi Republica Moldova va avea nevoie de un consulat al său la Iaşi, evident pornind de la necesităţile reale ale cetăţenilor care vor traversa frontiera.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, dar credeţi că deschiderea celor trei consulate va rezolva problema cozilor care se fac acum la consulatul de la Chişinău?
Victor Chirilă: Sigur că ar trebui să rezolve aceste probleme. În mod sigur va fi un semn pozitiv pentru cetăţenii noştri. Iarăşi aici nu putem să prevedem anumite chestii legate de modul în care lucrează birocraţia, dar să sperăm că toate procedurile birocratice vor fi simplificate.
Radu Benea: Dar ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii români şi în general mult mai propice relaţiilor moldo-române ar putea să ducă la nişte paşi mai deschişi din partea Bucureştiului faţă de Chişinău, mă refer la regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, ne-am putea aştepta la relaxarea unor condiţii, pentru că la Chişinău iată a avut loc o acţiune de protest în acest sens?
Victor Chirilă: Aici trebuie să fim realişti, săp nu exagerăm aşteptările noastre. Să nu uităm că România e în proces de aderare la zona Schengen, or acest proces presupune şi anumite angajamente faţă de celelalte state membre ale acestei zone şi România, volens-nolens, trebuie să întrunească anumite criterii, criterii care putea să ne afecteze pe noi, pe cetăţenii R. Moldova care doresc să călătorească liber în România şi nu numai, în tot spaţiul Uniunii Europene. De aceea, de exemplu, dacă ne referim la cele 500 de euro pe care fiecare cetăţean trebuie să le demonstreze pentru a obţine viza, eu cred că aici cei care au organizat flash-mobul de zilele trecute ori sunt ignoranţi, ori probabil sunt răuvoitori pentru că dînşii ar trebui mai întîi să se informeze care sunt cauzele acestei cerinţe, care nu e întîmplătoare. Probabil toţi cetăţenii R. Moldova care doresc să călătorească în spaţiul Schengen trebuie să demonstreze că călătoresc legal şi pot să se întreţină acolo o anumită perioadă de timp.
Radu Benea: Domnule Chirilă, dar presa română invocă exemplul Ungariei care a reuşit să liberalizeze regimul de vize pentru ungurii din Croaţia. Poate fi făcută o asemenea paralelă între România şi R. Moldova?
Victor Chirilă: Croaţia beneficiază de liberalizarea regimului de vize deja din 2004. Dînşii călătoresc liber în spaţiul Schengen deja de ceva timp. Deci comparaţia între noi şi Croaţia nu e valabilă. Probabil comparaţia ar fi bună cu ţările din Balcanii de vest, dar şi aici R. Moldova a scăpat trenul. Putea să convingă de exemplu Comisia Europeană în 2007 ca să fie inclusă şi ea în pachetul ţărilor care beneficiază de foaia de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize, dar iată că acest lucru nu s-a întîmplat din mai multe considerente legate în primul rînd de evoluţiile interne din ţara noastră.
Elena Cioina: Bucureştiul n-ar putea să facă acum acest lucru, să o ajute pe R. Moldova chiar dacă a scăpat trenul, avînd în vedere normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări?
Victor Chirilă: Cu siguranţă, da. Şi aici trebuie să continuăm cu facilitarea procedurilor de obţinere a vizei Schengen pentru cetăţenii noştri, dar şi aici facilitarea nu este pînă la infinit. Sînt anumite limite şi de aceea scopul pe termen mediu trebui să fie liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova în spaţiul UE şi aici România ar putea să ne ajute să convingă statele membre al UE să demareze cu ţara noastră un dialog cu referire la liberalizarea regimului de vize, aşa cum s-a făcut cu Ucraina, care a demarat un asemenea dialog în octombrie 2008. De fapt, în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană noi sîntem în urma Ucrainei cu aproape 2 ani, din cauza problemelor interne.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, ce trebuie să înţelegem prin acest gest al noiii guvernări de la Chişină care a anulat atît repede regimul de vize pentru cetăţenii români?
Victor Chirilă: Decizia luată de preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu de fapt deblochează relaţiile noastre cu Uniunea europeană şi de-acum încolo avem speranţe realiste de a demara negocierile asupra viitorului acord de asociere cu Uniunea Europeană, iar în relaţia cu România cred că e un bun început pentru a normaliza relaţiile cu această ţară vecină de care ne leagă atît relaţiile culturale, etnice, istorice şi economice din ce în ce mai mult.
Elena Cioina: Asta înseamnă că în curînd vor începe şi negocierile de semnare a acrodului privind micul trafic la frontieră?
Victor Chirilă: Acordul, în fond e negociat un acord cadru. El se propune de către Uniunea Europeană statelor partenere vecine UE şi în acest caz mai e foarte puţin de negociat. Probabil că acum se aşteaptă formarea noului Guvern la Chişinău şi apoi una dintre primele decizii ar trebui să fie semnarea acestei convenţii.
