Președintele american Donald Trump a declarat joi, la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, că 7 miliarde de dolari au fost deja strânși în fondul de reconstrucție pentru Gaza, care își propune să reconstruiască enclava odată ce Hamas – desemnată organizație teroristă de către SUA și UE – va fi dezarmată.
Dezarmarea militanților Hamas și retragerea corespunzătoare a trupelor israeliene, dimensiunea fondului de reconstrucție și fluxul de ajutor umanitar către populația din Gaza, afectată de război, se numără printre principalele provocări care ar putea testa eficacitatea consiliului în săptămânile și lunile care urmează.
Într-o avalanșă de anunțuri la sfârșitul unui discurs lung și sinuos, Trump a declarat că Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la Consiliul pentru Pace, care se vor adăuga celor 7 miliarde de dolari deja strânși de națiunile contribuitoare ca avans inițial pentru reconstrucția Gazei, scrie Reuters.
În timpul intervenției sale, Donald Trump a enumerat liderii prezenți în sală și a vorbit despre țările pe care aceștia le reprezintă.
El a vorbit inclusiv despre relația cu România și despre comunitatea românească din Statele Unite, adresându-se direct liderului român.
„Prim-ministrul Dan al României (sic!), oameni minunați, poporul român este fantastic, fantastic! Tu ești fantastic (arătând spre Nicușor Dan - n.r.). Sunteți fantastici, iar mulți dintre români vin și muncesc în această țară și ne ajută aici, știți, și sunt oameni cu adevărat de încredere”, a spus Trump.
Președintele SUA a propus pentru prima dată înființarea consiliului în septembrie anul trecut, când și-a anunțat planul de a pune capăt războiului Israelului în Gaza. Ulterior, a precizat că mandatul consiliului va fi extins dincolo de Gaza pentru a aborda și alte conflicte din întreaga lume.
Trump a mai spus că FIFA va strânge 75 de milioane de dolari pentru proiecte legate de fotbal în Gaza și că Națiunile Unite vor contribui cu 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară.
De altfel, președintele FIFA a fost prezent, iar Donald Trump l-a salutat de la pupitru.
Este vorba de Gianni Infantino, președintele FIFA, cunoscut pentru relația foarte bună pe care a dezvoltat-o cu Donald Trump, în contextul organizării Cupei Mondiale de anul acesta în SUA, Mexic și Canada.
Elvețianul de 55 de ani a fost așezat într-un capăt de rând și și-a pus pe cap șapca roșie cu inscripția „SUA”, care a fost așezată la scaunul fiecărui participant.
Consiliul Păcii include Israel, dar nu și reprezentanți palestinieni, iar sugestia lui Trump că acest consiliu ar putea aborda în cele din urmă și provocări de dincolo de Gaza a stârnit neliniște, că ar putea astfel submina rolul ONU ca principală platformă pentru diplomația globală și soluționarea conflictelor.
„Vom consolida Națiunile Unite”, a spus Trump, încercând să-și liniștească criticii. „Este într-adevăr foarte important.”
De altfel, el a anunțat la ședința inaugurală a Consiliului de joi că SUA vor dona ONU bani pentru a o face „viabilă” și pentru a o consolida, deși administrația sa a refuzat până acum să facă plățile obligatorii, scrie Reuters.
Evenimentul a avut atmosfera unui miting de campanie de tip Trump, cu muzică răsunând în fundal, de la Elvis Presley la Beach Boys.
Participanților li s-au oferit șepci roșii marca Trump.
Înalți oficiali americani au declarat că Trump va anunța, de asemenea, că mai multe națiuni intenționează să trimită mii de soldați pentru a participa la o Forță Internațională de Stabilizare care va ajuta la menținerea păcii în Gaza atunci când aceasta va fi în cele din urmă desfășurată.
Hamas, temându-se de represaliile israeliene, a fost reticentă în a preda armele ca parte a planului în 20 de puncte al lui Trump pentru Gaza, care a dus la un armistițiu fragil în octombrie anul trecut, în războiul care a durat doi ani în Gaza.
Trump a declarat că speră ca folosirea forței pentru dezarmarea Hamas să nu fie necesară. El a spus că Hamas a promis că se va dezarma și „se pare că vor face asta, dar va trebui să aflăm”.
În Gaza, purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a declarat că orice forță internațională trebuie „să monitorizeze încetarea focului și să împiedice ocupația (israeliană) să-și continue agresiunea”. Dezarmarea ar putea fi discutată, a spus el, fără a-și lua niciun angajament direct în această privință.
Hamas, care a reluat administrarea enclavei în ruine, declară că este gata să predea controlul unui comitet de tehnocrați palestinieni susținut de SUA, condus de Ali Shaath, dar că Israelul nu a permis grupului să intre în Gaza. Israelul nu a comentat încă aceste afirmații.
Nicușor Dan: Vă puteți baza pe noi
Prezent în calitate de observator, singura țară din Uniunea Europeană reprezentată la nivel atât de înalt în Consiliu, președintele Nicușor Dan a transmis că România poate sprijini activitatea Consiliului pentru refacerea Gaza și a făcut un inventar al eforturilor deja făcute până acum de statul român și pe care le poate face în continuare.
