Marius Popa este pasionat de munte și bate constant, de mai bine de zece ani, culmile și potecile montane.
El a relatat recent cum în Parcul Național Munții Rodnei, sub vârful Pietrosul Rodnei, care e și rezervație a biosferei, circa douăzeci de posesori de snowmobil (utilaj motorizat pentru deplasare prin zăpadă) au brăzdat, în căutare de adrenalină, aria protejată.
Asta deși activitățile motorizate în astfel de zone de protecție sunt interzise, conform legislației.
Ba, mai mult, trei temerari au încercat să urce cât mai aproape de vârful muntelui, iar unul dintre ei a provocat o mică avalanșă, a povestit Marius Popa.
„Aceste practici din zona Munților Rodnei sunt destul de cunoscute comunității montane și au fost semnalate în ultimii ani atât de persoane fizice, cât și de diferite asociații”, a atras el atenția, cerând măsuri concrete din partea autorităților.
Activitățile intense de snowmobilism din același parc național au fost relatate și de un cetățean olandez stabilit de mai mulți ani în Bucovina, într-un articol publicat recent pe platforma Republica.
La intrarea în parc există panouri pe care e scris clar că sunt interzise activitățile motorizate – lucru care nu a fost respectat, explica el. La două zile distanță, el a povestit că a fost avertizat să nu supere practicanții unor astfel de activități, persoane cu bani și cu relații și chiar să retragă articolul.
Activistul de mediu și jurnalistul Mihai Goțiu a mediatizat relatările cetățeanului olandez, iar postarea lui a strâns peste 700 de comentarii.
Iubitorii de munte spun, pe de altă parte, că astfel de situații nu sunt nici pe departe singulare și că prezența mijloacelor motorizate – de la snowmobile, la ATV-uri, mașini off-road și motociclete de tip enduro – în păduri și mai ales în arii protejate alterează solul, flora și fauna, respectiv ambientul și peisajul montan.
Un ONG de protecție a mediului a lansat o petiție, prin care cere aplicarea mai multor sancțiuni și zero toleranță pentru activitățile motorizate care se dovedesc ilegale și extinderea monitorizării video a pădurilor și în special a ariilor protejate. Există chiar și o propunere de confiscare a utilajelor motorizate cu care e încălcată Conform Legii privind regimul ariilor protejate – Ordonanța de Urgență 57 din 2007 – accesul neautorizt cu mijloace motorizate pe suprafața ariilor protejate, „în afara drumurilor publice, a drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere și a terenurilor special amenajate și semnalizate în acest scop” reprezintă contravenție. Amenzile prevăzute sunt între 5.000 - 10.000 de lei pentru persoane fizice, și între 30.000 - 60.000 de lei pentru firme.
În același timp, Codul Silvic precizează că „accesul public în FFN (Fondul Forestier Național, n.r.) cu vehicule cu mijloace de autopropulsare (motorizate, n.r.) sau cu tracțiune animală este interzis.”
Sunt prevăzute însă unele excepții, precum organizarea de evenimente sportive, utilitare, turistice sau de recreere care implică mijloace motorizate au un organizator desemnat. Acestea pot avea loc însă doar în afara ariilor protejate, „pe trasee special marcate, și numai cu acordul administratorului terenului proprietate publică sau al proprietarului, în celelalte cazuri.”
Tot prin excepeție, este permisă și tranzitarea drumurilor forestiere, în condițiile stabilite de proprietar / administrator, „când drumurile deservesc obiective turistice, utilitare sau de agrement” și nu este pusă în pericol integritatea pădurii.
În același timp, limitează accesul motorizat și în restul pădurilor din Fondul Forestier Național la folosirea drumurilor forestiere existente, în scop de tranzit spre obiective turistice sau de recreere, fără a afecta integritatea fondului forestier național.
Fondul Forestier Național include toate pădurile (și alte categorii de terenuri) din România, însemnând circa 6,4 milioane de hectare de teren. Aproape jumătate sunt proprietate publică a statului, administrată prin Romsilva, iar peste jumătate este deținută de diverse entități, în special primării, asociații și persoane fizice..
Petiția a fost mediatizată de numeroși activiști de mediu și iubitori de natură, stârnind foarte multe comentarii pe rețelele sociale.
Organizatori de competiții off-road sau antreprenori de motociclete enduro spun pentru Europa Liberă că întrecerile sportive, respectiv tururile de agrement (motorizat) au loc în condiții legale și că doar abuzurile trebuie sancționate.
