Candidați - schiță de portret

Vârstă: 41 de ani

Funcţii deţinute: procuror la Procuratura de transport (1997-2000); vicedirector al companiei de stat Air-Moldova (2000-2002); avocat (2002-2015).

Andrei Năstase s-a implicat recent în politică, fiind propulsat de mişcarea protestatară împotriva corupţiei din structurile statale şi a „stării de captivitate a statului” pe care o atestă mai mulţi politologi.

Discursul său anunţă obiectivul schimbării „regimului oligarhic” şi a „dictaturii instalate de Vladimir Plahotniuc”, cel care, potrivit lui Andrei Năstase, ar controla şi instituţiile de drept şi mai mulţi magistraţi şi ar fi „capul mafiei din Moldova”.

În ultimii ani, apariţiile sale publice erau legate de mai multe dosare ale oamenilor de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa (deşi poartă acelaşi nume nu sunt rude), care i-au fost clienţi. Cei doi au fost parteneri de afaceri cu Vladimir Plahotniuc, iar din 2011 îl acuză de răfuială politică şi de deposedare de acţiuni pe controversatul politician şi om de afaceri la compania de asigurări Asito şi băncile Victoriabank şi Banca de Economii.

Victor Ţopa şi Viorel Ţopa se află peste hotare înainte de a fi condamnaţi. Viorel Ţopa, fost preşedinte al Băncii de Economii în perioada 1999-2001, a fost condamnat în 2012, după mai bine de zece ani de la comiterea infracțiunii, la opt ani de închisoare pentru delapidarea fondurilor de la BEM, iar recent a fost pronunţată sentinţa într-un alt dosar, pedeapsa cumulată fiind de 15 ani de închisoare. Victor Ţopa, fost şef la Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile şi fost ministru al Transporturilor (2001), a fost condamnat, la zece ani de puşcărie pentru un caz de şantaj şi preluarea de acţiuni la Victoriabank.

Potrivit avocatului Andrei Năstase, dosarele de condamnare sunt în procedură la CEDO.

Avocaţii lui Plahotniuc au respins acuzaţiile aduse de Andrei Năstase şi foştii săi clienţi şi l-au acţionat în judecată pentru defăimare.

De la procuror la director-adjunct al companiei Air Moldova

Andrei Năstase a absolvit, în 1997, Dreptul la Universitatea „A.I. Cuza” de la Iaşi, după care a lucrat până în 2000 la Procuratura de transport, ajutor al procurorului de transport. În 1998, Năstase l-a cunoscut pe Victor Ţopa, iar în 1999 i-a devenit fin de cununie, a povestit liderul Partidului Platformei Demnitate şi Adevăr pentru „Ziarul de gardă”.

În aprilie 2000 Năstase a fost numit vicedirector al companiei de stat Air Moldova. În acea perioadă preşedinte al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile era Victor Ţopa. Acesta din urmă a fost la începutul anilor 1990 director comercial la compania de stat Air Moldova, iar în 1995 a fondat firma Air Moldova International, preluând treptat de la întreprinderea de stat cele mai profitabile curse, a scris în iulie 1999 ziarul „Flux”.

În anul 2000, compania de stat Air Moldova a fost reorganizată. În urma unui contract cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC), o companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din AIR Moldova contra sumei de 2,3 milioane dolari, celelalte 51% erau deţinute de ASAC.

Guvernarea comunistă a anulat acest contract, iar patronii firmei germane s-au plâns la CEDO, a scris „Ziarul de gardă”. Verdictul Curţii de la Strasbourg a venit la finele lui 2008, obligând Republica Moldova să plătească despăgubiri firmei germane de 6,7 milioane de euro. Avocaţii Unistar Ventures Gmbh au fost Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase. Potrivit RISE Moldova, compania germană ar aparţine familiei lui Victor Ţopa.

Potrivit presei apropiate PD, Victor Ţopa şi Viorel Ţopa ar conduce din umbră Platforma Demnitate şi Adevăr, iar Andrei Năstase ar fi executorul directivelor venite de la cei doi oameni de afaceri care ar urmări venirea la putere în Republica Moldova ca să scape de executarea pedepsei penale.