„Ce poate face România. În primul rând, în ceea ce privește situația umanitară, putem crește numărul zborurilor pentru a extrage copii bolnavi și pentru a-i trata în spitalele românești. Am făcut deja acest lucru și putem face pentru 1.000 de copii și 4.000 de membri ai familiei”, a spus președintele Nicușor Dan.
El a adăugat că „în al doilea rând, avem o expertiză bună în sisteme de intervenție la urgențe, precum ambulanță, sisteme de pompieri, și putem ajuta la reconstruirea acelui sistem, precum și putem dona unele echipamente”.
„În al treilea rând, deja oferim unele burse pentru studenții palestinieni, putem extinde programul și putem ajuta și la reconstruirea și renovarea școlilor din Gaza.”
„Și, în al patrulea rând, cred că cel mai important, am avut și o anumită expertiză, putem ajuta la reconstruirea instituțiilor, precum poliția, justiția, administrația publică. Am făcut asta și în alte părți ale lumii, deci avem o anumită expertiză. Putem contribui cu experți”, a spus președintele României.
Nicușor Dan a menționat că România are „relații tradițional bune cu poporul evreu și cu poporul palestinian, deci va ajuta”. „Așa că vă puteți baza pe noi.”
Cinci țări au angajat trupe pentru o forță internațională de securitate pentru Gaza
Anunțul a fost făcut de comandantul forței în timpul unei reuniuni a noului Consiliu pentru Pace creat de președintele american Donald Trump.
„Primele cinci țări au angajat trupe pentru a servi în ISF - Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania. Două țări s-au angajat să antreneze poliția - Egiptul și Iordania”, a declarat generalul-maior Jasper Jeffers, comandantul Forței Internaționale de Stabilizare.
Jeffers a mai spus că ISF va începe prin a se desfășura în Rafa, în sudul Gazei, va antrena poliția acolo și „se va extinde sector cu sector”.
Planul pe termen lung este de a folosi 20.000 de soldați ISF și de a antrena 12.000 de polițiști, a declarat Jeffers.
Comitetul pentru Gaza, susținut de SUA, începe să recruteze polițiști. S-au înscris deja 2.000 de candidați
Comitetul palestinian susținut de SUA, înființat pentru a prelua controlul asupra Gazei de la militanții Hamas, a deschis joi lista de angajări pentru o forță de poliție pentru enclavă, în timp ce președintele Donald Trump a convocat reuniunea inaugurală a Consiliului său internațional pentru Pace.
Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG) a declarat într-un comunicat pe X că un proces de recrutare „este deschis bărbaților și femeilor calificați care doresc să servească în forțele de poliție”.
Candidații trebuie să fie locuitori în Gaza cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, să nu aibă cazier judiciar și să fie într-o formă fizică bună, se arată în comunicat.
Aproximativ 2.000 de palestinieni s-au înscris în forțele de poliție în primele ore de la depunerea cererilor, a declarat la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace Nikolai Mladenov, trimisul numit de Trump care supraveghează coordonarea postbelică în Gaza.
Jasper Jeffers, general-maior al armatei, numit comandant al unei forțe multinaționale de menținere a păcii autorizate de ONU pentru Gaza, a declarat la întâlnire că planul pe termen lung al forței este de a instrui aproximativ 12.000 de ofițeri de poliție pentru Gaza.
SUA vor susține ONU
Statele Unite vor acorda Organizației Națiunilor Unite bani pentru a o consolida și a o face viabilă, a declarat președintele Donald Trump la ședința de deschidere a Consiliului pentru Pace, joi.
SUA este cel mai mare contribuitor la bugetul ONU, dar sub administrația Trump a refuzat să facă plăți obligatorii către bugetele regulate și cele ale misiunilor de menținere a păcii și a redus drastic finanțarea voluntară către agențiile ONU cu bugete proprii.
„Vom consolida Organizația Națiunilor Unite. Ne vom asigura că facilitățile sale sunt bune. Au nevoie de ajutor, îi vom ajuta financiar și ne vom asigura că Organizația Națiunilor Unite este viabilă”, a declarat Trump, citat de Reuters.
„Cred că Națiunile Unite au un potențial imens, un potențial cu adevărat imens. Nu s-au ridicat la înălțimea acestui potențial.”
Organizarea primului Consiliu pentru Pace
Prima reuniune a nou-înființatului „Consiliu pentru Pace”, o structură internațională creată de președintele Donald Trump cu intenția de a ajuta la obținerea păcii și începerea reconstrucției în Gaza, a avut loc pe 19 februarie, la Washington.
Evenimentul a reunit Albania, Argentina, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bahrain, Bulgaria, Cambodgia, Croația, Cipru, Cehia, Egipt, El Salvador, Uniunea Europeană, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, India, Indonezia, Israel, Italia, Japonia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Kuweit, Mexic, Mongolia, Maroc, Țările de Jos, Norvegia, Oman, Pakistan, Paraguay, Polonia, Qatar, Republica Coreea, România, Arabia Saudită, Slovacia, Elveția, Thailanda, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit, Uzbekistan, Vietnamdin peste 20 de țări. Prima reuniune a fost marcată de absența unor puteri occidentale majore și de controverse privind mandatul și finanțarea noii entități.