Radu Benea: Domnule Chirilă, una din promisiunile noii guvernări ţine de semnarea acordului privind micul trafic de frontieră aşa cum spunea colega mea. Dar ce formalităţi ar trebui să mai îndeplinească cele două ţări ca să-l pună în aplicare şi cît de repede ar putea fi pus în aplicare aşa încît cetăţenii să simtă nişte beneficii?
Victor Chirilă: Semnarea acestei convenţii nu înseamnă şi aplicarea ei imediată. Este nevoie de implementarea unor proceduri tehnice pentru a-l realiza în totalitate. E nevoie de întîlniri la nivel de experţi probabil pentru a conveni care sunt punctele de frontieră prin care vor trece cetăţenii R. Moldova sau cetăţenii României care trăiesc în perimetrul celor 50 de kilometri de la frontiera moldo-română. De asemenea, este nevoie de deschiderea celor două consulate la Cahul şi la Bălţi, dar de asemeni şi Republica Moldova va avea nevoie de un consulat al său la Iaşi, evident pornind de la necesităţile reale ale cetăţenilor care vor traversa frontiera.
Elena Cioina: Domnule Chirilă, dar credeţi că deschiderea celor trei consulate va rezolva problema cozilor care se fac acum la consulatul de la Chişinău?
Victor Chirilă: Sigur că ar trebui să rezolve aceste probleme. În mod sigur va fi un semn pozitiv pentru cetăţenii noştri. Iarăşi aici nu putem să prevedem anumite chestii legate de modul în care lucrează birocraţia, dar să sperăm că toate procedurile birocratice vor fi simplificate.
Radu Benea: Dar ridicarea regimului de vize pentru cetăţenii români şi în general mult mai propice relaţiilor moldo-române ar putea să ducă la nişte paşi mai deschişi din partea Bucureştiului faţă de Chişinău, mă refer la regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, ne-am putea aştepta la relaxarea unor condiţii, pentru că la Chişinău iată a avut loc o acţiune de protest în acest sens?
Victor Chirilă: Aici trebuie să fim realişti, săp nu exagerăm aşteptările noastre. Să nu uităm că România e în proces de aderare la zona Schengen, or acest proces presupune şi anumite angajamente faţă de celelalte state membre ale acestei zone şi România, volens-nolens, trebuie să întrunească anumite criterii, criterii care putea să ne afecteze pe noi, pe cetăţenii R. Moldova care doresc să călătorească liber în România şi nu numai, în tot spaţiul Uniunii Europene. De aceea, de exemplu, dacă ne referim la cele 500 de euro pe care fiecare cetăţean trebuie să le demonstreze pentru a obţine viza, eu cred că aici cei care au organizat flash-mobul de zilele trecute ori sunt ignoranţi, ori probabil sunt răuvoitori pentru că dînşii ar trebui mai întîi să se informeze care sunt cauzele acestei cerinţe, care nu e întîmplătoare. Probabil toţi cetăţenii R. Moldova care doresc să călătorească în spaţiul Schengen trebuie să demonstreze că călătoresc legal şi pot să se întreţină acolo o anumită perioadă de timp.
Radu Benea: Domnule Chirilă, dar presa română invocă exemplul Ungariei care a reuşit să liberalizeze regimul de vize pentru ungurii din Croaţia. Poate fi făcută o asemenea paralelă între România şi R. Moldova?
Victor Chirilă: Croaţia beneficiază de liberalizarea regimului de vize deja din 2004. Dînşii călătoresc liber în spaţiul Schengen deja de ceva timp. Deci comparaţia între noi şi Croaţia nu e valabilă. Probabil comparaţia ar fi bună cu ţările din Balcanii de vest, dar şi aici R. Moldova a scăpat trenul. Putea să convingă de exemplu Comisia Europeană în 2007 ca să fie inclusă şi ea în pachetul ţărilor care beneficiază de foaia de parcurs pentru liberalizarea regimului de vize, dar iată că acest lucru nu s-a întîmplat din mai multe considerente legate în primul rînd de evoluţiile interne din ţara noastră.
Elena Cioina: Bucureştiul n-ar putea să facă acum acest lucru, să o ajute pe R. Moldova chiar dacă a scăpat trenul, avînd în vedere normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări?
Victor Chirilă: Cu siguranţă, da. Şi aici trebuie să continuăm cu facilitarea procedurilor de obţinere a vizei Schengen pentru cetăţenii noştri, dar şi aici facilitarea nu este pînă la infinit. Sînt anumite limite şi de aceea scopul pe termen mediu trebui să fie liberalizarea regimului de vize pentru cetăţenii R. Moldova în spaţiul UE şi aici România ar putea să ne ajute să convingă statele membre al UE să demareze cu ţara noastră un dialog cu referire la liberalizarea regimului de vize, aşa cum s-a făcut cu Ucraina, care a demarat un asemenea dialog în octombrie 2008. De fapt, în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană noi sîntem în urma Ucrainei cu aproape 2 ani, din cauza problemelor interne.