Fostul procuror şi fostul avocat Andrei Năstase (are licenţa suspendată din decembrie 2015) este preşedinte, din 13 decembrie 2015, al formaţiunii politice Platforma Demnitate şi Adevăr ce a rezultat din contopirea mişcării civice cu aceeaşi denumire cu Partidul Forţa Poporului, condus de Nicolae Chirtoacă. Din punct de vedere formal, formaţiunea Forţa Poporului a fost portaltoiul care şi-a schimbat denumirea, programul şi conducerea cedând pârghiile Platformei DA.

Casele şi conturile bancare

Graţie relaţiei cu naşul său, afirmă mai multe instituţii media apropiate democraţilor, Andrei Năstase ar fi reuşit să adune averi impresionante. El a declarat la CEC că deţine zece case, dintre care cinci în satul natal Mândreşti, Teleneşti, una în orăşelul Codu (suburbia Chişinăului), o garsonieră, 11 terenuri (în Durleşti şi Mândreşti), două maşini şi cinci conturi în sumă totală de 32 mii de euro. În acelaşi timp, în ultimii doi ani a obținut venituri de 170 de mii de euro.

O parte din avere a fost trecută pe numele mamei sale, de 76 de ani, şi a soacrei sale, a comunicat Publika TV. Mass-media deţinute sau apropiate de Vladimir Plahotniuc au relatat că Năstase ar fi folosit conturile deschise pe numele mamei sale pentru pretinse operaţiuni de spălare de bani.

Andrei Năstase a declarat pentru „Ziarul de gardă” ca a scris parte de avere pe numele mamei sale pentru a evita un eventual sechestru: „Chiar acum sunt într-un proces de judecată privind încălcarea onoarei şi demnităţii şi nu aş vrea să mă trezesc cu vreun sechestru pe casă, într-o ţară în care justiţia este controlată. Cred că, la vârsta mea, pot spune că sunt realizat, inclusiv financiar, după 13 ani de activitate în calitate de avocat şi consultant, la zeci şi sute de persoane din ţară şi din străinătate”.

El a negat faptul că Victor Ţopa și Viorel Țopa ar contribui la bugetul partidului, a vorbit despre donaţii de la oameni simpli. Oponenții politici l-au criticat pe liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr pentru faptul că a declarat cheltuieli de doar 400 de lei şi donaţii de 650 de lei pentru colectarea de semnături necesare pentru înregistrarea în cursa electorală.

Românul care „pune batista pe țambal”

Liderul Platformei Demnitate şi Adevăr se declară român şi adept al unirii cu România în cadrul Uniunii Europene.

El a fost criticat pentru alierea, în iarna lui 2016, cu pro-ruşii Renato Usatâi şi Igor Dodon pe durata unor proteste stradale coordonate. Din acea perioadă datează declaraţia „se pune batista pe țambal în ceea ce priveşte vectorul geopolitic”. Parte a presei a tălmăcit îndemnul său drept un compromis periculos, sau cârdăşie cu adversarii direcţiei europene de dezvoltare a Republicii Moldova.

„Suntem „condrumeți”, mergem pe același drum. Nu înseamnă că ne-am aliat sau că am făcut asocieri”, a precizat în repetate rânduri Andrei Năstase. În viziunea sa, acum pentru Republica Moldova este primordială de-criminalizarea şi de-oligarhizarea.

Andrei Năstase şi-a declarat disponibilitatea de a negocia un candidat unic al opoziţiei de dreapta pro-europene. Liderul Partidului Platforma Demnitate şi Adevăr a convenit cu fosta ministră a educaţiei Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, să realizez câteva sondaje în baza cărora să rămână în cursă candidatul cel mai bine cotat. Astfel, în opinia lor, candidatul opoziţei de dreapta va avea şanse mai mari să acceadă în turul doi şi să câştige scrutinul prezidenţial.

„Pentru mine funcţia de președinte este importantă ca mijloc de a scoate statul din captivitate, nu mai mult, nu este un trofeu, nu este o ţintă persoanală, este doar un mijloc de scoatere a statului din captivitate, în condițiile în care, toate instituțiile, absolut totul este capturat”, a declarat Andrei Năstase la emisiunea „În Profunzime” de la Pro TV Chişinău.

Are sloganul: Luptăm împreună pentru oameni!

Vârstă: 64 de ani

Funcţii deţinute: preşedinte interimar al Republicii Moldova (11 septembrie 2009 – 30 decembrie 2010); preşedinte al parlamentului (28 august 2009 – 30 decembrie 2010); deputat (martie 1990-martie 1998; 5 aprilie 2009 - prezent); preşedinte al Consiliului Municipal Chişinău (2007-2008); consilier municipal în Chişinău (2007-2009); judecător la Judecătoria sectorului Octombrie (azi Râșcani) din Chişnău (1984-1985).

