China spune că se „opune” atacării noului lider iranian
China a declarat că se opune ca Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Republicii Islamice, să fie atacat de către Statele Unite și Israel.
Gao Jiaqun, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, a declarat: „Beijingul se opune amestecului în afacerile interne ale altor țări sub orice pretext, iar suveranitatea, securitatea și integritatea teritorială ale Iranului trebuie respectate.”
Într-o postare pe X pe 8 martie, armata israeliană a afirmat că va continua să urmărească fiecare succesor al liderului suprem asasinat al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, care a fost ucis într-un atac american și israelian pe 28 februarie.
În aceeași zi, președintele american Donald Trump a declarat pentru ABC News că, dacă noul lider suprem „nu primește aprobarea noastră, nu va rezista mult”.
Frontiera Azerbaidjan-Iran se redeschide după incidentul cu drona
Potrivit unei declarații a guvernului azer, toate tipurile de trafic auto peste granița dintre Azerbaidjan și Iran au fost reluate în dimineața zilei de 9 martie.
Frontiera este una dintre cele mai scurte rute terestre care leagă Iranul de aliatul său Rusia, iar punctele de trecere au fost închise săptămâna trecută după ce Baku a declarat că o dronă iraniană a lovit exclava Nahicevan, pe 5 martie.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a negat atacul cu dronă în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele azer Ilham Aliev, afirmând că Iranul nu este responsabil pentru lovitura care a atins o școală și un aeroport din regiunea autonomă Nahicevan.
Într-o declarație de pe 8 martie, biroul prezidențial al Azerbaidjanului a afirmat că Pezekian a insistat că „incidentul care a implicat atacul aerian asupra Nahicevanului nu a avut nicio legătură cu Iranul”.
Bursele americane, în cădere pe fondul crizei din Orientul Mijlociu
Contractele futures pe indicii bursieri americani au scăzut luni cu peste 1%, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, aflate în a zecea zi, și al exploziei prețului petrolului, care a urcat cu peste 25%, apropiindu-se de 120 de dolari barilul, transmite Reuters.
Tensiunile geopolitice s-au accentuat după numirea lui Mojtaba Khamenei ca succesor al tatălui său în funcția de lider suprem al Iranului, interpretată ca un semnal că linia dură rămâne la putere la Teheran.
Prețurile petrolului au revenit parțial după informații privind o posibilă eliberare coordonată de rezerve de urgență de către G7 și Agenția Internațională a Energiei, precum și după ce Saudi Aramco a oferit livrări rapide de țiței prin licitații rare.
„Piețele bursiere au încercat să prindă din urmă toate știrile, dar acum ne uităm la o probabilitate mult crescută de recesiune în SUA și la nivel global", a declarat Chris Beauchamp, analist-șef la IG, citat de Reuters.
Acțiunile companiilor aeriene și de croaziere au pierdut circa 4%, iar marile bănci americane – JPMorgan Chase, Citigroup și Bank of America – au scăzut cu peste 2%. În schimb, companiile din sectorul energetic și cele de apărare au înregistrat creșteri.
