Actualizare 17:55 - Decizia CSAT a fost aprobată cu 272 de voturi pentru, 18 împotrivă și 5 abțineri. Doi parlamentari n-au votat.
Actualizare 17:50 - Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu supune la vot suspendarea dezbaterilor din cauza scandalului făcut de parlamentarii AUR și SOS.
Actualizare 17:47 - Premierul Ilie Bolojan le cere parlamentarilor să voteze decizia CSAT. „Stimați colegi sunt aici în semn de respect pentru cetățenii României și pentru parlament. În această calitate vă asigur că propunerea e în interesul țării noastre, pentru siguranța românilor, e făcută cu responsabilitate și care arată că România e un partener sigur. Deciziile importante pentru țară nu pot fi luate cu vuvuzele ci cu responsabilitate. Din acest punct de vedere, vă invit să votați această propunere în interesul României.”
Actualizare 17:40 - Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a avertizat că „s-au spus multe dezinformări”, motiv pentru care a adus „unele clarificări” pentru că „unii nu înțeleg nici măcar ce se întâmplă în Parlament” cu privire la „posibilitatea ca MApN să decidă în locul Parlamentului”.
„E o minciună pentru că nu știți să citiți”, a spus el adresându-se parlamentarilor AUR, SOS și POT.
„În fiecare an, toate cele 32 de țări NATO aprobă comandantului NATO de a gestiona forțele de intervenția rapidă pe teritoriul național. Asta e la punctul doi. La punctul trei nu este vorba despre a băga România în război, nici de a deveni țintă, nici de a deveni mai slabi. Probabil că de asta sunteți cei de la AUR, SOS și cum vă mai numiți supărați astăzi.”
El a spus că ceea ce se supune la vot „este o sporire a capacității de apărare a României”.
„Pentru a deveni mai puternici, pentru a descuraja mai mult, e nevoie și de capacități tehnice de apărare. Acestea ridică gradul de descurajare al celor care se uită cu ochi sticloși spre România. Probabil de asta e gălăgie, pentru că atunci când nu mai ai argumente pui niște oameni să facă gălăgie. O astfel de decizie e luată în forul suprem în Parlament, CSAT a fost consultat, iar președintele României propune Parlamentului. Argumentele că nu aveți timp să citiți sunt argumentele unor oameni slabi”, a spus Miruță.
„Când e responsabilitate? Când țipați că se iau decizii la care nu luați parte sau când țipați când trebuie să luați decizii?”, a întrebat el retoric.
„Ce faceți azi demonstrează o incapacitate de a înțelege, vă bateți joc de români și dați apă la moară celor care vă susțin din afara României”, a încheiat ministrul Apărării.
Actualizare 17:30 - Preşedintele AUR, George Simion, a declarat că parlamentarii săi nu vor vota și nu-și vor da acordul pentru aprobarea deciziei CSAT, referindu-se la ea ca la „scrisorile şi garanţiile lui Nicuşor Dan venite de la domnul Grindeanu şi din alte părţi insalubre ale politicii româneşti”.
El i-a transmis un mesaj şi ambasadorului SUA la Bucureşti, căruia i-a cerut să fie un aliat al românilor, nu un stăpân.
„Dragi români, jurământul nostru de credinţă a fost şi este faţă de poporul român şi nu faţă de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ şi anunţăm că nu putem vota şi nu ne dăm acordul pentru scrisorile şi garanţiile lui Nicuşor Dan venite de la domnul Grindeanu şi din alte părţi insalubre ale politicii româneşti”, a spus liderul AUR de la tribuna Parlamentului.
Actualizare 17:20 - 297 de parlamentari s-au întrunit în ședință comună.
Discursul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, este întrerupt de parlamentarii opoziției cu huiduieli, fluierături și vuvuzele. Ei au afișat pancarte pe care scrie „Noi vrem pace, nu război”, timp în care fac transmisiuni în direct pe rețelele de socializare și bruiază ședința Parlamentului.
„Ne aflăm într-un context de securitate internaţional fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Acest cumul de tensiuni obligă Uniunea Europeană şi NATO să îşi adapteze rapid şi realist abordările economice şi militare. România, ca stat membru al ambelor structuri, are nu doar dreptul, ci şi responsabilitatea de a contribui activ la consolidarea securităţii regionale, în special în zona Sud-Estul Europei şi la Marea Neagră”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a menţionat că poziţionarea României pe flancul estic îi oferă ţării un rol esenţial în contracararea riscurilor de securitate, iar acest rol nu poate fi asumat doar declarativ, ci prin decizii concrete şi coerente.
„În acest cadru, aprobarea solicitării Statelor Unite reprezintă un gest firesc şi necesar. Este un semnal clar că România îşi respectă angajamentele şi că este un partener serios, capabil să contribuie efectiv la securitatea proprie şi a aliaţilor săi”, a explicat preşedintele Camerei Deputaţilor.
El a subliniat că o alianţă puternică se bazează pe încredere reciprocă.
„O alianţă puternică se bazează pe încredere reciprocă şi consecvenţă. Ezitările sau retragerile din faţa responsabilităţilor asumate slăbesc relaţiile dintre aliaţi şi pot genera vulnerabilităţi periculoase. Principalul nostru aliat strategic este cel care continuă să asigure cea mai solidă umbrelă de securitate în faţa ameninţărilor externe. Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a adus României beneficii majore: integrarea în NATO, sprijin pentru intrarea în Spaţiul Schengen, stabilitate, securitate şi protecţie într-o regiune marcată de conflicte”, a transmis Grindeanu.
El a precizat că suveranitatea se construieşte prin stabilitate şi alianţe solide.