Cazul Munții Rodnei. Vinovații sunt greu de prins „în flagrant”, spun autoritățile
Situațiile semnalate recent, din Munții Rodnei, s-au petrecut într-un parc național - unul din cele 16 din țară, În România sunt peste 20 de arii naturale protejate de interes internațional (rezervații ale biosferei, zone umede, geoparcuri), cărora li se adaugă șapte situri care găzduiesc păduri seculare de fag, incluse în patrimoniul UNESCO alături de păduri din alte țări.
De interes național sunt 13 parcuri naționale, 16 parcuri naturale, circa 30 de rezervații științifice și peste 900 de rezervații naturale și monumente ale naturii. Există și alte câteva sute de situri de importanță comunitară, din rețeaua Natura 2000.de interes național.
Parcul Național Munții Rodnei, al doilea ca mărime din țară, se întinde pe o suprafață de peste 42.000 de hectare, în județele Maramureș și Bistrița-Năsăud.
Include patru zone de protecție strictă, în frunte cu Pietrosu Rodnei și alte șase zone de protecție integrală, cu statul de rezervații naturale. Este administrat, la fel ca majoritatea celorlalte 12 parcuri naționale și 16 parcuri naturale, de către Romsilva.
Evenimentele recente, cu snowmobiliștii surprinși în parcul național, s-au petrecut chiar în zona cu protecție ridicată – Pietrosu Rodnei – care este și rezervație a biosferei, de interes internațional.
„E un grad foarte înalt de protecție, la nivel național”, subliniază Marius Popa, pentru Europa Liberă. Cu toate acestea, astfel de activități au loc constant, la fel cum se întâmplă și în alte arii protejate din țară, nu doar parcuri naționale, ci și stituri Natura 2000, spune el.
„E o problemă foarte mare, aș zice în ultimii zece ani, deoarece foarte mulți din zonele rurale au reușit să-și achiziționeze diferite ATV-uri, snowmobile sau mașini 4x4, dar principala problemă din punctul meu de vedere este că nu se aplică legea existentă, fie și imperfectă”, explică tânărul.
„Merg săptămânal pe munte și văd cum fenomenul acesta, de motorizate, în special în zone protejate, este tot mai popular, ceea ce nu e sănătos nici pentru mediu, nici pentru ceea ce înseamnă ecoturism”, atrage atenția Marius.
Cetățeanul olandez Daniel van Soest a relatat despre prezența snowmobiliștilor – în special turiști străini – în parcul național, acuzând tolerarea unor astfel de situații de către administrația parcului.
Explicațiile autorităților pentru faptul că nu îi sancționează pe cei care turează motoarele în zone protejate este legată de lipsa de personal.
„Doi oameni (jandarmi montani, n.r.) trebuie să asigure ordinea pe o zonă foarte extinsă, vorbim de două pârtii de schi, din care una olimpică, zona traseelor montane și zona din proximitatea ariilor protejate. E o suprafață foarte mare de acoperit”, explică purtătoarea de cuvânt a Jandarmeriei Maramureș, Ioana Gherasim, pentru Europa Liberă.
Ea mai spune că jandarmii informează constant turiștii despre faptul că nu au voie cu mijloace motorizate în Parcul Național și ce sancțiuni riscă. Cei care nu respectă regulile dispar adesea până ajung forțele de ordine la fața locului, asta dacă sunt sesizate, adaugă ea.
Directoarea Administrației Parcului Național Munții Rodnei, Mihaela Poll, spune pentru Europa Liberă că aici au loc constant acțiuni de verificare, în fiecare weekend, făcute împreună cu Jandarmeria Montană.
„Cât suntem pe teren e liniște, dar după aceea se anunță între ei și sunt pe munte, nu doar în Parcul Național, ci și în afară”, explică ea.
Jandarmeria Montană Borșa, din zonă, are un singur snowmobil, de nivel mediu, în timp ce „ei au utilaje de 30.000-40.000 de euro”, astfel că sunt foarte greu de urmărit. În plus, snowmobilele nici nu au numere de înmatriculare, ceeea ce îngreunează identificarea utilizatorilor, spune directoarea Parcului Național.
Mihaela Poll subliniază că problema accesului cu snowmobile nu este doar în Munții Rodnei, ci și în alte arii protejate din țară. Mai mult, numeroși proprietari de pensiuni și-au cumpărat nowmobile și alte mijloace motorizate pentru a face trasee în natură.
Vara, în schimb, prinderea celor care ajung cu ATV-uri sau mașini de off-road în zone protejate este mai facilă, pentru că „ajungi mai ușor pe munte”, spune ea.
Susține că există și lacune legislative care limitează din competențele unor instituții, inclusiv Jandarmerie Montană, în aplicarea de amenzi.
