Ministrul de Externe al Iranului: Rusia și China oferă sprijin „politic și în alte moduri”
Ministrul de iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat vineri într-un interviu pentru postul de televiziune american NBC că Rusia și China „sprijină politic și în alte moduri” republica islamică, însă nu a dat exemple ale acestui sprijin.
El a lăsat să se înțeleagă că ar putea fi vorba despre un sprijin militar, însă, din nou, nu a dat detalii.
Cooperarea militară între Moscova și Teheran „nu a fost niciodată un secret”, a spus el.
Întrebat dacă Teheranul a primit ajutor militar din partea Moscovei și a Beijingului de la începutul atacurilor americane și israeliene, care au început pe 28 februarie, Araghchi a spus doar că acesta „a fost întotdeauna furnizat”. El a refuzat să ofere orice fel de detalii despre cooperarea cu alte țări „în plin război”.
În același interviul, oficialul iranian a declarat că Iranul nu a luat decizia de a începe un război cu vecinii săi.
„Nu am atacat vecinii noștri. Nu am atacat țările musulmane”, a spus Araghchi. „Am atacat ținte americane și baze americane, instalații americane, care, din păcate, se află pe teritoriul vecinilor noștri.”
El a mai spus că a discutat cu miniștrii de externe ai acestor țări pentru a le explica că ele nu sunt ținta atacurilor.
România a cerut ajutorul Emiratelor Arabe Unite în cazul repatrierilor
Prim-ministrul Ilie Bolojan a discutat vineri dimineață cu șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite.
El i-a mulțumit personal șeicului și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.
„Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă”, spune Guvernul într-un comunicat.
Astfel, spune Executivul, cei doi lideri „au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune”.
De asemenea, premierul român „și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite” și „a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile”.
Azerbaidjanul își retrage diplomații din Iran
Azerbaidjanul își retrage diplomații din Iran, pentru propria siguranță, a declarat ministrul de externe Jeyhun Bayramov.
Vor fi evacuați atât angajații din ambasada de la Teheran, cât și din consulatul general din Tabriz, în nord-vestul Iranului.
Anunțul a venit după ce patru drone iraniene au rănit patru persoane în exclava Nahicevan, fiind lovit inclusiv aeroportul, iar o alta a căzut lângă o școală din satul Șekerabad, potrivit ministerului de externe de la Baku.
Președintele Ilham Aliev a declarat că „Iranul a comis un act de terorism împotriva statului Azerbaidjan”.
„Oficialii iranieni trebuie să ofere o explicație părții azere, trebuie să prezinte scuze, iar cei care au comis acest act terorist trebuie trași la răspundere penală”, a declarat Aliev la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate.
Qatarul avertizează cu privire la exporturile de energie
Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea „distruge economiile lumii”, dacă toți exportatorii de energie din Golf vor opri producția în câteva zile, lucru care va duce prețul petrolului la 150 de dolari pe baril.
Chiar dacă războiul s-ar încheia imediat, Qatarului i-ar lua „săptămâni sau luni” să revină la un ciclu normal de livrări după atacul cu drone iraniene asupra celei mai mari fabrici de gaz natural lichefiat, a mai spus el pentru Financial Times.
Qatarul, al doilea producător mondial de GNL, a fost nevoit să declare forță majoră săptămâna aceasta după atacul asupra complexului Ras Laffan. Oficialul a mai spus că nu a fost stabilită încă amploarea pagubelor și că nu se știe cât vor dura reperațiile.
„Dacă ne întoarcem peste o săptămână, poate că efectul va fi minim; dacă va dura o lună sau două, va fi altfel.”
De asemenea, ministrul a susținut că prețurile petrolului brut ar putea urca la 150 de dolari pe baril în două-trei săptămâni dacă petrolierele și alte nave comerciale nu vor putea trece prin Strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă comercială cheie prin care trece o cincime din petrolul și gazul mondial.
„Acest lucru va afecta economiile mondiale”, a spus el. „Dacă acest război va continua câteva săptămâni, creșterea PIB-ului la nivel mondial va fi afectată. Prețul energiei va crește pentru toată lumea. Vor apărea penurii de anumite produse și va exista o reacție în lanț a fabricilor care nu vor putea să furnizeze produse.”