România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan, cu statut de observator, fiind unul dintre puținii lideri din UE prezenți personal.
Într-un interviu la Radio România Actualități, marți, înainte să plece spre Washington, președintele României a precizat că la această primă reuniune se va discuta exclusiv despre Gaza.
„Noi suntem interesați de un context internațional de pace în toate regiunile globului. Suntem foarte interesați de a ne menține legătura privilegiată cu Statele Unite ale Americii, care este un pilon important de securitate pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Cum a fost creat Consiliul pentru Pace și care este mandatul său
Consiliul pentru Pace a fost lansat oficial la 23 ianuarie, în marja reuniunii Forumului Economic Mondial de la Davos. Inițiativa a fost prezentată drept parte a unui plan mai amplu pentru Gaza, plan care a stat la baza unui armistițiu fragil convenit în octombrie între Israel și Hamas.
Potrivit Casei Albe, noul organism ar urma să coordoneze reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza, dar și să supravegheze o administrație temporară a teritoriului.
Ulterior, Donald Trump a indicat că mandatul ar putea fi extins pentru a aborda și alte conflicte globale, ceea ce a alimentat temeri că această structură ar putea rivaliza cu Organizația Națiunilor Unite.
Unul dintre anunțurile-cheie ale reuniunii este angajamentul statelor participante de a contribui cu peste 5 miliarde de dolari pentru un fond destinat reconstrucției și asistenței umanitare în Gaza.
Potrivit unor oficiali americani, suma ar include contribuții substanțiale – de ordinul miliardelor – din partea unor aliați din Golf, precum Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Totuși, necesarul estimat pentru refacerea teritoriului depășește cu mult această sumă.
Evaluări ale ONU indică un cost de aproximativ 70 de miliarde de dolari pentru reconstrucția completă a infrastructurii distruse.
Forța Internațională de stabilizare și problema dezarmării Hamas
Un element central al planului în 20 de puncte propus de administrația Trump pentru Gaza este constituirea unei Forțe Internaționale de Stabilizare (ISF), menită să sprijine menținerea ordinii în Gaza în perioada de tranziție.
Mai multe state ar fi dispuse să trimită trupe. De exemplu, Indonezia a anunțat disponibilitatea de a contribui cu 8.000 de militari.
Cu toate acestea, desfășurarea efectivă a forței este condiționată de dezarmarea Hamas și de retragerea armatei israeliene din teritoriu – chestiuni asupra cărora nu s-a ajuns la un acord.
Un oficial american a recunoscut că procesul de demilitarizare ridică dificultăți serioase și că negocierile sunt dificile.
Gaza după doi ani de război: bilanțul victimelor și criza umanitară
Conflictul a avut un impact devastator asupra populației din Gaza.
Un studiu publicat în revista medicală The Lancet estimează că, în primele 16 luni ale războiului, peste 75.000 de persoane au fost ucise, cu aproximativ 25.000 mai mult decât cifrele anunțate anterior de autoritățile locale.
Cercetarea arată că 56% dintre victimele violențelor au fost femei, copii și vârstnici, iar între 3% și 4% din populația Fâșiei Gaza ar fi murit violent până la începutul lui ianuarie 2025.
Autorii subliniază existența unui număr semnificativ de decese indirecte, cauzate de malnutriție sau de lipsa tratamentelor medicale.
Ajutorul umanitar rămâne sever limitat, iar lista bunurilor considerate „cu dublă utilizare” – inclusiv numeroase materiale de construcție – continuă să blocheze eforturile de reconstrucție.
Cum arată Fâșia Gaza după doi ani de război
Critici și scepticism internațional
Inițiativa lui Donald Trump a fost întâmpinată cu scepticism atât în Orientul Mijlociu, cât și în Europa.
Vaticanul, condus de Papa Leon al XIV-lea, a refuzat invitația de a adera la Consiliu, decizie calificată de Casa Albă drept „profund regretabilă”.
Uniunea Europeană nu s-a alăturat Consiliului în calitate de membru, invocând nelămuriri privind statutul și mandatul acestuia.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declinat invitația, trimițând-o în schimb pe comisarul Dubravka Suica, cu statut de observator.
Marile puteri europene – Franța, Germania, Regatul Unit și Spania – au refuzat să devină membre.
În schimb, Ungaria și Bulgaria s-au alăturat oficial Consiliului, alături de Albania și Kosovo.
România participă la reuniunea inaugurală în calitate de observator, alături de Italia, Grecia și Cipru, însă fără drept de vot în procesul decizional.
Există îngrijorări legate de componența Consiliului, în care Israelul este membru, însă nu există reprezentare palestiniană directă.
În plus, invitațiile adresate unor lideri precum Beniamin Netanyahu și Vladimir Putin – ambii vizați de mandate ale Curții Penale Internaționale – au amplificat controversele legate de acest Consiliu.
Articolul folosește și informații oferite de Reuters, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