Petiție pentru monitorizare, sancțiuni mai drastice și chiar confiscarea utilajelor
Organizația pentru Protecția Mediului și Combaterea Braconajului (OPMCB) a inițiat recent o petiție prin care propune o reformă radicală a legislației și a modului de aplicare al acesteia.
„Fenomenul off-road-ului ilegal cu vehicule motorizate (snowmobile, ATV-uri, motociclete enduro) a scăpat complet de sub control în România. Din Munții Apuseni până în Maramureș și Făgăraș, habitatele protejate sunt «arate» sistematic, fauna este hărțuită, iar turiștii pe jos sunt puși în pericol si chiar amenințați, după cum s-a văzut si recent”, arată inițiatorii.
Organizația propune mai multe măsuri, astfel încât ATV-urile, motocicletele și mașinile de off-road să nu mai poată accesa zonele în care, conform legislației, nici nu ar avea voie să ajungă:
- monitorizare video pe drumurile forestiere și zonele de acces spre crestele montane și patrulare pe teren: „Jandarmeria și rangerii ar trebui să aplice mai multe sancțiuni, să nu menajeze nicio abatere și să aplice legislația existentă, în primul rând”;
- dotarea de urgență a Jandarmeriei Montane, de către MAI, cu echipamente performante de deplasare - precum snowmobile, ATV-uri - și drone de supraveghere;
- confiscarea utilajelor prin introducerea în legislație - Ordonanța privind ariile protejate, Legea vânătorii și Codul Silvic - a măsurii complementare de „confiscare a oricărui vehicul motorizat surprins circulând ilegal în ariile naturale protejate sau pe terenuri forestiere/pășuni fără acordul proprietarilor”;
- creșterea amenzilor la minimum 20.000 de lei pentru persoane fizice, și minimum 50.000 de lei pentru persoane juridice (firme de închirieri) care facilitează „accesul ilegal pe munte”;
- adaptarea legislației la cea din țări precum Polonia sau Austria, unde accesul ilegal pe munte este sever sancționat.
Inițiatorii petiției propun și clarificarea competențelor instituțiilor statului – de la Garda de Mediu la Administrațiile Parcurilor Naționale și Naturale și Jandarmerie – precum și protocoale de intervenție rapidă „care să permită intervenția în timp real, nu răspunsuri birocratice prin adrese scrise trimise săptămâni mai târziu”.
De asemenea, organizația cere Romsilva să nu mai acorde avize de oportunitate pentru evenimente sportive motorizate în zone protejate.
„Este inacceptabil ca instituția statului să legitimeze distrugerea naturii și hărțuirea faunei sub pretextul «promovării sportului», oferind astfel un exemplu negativ care încurajează ulterior off-road-ul ilegal”, se arată în petiție.
Scopul acesteia nu este interzicerea activităților motorizate în natură, ci desfășurarea lor pe circuite special amenajate – o inițiativă de acest gen există în județul Bihor – și care nu afectează ariile considerate de importanță deosebită, din perspectiva florei și faunei, ne-a precizat un reprezentan al organizației.
„Sunt afectate inclusiv râuri prin care aceste vehicule trec, disturbând practic toate speciiile de acolo”, adaugă el. Mai subliniază că sporturile motorizate în natura din România sunt accesate adeseori de turiști străini, în ale căror țări de origine regulile și sancțiunilor sunt mai stricte.
Activitști de mediu: a ajuns încălcarea legii să fie vândută ca atracție turistică!
Până miercuri, 11 martie, petiția a fost semnată de aproape 4.000 de persoane.
Ea a fost preluată de numeroși activiști și iubitori de natură. Realizatorul emisiunii Natură și Aventură, de la televiziunea publică, Dan Păvăloiu, a distribuit și el petiția.
„În afară de distrugerile peisagistice și poluarea fonică, prezența vehiculelor motorizate induce stres în populațiile de animale sălbatice, punând în pericol, la unele specii, procesul de reproducție”, a subliniat el.
„Toți munții României, cu excepția Retezatului, Pietrei Craiului și Cehlăului sunt invadați, indiferent de anotimp, de vehicule cu motor”, adaugă Păvăloiu.
El e convins că „absolut toți cei care iubesc natura și o frecventează au luat cunoștință de acest fenomen prin propria experiență” și consideră că „a venit momentul ca legea să reglementeze mai strict și mai clar activitățile permise în natură”.
Postarea sa a strâns zeci de comentarii, cu păreri împărțite – între nevoia unor reguli mai stricte, evitarea interzicerii și faptul că alte probleme, precum defrișările, sunt mai acute decât prezența mijloacelor motorizate în păduri.