„Astăzi pacea şi siguranţa de care ne bucurăm sunt, în mare măsură, rezultatul acestui parteneriat. Votul pentru această decizie este un vot pentru siguranţa reală a României. Este o dovadă de responsabilitate, de consecvenţă şi de maturitate ca stat aliat. Suveranitatea autentică nu se construieşte prin izolare sau gesturi simbolice, ci prin stabilitate, alianţe solide şi decizii care protejează interesul naţional pe termen lung”, a mai declarat Sorin Grindeanu.
Actualizare 16:30 - Parlamentari SOS și PACE au făcut scandal la ușa Comisiei de Apărare după ce au cerut accesul la ședință și nu li s-a permis.
Actualizare 13:30 - Președintele Nicușor Dan face declarații după ședința CSAT:
- Am discutat despre situația din Orientul Mijlociu din perspectivă militară
- Am discutat despre situația românilor din zonă. Am avut o expunere a doamnei ministru Oana Țoiu. Din zonă au revenit în țară 5.600 de oameni, dintre care 3.700 ajutați de autorități.
- Am discutat și despre partea politică a acestui conflict. România și UE încearcă să oprească acest război.
- Al doilea punct de pe ordinea de zi a vizat situația economică și consecințele războiului - creșterea prețurilor la combustibili. Am avut o expunere a ministrului Energiei și discuții cu primul ministru despre diferite scenarii. În ceea ce privește gazul Guvernul a adopta deja o schema de plafonare.
- Punctul al treilea - dizlocarea temporară a unor echipamente și forțe militare SUA în România. E vorba de avioane de alimentare, echipamente de monitorizare și de comunicații satelitare, în corelare cu scutul de la Deveselu. Aceste echipamente sunt defensive și nu au armament propriu-zis.
- În măsura în care Parlamentul aprobă, ele vor fi dislocate în baza parteneriatului România - SUA și e similară cu colaborarea pe care o au alte țări NATO.
- Am trimis o scrisoare Parlamentului și vom avea o dezbatere în această după amiază.
- Echipamentele sporesc securitatea României.
- Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare. Țara lor este o țară sigură.
Actualizare 12:20 - Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării s-a încheiat după aproximativ trei ore.
Este de așteptat ca Administrația Prezidențială să prezinte în scurt timp concluziile discuțiilor.
Actualizare 9:30 - Ședința CSAT a început
Ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de președintele Nicușor Dan, a început la Palatul Cotroceni.
Pe agenda discuțiilor e inclusă situația din Orientul Mijlociu și implicațiile acesteia pentru România.
La ședință participă premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării, vicepremierul Radu Miruță, ministrul Afacerilor Interne, vicepremierul Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, ministrul Economiei, Irineu Darău, ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.
Actualizare, 10 martie, ora 16:03 - Agenda CSAT
Administrația Prezidențială a anunțat marți după-amiază că președintele României, Nicușor Dan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru miercuri, 11 martie 2026, la ora 09:30, iar temele de pe agendă sunt:
- situația din Orientul Mijlociu. Implicații pentru România;
- evaluarea impactului evenimentelor din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România;
- analiza dislocării temporare pe teritoriul României a unor capabilități militare.
Știrea inițială:
Ședința CSAT de miercuri are loc în două contexte importante: escaladarea atacurilor din Orientul Mijlociu și vizita la București a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, în această săptămână.
Pe 5 martie, aflat în vizită în Polonia, președintele Nicușor Dan a declarat că nu va convoca deocamdată CSAT în urma atacurilor din Iran și din alte țări învecinate, întrucât situația nu pune în pericol direct și imediat România.
Declarația sa venea la o zi după ce, pe 4 martie, facilitățile de la baza navală de la Deveseu, județul Olt, au constribuit la interceptarea unei rachete îndreptate către Turcia în primul atac, venit dinspre Iran din ultimele zile.
„Sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice și-a demonstrat eficacitatea, iar România joacă un rol central în această arhitectură de securitate. Baza Aegis Ashore de la Deveselu, alături de radarul din Turcia, facilitatea din Polonia și navele americane echipate cu sistemul Aegis formează o apărare stratificată și robustă pentru întregul spațiu euro-atlantic”, a transmis Ambasada României la NATO, pe 6 martie.
Reprezentanța României a mai scris: „Deși în urmă cu 15 ani existau voci care susțineau că Iranul nu ar avea capacitatea de a amenința zona noastră cu astfel de rachete, evenimentele recente au demonstrat clar contrariul.”
Potrivit Euronews, CSAT „va analiza o cerere venită din partea Statelor Unite marți, 10 martie 2026. Americanii ar vrea să folosească baza de la Mihail Kogălniceanu pentru eventuale intervenții în Orientul Mijlociu”.
La baza de la Mihail Kogălniceanu sunt staționați militari americani, iar, în timpul conflictului din Afghanistan, SUA au folosit baza pentru tranzit de oameni și echipamente.
În plus, Ministerul Apărării de la Ankara a transmis marți, 10 martie, că în urma consultărilor cu aliații din NATO, un sistem Patriot urmează să fie operaționalizat în Malatya, zona centrală a țării. La est de Malatya se află Iran.
Pe de altă parte, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 9 martie, președintele Franței, Emmanuel Macron, aflat în vizită în Cipru, țară vizată de un atac cu rachete din Iran, a invocat o „misiune internaţională pur defensivă” care să „redeschidă” Strâmtoarea Ormuz.
În același timp, șase state europene au anunțat formarea unui scut militar de apărare a Ciprului, țară membră a Uniunii Europene. Este vorba despre Italia, Grecia, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia și Olanda.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