Impulsiv, neînduplecat, direct, sincer, curajos, sunt câteva dintre adjectivele cu care l-au descris jurnalişti de-a lungul anilor. Se promovează în campanie cu slogane unioniste: „O limbă vorbim, o naţiune suntem, o ţară să fim!” şi „Moldova are viitor în România”.

„Eu sunt unul dintre cei care a muncit foarte mult în primii ani de independență ca să avem un stat de drept şi democratic”, se autocaracteriza în toamna lui 2009, în plenul legislativului, preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu.

Preşedintele PL nu scapă nicio ocazie să aducă aminte cât de mult „a luptat” în anii 1990 ca ţara să preia valorile democratice.

A promovat „varianta zero” la acordarea cetăţeniei

A fost deputat în primele două parlamente alese democratic de după 1990, fiind considerat de presă un reprezentant mai moderat al Frontului Popular.

​

Bunăoară, atunci când s-a votat legea cetăţeniei, în 1991, unii deputaţi frontişti ar fi dorit modelul baltic - unde populaţiei venite în aceste republici în perioada 1940-1990 nu i-a fost acordat acest drept. Fraţii Gheorghe şi Mihai Ghimpu au optat pentru aşa-numita variantă zero, ceea ce însemna acordarea cetățeniei tuturor celor care locuiau la acel moment în Republica Moldova.

În perioada 1994-1998 a fost deputat pe listele Blocului Ţăranilor şi Intelectualilor. Din 1998 conduce Partidul Reformei, care în 2005 şi-a schimbat denumirea în Partidul Liberal. Potrivit agenţiei Basa-press, cel care i-a propus funcţia de lider de partid a fost Anatol Şalaru care abandonase ringul politic în favoarea unui job în Asia Mijlocie. Ghimpu la acea vreme fusese suspendat din calitatea de membru al Partidului Forţelor Democratice, după ce s-a pronunţat pentru unificarea tuturor partidelor de dreapta. „Am plecat la timp din PFD şi din Frontul Popular”, a povestit el mai târziu.

De atunci pledează pentru integrarea ţării în Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană. A cerut în mai multe rânduri evacuarea trupelor ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. În 2003, a participat la protestele împotriva federalizării şi a semnării Memorandumului Kozak.

Shimbarea denumirii partidului şi întinerirea lui, odată cu aderarea lui Dorin Chirtoacă, nepot de pe soră lui Mihai Ghimpu, Partidul Liberal începe să devină din ce în ce mai popular. „Formaţiunea a preluat electoratul pro-românesc al Partidului Popular Creştin Democrat, «îngropat» de Iurie Roșca, acțiunile sale fiind axate prioritar pe recuperarea memoriei istorice și a identității românești, fără a exploata adecvat dimensiunea liberală”, a notat istoricul Octavian Ţîcu.

Urmare a scorului înregistrat la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, Partidul Liberal vine la putere, făcând coaliţie cu PLDM, PD şi AMN. Mihai Ghimpu a fost ales la 28 august 2009 preşedinte al parlamentului, iar din 11 septembrie 2009 a exercitat funcţia de preşedinte interimar al ţării.

„Unirea cu România nu este o prioritate”

Cât timp a fost şef de stat a promovat modificarea Constituţiei, o idee mai veche a lui, de această dată avea o motivare nouă – criza politică şi constituţională iscată de nealegerea în patru tentative în acelaşi an a preşedintelui. De asemenea, Mihai Ghimpu a pledat pentru revenirea istoriei românilor ca disciplină în şcoală şi a făcut mai multe declaraţii considerate unioniste criticate dur de opoziţia comunistă. De fiecare dată Mihai Ghimpu explica că „unirea cu România nu este o prioritate”, nici pentru partid, nici pentru coaliţia de guvernământ şi că „faptul că spui că vorbeşti româna nu înseamnă că vrei unirea cu România”. „Unirea se face doar prin referendum, comuniştii ştiu acest lucru, dar perpetuează această o minciună”, a fost una dintre replicile lui.

Presa a observat că mesajele lui erau mai nuanțate pentru mass-media ruseşti. În februarie 2010, în cadrul unui interviu pentru ziarul „Komsomolskaia pravda”, afirma că subiectul unirii „trebuie pus la păstrare”.

