Linkuri accesibilitate

În Moldova vor fi create primele biobănci. Ce vor păstra și cu ce se vor ocupa


Grigore Romanciuc, directorul biobăncii de țesuturi și fluide de la Universitatea de Medicină și Farmacie, arată frigiderele din dotare.
Grigore Romanciuc, directorul biobăncii de țesuturi și fluide de la Universitatea de Medicină și Farmacie, arată frigiderele din dotare.

În R. Moldova ar putea fi create mai multe biobănci, unde se vor păstra și cerceta o serie de probe biologice umane, cu excepția organelor.

Un grup de deputați, în colaborare cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Agenției Naționale de Transplant, Universității de Medicină și ai organizațiilor societății civile, au înaintat un proiect de lege, prin care va fi reglementată activitatea acestor instituții și gestionarea probelor biologice.

La modul practic, aceste biobănci vor putea fi deschise în instituțiile de învățământ, în spitale și laboratoare, atât publice, cât și private. Aici se vor păstra celule stem din sângele periferic, din cordonul ombilical și din măduva osoasă, ovule, spermatozoizi, țesuturi și celule stem adulte și embrionare, inclusiv sânge integral, plasmă, ser, urină, spută, salivă, lichid cefalo-rahidian, fragmente de țesuturi, folicul pilos, celule, citoplasmă, nuclee, mitocondrii, fragmente de membrană celulară și fracțiuni biochimice sau moleculare: ADN, ARN, proteine și derivatele acestora.

Potrivit deputatului și medicului Adrian Belîi, unul dintre autorii proiectului, o astfel de biobancă va permite cunoașterea profilului biochimic, genetic, proteic al specificului bolilor răspândite în R. Moldova și actualizarea politicilor în sănătatea publică.

Cercetări mai rapide și schimb de informații

„În prezent, oamenii fac teste de laborator, iar reziduurile se distrug. În cazul tumorilor, atunci când se face o investigație oncologică și histologică, reziduurile se păstrează în arhive speciale, care, de fapt, sunt biobănci, dar activitatea lor nu este reglementată. Această lege va permite ajustarea cadrului legal la directive europene și, totodată, va permite gestionarea acestor eșantioane, păstrarea și schimbul de informații între laboratoarele din țară și de peste hotare. Acest aspect este foarte important din punct de vedere științific și practic”, a declarat pentru Europa Liberă Adrian Belîi.

Biobăncile vor constitui baze de date și pentru cercetători. „Dacă anterior era nevoie și de 15 ani până la rezultatul unei cercetări, datorită datelor din biobancă, timpul poate fi scurtat. De exemplu, atunci când se căuta pacientul zero infectat cu Sars-Cov-2. Țările, care aveau biobănci au putut ridica eșantioanele de back-up, adică de rezervă, a probelor de sânge, a călătorilor de cândva, din China sau din alte părți. Făcând analize repetate, au aflat că acest virus a ajuns mai devreme decât a fost identificat”, a explicat doctorul deputat.

Prima biobancă, la Universitatea de Medicină

Acum 2 ani, o biobancă de țesuturi și fluide pentru pacienții care suferă de patologii hepatice a fost creată la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. În lipsa unui cadru normativ, cercetătorii de acolo nu pot aplica, deocamdată, la proiecte internaționale și granturi.

Echipamente procurate pentru biobanca creată în cadrul Universității de Stat de Medicină
Echipamente procurate pentru biobanca creată în cadrul Universității de Stat de Medicină

„Acum lucrăm la crearea bazei tehnico-materiale a acestei biobănci. Am pregătit spațiile necesare pentru activarea ei și am procurat echipamente. Suntem abia în prima fază. Aici urmează să stocăm o serie de biospecimente, în special, sânge, plasmă, ADN. Odată cu adoptarea legii, vom putea începe activitatea”, a povestit directorul biobăncii, Grigore Romanciuc.

Potrivit proiectului de lege, abia înregistrat în parlament, o biobancă va fi condusă de un manager cu studii medicale și va fi supusă evaluării și acreditării o dată la 5 ani. Ministerul Sănătății va avea misiunea de a crea un regulament de organizare și funcționare a biobăncilor. Acestea vor fi la autofinanțare, dar vor putea fi finanțate și din plata pentru serviciile acordate, de fondator, din programe naționale, din proiecte sau granturi.

În România, există de ani buni o biobancă de ADN, o bancă a mostrelor de celule stem din sângele cordonului ombilical și o bancă de probe de ţesut cutanat.

  • 16x9 Image

    Silvia Rotaru

    M-am alăturat echipei Europei Libere Moldova în anul 2022 și sunt reporteră pe domeniul sănătate. Scriu despre problemele, schimbările și evoluțiile din sistemul medical, dar și despre drepturile și problemele pacienților. Fac jurnalism din 2010, am lucrat în televiziune și în presa scrisă, după ce am absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice.

XS
SM
MD
LG