Cele două delegații s-au întrunit la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol.
Reprezentanții Tiraspolului au declarat că își doresc abordări nepolitizate, în timp ce cei ai Chișinăului au subliniat că prioritare sunt „menținerea păcii și stabilității pe Nistru”.
Delegația de la Chișinău a venit la discuții cu un pachet de propuneri, printre care și crearea unui Fond de convergență.
Pentru vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, este prima întâlnire în calitate de reprezentant politic al Chișinăului în negocierile pentru reglementarea transnistreană.
«Здравствуйте, коллеги» și „Bună ziua”
Primul care a ajuns la întâlnirea de la sediul Misiunii OSCE a fost reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev. Acesta i-a salutat pe jurnaliști în limba rusă: «Здравствуйте, коллеги» (Bună ziua, colegi).
Ulterior a sosit și vicepremierul Valeriu Chiveri, care a salutat presa mai întâi în română – „Bună ziua” –, iar apoi în rusă: «Добрый день».
De altfel, Chiveri și-a început declarațiile în limba română: „Bună ziua tuturor, ne bucurăm să fim la Tiraspol, Republica Moldova...”.
Șefa interimară a Misiunii OSCE în R. Moldova, Izabela Sylwia Hartmann, a declarat că întâlnirea „este un pas important și oportun către consolidarea dialogului dintre reprezentanții politici” ai Chișinăului și Tiraspolului.
Hartmann a îndemnat părțile să se concentreze pe obținerea unor „rezultate concrete” care să servească intereselor cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.
Tiraspolul nu vrea politică
Reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, șeful „diplomației” transnistrene, a declarat că reuniunea „este un semn bun” și că speră ca partea moldoveană să privească lucrurile „nu prin prisma politizării aspectelor, ci ținând cont de nevoile oamenilor”.
Potrivit lui Ignatiev, scopurile ambelor părți trebuie să fie comune, în special în ceea ce privește asigurarea și protejarea drepturilor oamenilor.
El a adăugat că Tiraspolul este deschis discuțiilor privind „orice tip de probleme de interes pentru ambele părți”, însă a menționat că numărul mare de probleme acumulate nu va putea fi abordat într-o singură reuniune.
Chișinăul și Fondul de convergență
Reprezentantul politic al Chișinăului, vicepremierul Valeriu Chiveri, care până recent a exercitat funcția de ambasador la Kiev, a declarat că prioritare pentru Chișinău sunt menținerea păcii, stabilității pe Nistru și crearea unor condiții de siguranță pentru oameni.
Vicepremierul a afirmat că vor fi create toate condițiile pentru ca întâlnirile cu „colegii transnistreni” să aibă loc și la Chișinău, sugerând că principiul rotației întrevederilor nu a fost respectat.
Chiveri a subliniat că problema transnistreană poate fi soluționată doar la masa de dialog și a îndemnat Tiraspolul să fie realist într-o lume care se schimbă rapid.
Potrivit oficialului, procesul de reintegrare ia amploare, iar un argument în acest sens este faptul că mii de oameni din stânga Nistrului merg zilnic la muncă sau la studii pe malul drept.
Pe agenda discuțiilor se află și crearea Fondului de convergență, care va „stimula reintegrarea”. În acest fond urmează să fie acumulate resurse financiare interne și externe pentru finanțarea proiectelor sociale și de infrastructură din stânga Nistrului.
În luna martie urmează să fie adoptat pachetul de legi pentru crearea Fondului, după care Guvernul va elabora mecanismul de implementare.
Vicepremierul Chiveri a declarat că mecanismul de integrare economică funcționează, iar cu referire la aprovizionarea regiunii cu gaze naturale a spus că „modelul actual nu poate funcționa veșnic”. Potrivit lui, soluțiile anterioare ale Chișinăului și Bruxellesului ar putea conduce la integrarea energetică a celor două maluri.
Chișinăul va insista și asupra asigurării liberei circulații – inclusiv accesul jurnaliștilor și al activiștilor civici – pe malul stâng, sugerând că posturile de control ar trebui eliminate.