Jurnalistul de mediu și activistul Mihai Goțiu, fost senator USR, a meditatizat la rândul lui inițiativa de restricționare mai drastică a activtăților motorizate în natură, stârnind peste 700 de comentarii.
Mihai Goțiu spune pentru Europa Liberă că susține ideea confiscării utilajelor care ajung ilegal în arii protejate și reamintește că accesul motorizat în ariile naturale protejate este interzis, dar că și în restul pădurilor este permis doar în anumite condiții – competiții aprobate, sau drumuri forestiere, de tranzit.
În schimb, „când te duci pe unde vrei, cum vrei, cu ATV-urile, cu motoarele, motocicletele și cu mașini 4x4, faci «varză» zonele pe unde mergi, mai ales dacă intri și prin băltoace, mlaștini, cum le place unora”, explică el.
Goțiu aseamănă zgomotul și perturbarea create de mijloacele motorizate, mai ales pentru speciile din ariile protejate, cu „zgomotul produs de un vecin care își dă jos faianța din apartament, în orele de liniște, după miezul nopții”.
La fel de intruzivă e și poluarea cu noxe / microparticule, invizibile, dar care ajung inclusiv în pânza freatică, adaugă Goțiu.
Sunt și pasionați de motosport care înțeleg că, dacă vrem păduri și zone protejate, „nu poți merge oriunde, oricând”.
Ce consideră aberant în cazul din Parcul Național Munții Rodnei este că „a ajuns să se vândă ca atracție turistică încălcarea legii”. „Ceea ce este interzis în alte țări, să intri cu așa ceva în arii naturale protejate, este vândut aici ca activitate de agrement pentru turiștii străini, de proprietarii de cabane”, deplânge el.
Olandezul Daniel van Soest a povestit că, atunci când a încercat să vorbească cu aceștia, a fost surprins să constate că majoritatea erau străini. Ar fi ajuns cu mașini cu platforme din Cehia, Slovacia și Polonia, a relatat el.
Van Soest spune pentru Europa Liberă că este nevoie de reguli și sancțiuni mai riguroase, în cazul celor care pătrund cu utilaje motorizate în arii protejate, dar „este nevoie de o perioadă de tranziție, de avertizare înainte de amenzi și confiscări, pentru că oamenii trebuie să fie informți mai întâi”.
„În cele din urmă, trebuie să existe politici mai stricte, dar nu din răzbunare, ci pentru a îmbunătăți (lucrurile, n.r.)”, conchide el.
Antreprenor de motociclete enduro: sunt afaceri care aduc bani la buget, nu pot fi interzise
O simplă căutare pe internet îți dezvăluie o sumedenie de competiții sportive pentru mașini off-road sau enduro (motociclism off-road). Și mai numeroase sunt ofertele de închiriere de ATV-uri, pentru agrement, motorizat, care promit cele mai spectaculoase peisaje din natură.
Pe internet circulă și filmulețe în care posesori de vehicule off-road încearcă trasee cât mai dificile, în inima pădurii, în afara drumurilor forestiere.
Conform Codului Silvic, accesul motorizat în pădurile din fondul forestier național - altele decât cele din arii protejate - se poate face în cadru organizat, pe trasee marcate în acest sens, cu acordul administratorului / proprietarului.
Este permis și accesul pe drumuri forestiere care asigură tranzitul spre obiective turistice sau utilitare.
Ștefan Petcu, reprezentant al Comisiei Naționale de Off-Road, care organizează campionatul național de off-road, spune că toate etapele se desfășoară în condiții legale. „Avem protocoale de colaborare, nu avem treabă cu parcurile naționale, rezervații”, explică el.
Ediția din 2025 a inclus opt etape, în toate zonele țării, de la Putna la Sighișoara, Sărata-Monteoru și Poiana Ciucaș.
Membrii comunității care participă la competiții sunt responsabili și „nu calcă pe bec”, asigură Petcu.
El este antreprenor în domeniul enduro, mai exact închiriază motociclete pentru astfel de activități, pe care le ghidează în natură. Clienții sunt atât români cât și străini.
„Mergem doar pe drumurile forestiere, unde accesul este permis”, explică el.
Spune că aplicarea de măsuri mai stricte pentru mijloacele motorizate trebuie să țintească doar abuzurile și „nesimțiții” și nu activitățile off-road per ansamblu.
„Trebuie înțelegere din partea tuturor, pentru că e totuși o industrie, sunt foarte multe magazine, prin care se vând totuși niște vehicule, care totuși au nevoie de o mentenanță, de piese, de cauciucuri, de foarte multe chestii și toate aceste actitivități care contribuie până la urmă la economia națională”, detaliază Petcu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