Valeriu Chiveri a mai declarat că malul drept va propune extinderea serviciului de urgență 112, iar primele proiecte-pilot ar putea fi implementate la Tighina, Dubăsari sau Rîbnița.
Pe agenda discuțiilor se află și problema accesului fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole.
Respectarea drepturilor omului și educație „în limba română”
Reprezentantul politic al Chișinăului a vorbit și despre necesitatea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, iar în acest context l-a citat pe fostul lider de la Tiraspol, Evghenii Șevciuk.
Acesta a acționat în judecată R. Moldova și Rusia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând că în Transnistria nu există nici drepturi ale omului, nici mecanisme eficiente de protecție a acestora.
Valeriu Chiveri a declarat că o altă temă de discuție o reprezintă „școlile moldovenești” din regiune.
Potrivit oficialului, Chișinăul propune ca, începând cu 1 septembrie 2026, toate aceste instituții să treacă la „un proces educațional în limba română”.
„Nu este vorba despre politică, ci de posibilitatea de a oferi copiilor oportunitatea de a avea parte de o educație demnă în limba maternă”, a declarat Chiveri.
Una caldă: Inițiative pentru regiunea transnistreană
Fracțiunea partidului de guvernare PAS de la Chișinău a avansat un proiect de lege pentru corectarea inechităților și eliminarea treptată a scutirilor fiscale aplicate regiunii transnistrene în ultimii peste 25 de ani.
Deputatul PAS Radu Marian a declarat că primele scutiri fiscale vor fi eliminate chiar din acest an pentru produsele neesențiale din punct de vedere social.
Implementarea integrală a măsurilor ar urma să aducă la bugetul de stat venituri suplimentare estimate la aproximativ Sumă exprimată în lei moldovenești, echivalentul a aproximativ 0,84 miliarde de RON. anual.
Radu Marian a mai anunțat că Fondul de convergență va deveni funcțional începând cu 1 august 2026, astfel încât încasările suplimentare să poată fi utilizate în raioanele de est.
Alta rece: Un pas al Chișinăului care a deranjat Tiraspolul
În ajunul întâlnirii de la Tiraspol, președinta Maia Sandu a emis un decret prin care le-a retras cetățenia la Igor Buga, deputat în sovietul suprem și participant la războiul din 1992;
Stanislav Kasap, fost ministru al finanțelor și vicepremier în administrația de la Tiraspol, acum președinte al autorității electorale de la Tiraspol;
Vadim Kravciuk, fost ales din partea or. Rîbnița, participant la războiul din 1992;
Elena Gorodețkaia, vicepreședinta autorității electorale de la Tiraspol;
Victor Guzun, fost deputat în sovietul suprem;
Vladislav Juk, pretins ministru adjunct al justiției, coordonator la serviciului penitenciar al regiunii;
Oleg Leontiev, vicepreședinte al sovietului suprem;
Vadim Levițki, vicepreședinte al sovietului suprem;
Ruslan Mova, ex-ministru de interne, implicat în acțiuni de rapt de persoane și alte abuzuri grave. care au deținut sau dețin funcții în administrația separatistă transnistreană.
Doi dintre cei vizați au participat la războiul de pe Nistru din 1992 de partea structurilor militare separatiste.
Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Stanislav Secrieru, a declarat că retragerea cetățeniei este aplicată în cazurile în care sunt afectate „interesele fundamentale ale R. Moldova”.
Tiraspolul a reacționat aproape imediat, prin cuvintele politologului și deputatului transnistrean Andrei Safonov. Acesta a afirmat că gestul Maiei Sandu reprezintă un „act de intimidare” a transnistrenilor și o „torpilare a negocierilor pentru soluționarea conflictului”.
Safonov consideră că măsura ar reprezenta și o încercare de „a diviza conducerea transnistreană”, iar retragerea cetățeniei unor funcționari electorali ar putea însemna începutul unei campanii de compromitere a „alegerilor prezidențiale din Transnistria”, scrutin care ar urma să aibă loc la sfârșitul acestui an.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.