„Avem aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, aceleași tradiţii cu românii, dar chestiune unirii astăzi nu este subiect de discuţii. Ultima vizită a preşedintelui Traian Băsescu în republică, cred că, a pus punctul pe i. El a spus că România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că noi vom fi şi în viitor o ţară independentă întrucât integrarea europeană nu se face cu o ţară inexistentă. Azi trebuie să ne ocupăm cu relansarea economiei şi de reforme”, a spus Mihai Ghimpu pentru „Komsomolskaia pravda”.

El a dus în excursie jurnaliştii la reşedinţele oficiale de la Condriţa şi Holercani, inaccesibile până atunci, a iniţiat transferarea arhivele securităţii la Arhiva Naţională, a creat o comisie de istorici care să studieze crimele comise de regimul comunist totalitar, a decorat persoane condamnate de regimul comunist, evenimente pentru care a fost lăudat de o parte a presei şi criticat de alta care a văzut acţiuni de PR politic.

Decretul, legea cazinorurilor şi rolul PL la guvernare

Dar evenimentul cu care va rămâne în istorie este decretul cu privire la declararea datei de 28 iunie zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice şi a regimului totalitar comunist. Decretul a scandalizat opinia publică din ţară şi a provocat reacţii dure la Moscova.

O consecinţă a lui a fost blocarea livrărilor de vin în Rusia, zeci de tiruri rămânând în vamă. Primarul Moscovei Iuri Lujkov a chemat la boicotarea mărfurilor moldoveneşti, iar şeful Serviciului sanitar Rosspotrebnadzor, Ghenadi Onişcenko, a spus că vinul oprit în vamă „poate fi utilizat doar pentru a vopsi gardurile”. Curtea Constituţională a declarat neconstituţional decretul. Recent Mihai Ghimpu a spus că decretul a fost o manifestare a unionismului său.

În octombrie 2009 l-a propus pe Corneliu Ghimpu, un alt nepot al său, la funcţia de guvernator al BNM. Acest pas ce putea deveneni conflict de interese nu a fost pe placul celorlalți coechipieri de alianţă, iar Mihai Ghimpu şi-a retras propunerea.

În perioada cât a deţinut interimatul funcţiei de preşedinte a semnat controversata lege cu privire la cazinouri ce ar fi adus prejudicii statului de circa 6 milioane de lei. Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, iar Mihai Ghimpu a dat vina pe preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

Atât în timpul crizei politice din 2013, cât şi ulterior Mihai Ghimpu a declinat responsabilitatea pentru actul guvernării, susţinând că rolul liberalilor este unul minor, că nu controlează instituţiile-cheie. „Eu nu am nimic cu tot ceea ce se întâmplă în această republică, absolut. Ba din contra, eu pot fi nemulţumit că lupt de 26 de ani şi lumea votează pe alţii, lupt ca Don Quijote cu morile de vânt”, declara el în august 2015 pentru Europa Liberă.

Relaţia cu presa şi cu societatea civilă

Dar mai mulţi oponenţi i-au reproşat că nu este aşa de idealist şi dezinteresat material precum pretinde. Numirea fostului procuror Anatolie Donciu şef la Comisia Naţională de Integritate, la sfârşitul anului 2012, a iscat un adevărat scandal. Donciu a ajuns la şefia instituţiei menite să verifice averile demnitarilor fără a-şi face publice şi a-şi înregistra la Cadastru propriile proprietăţi. Acest post era rezervat reprezentanţilor societăţii civile, iar mai multe organizaţii neguvernamentale i-au cerut demisia. Preşedintele PL a insistat ca Donciu să rămână în funcţie.

„Societatea civilă nu răspunde în fața alegătorilor”, a argumentat el.

Mihai Ghimpu a spus că Donciu ar fi victima unei răfuieli politice și a acuzat presa că ar fi mânată de interese obscure și de goana după senzațional. Aceeaşi explicaţie a avut şi în timpul crizei politice din 2013, cauzată de tăinuirea unui omor la vânătoare.

În cel de-al doilea caz preşedintele PL a numit presa „cumpărată şi răscumpărată, care manipulează oamenii şi-i ţine în mizerie şi sărăcie”.

Cele mai influente ONG-uri de media i-a cerut lui Ghimpu să-şi ceară scuze, considerând declaraţiile „un grav derapaj de la normele democratice”.

În perioada mai 2013 – iulie 2015 PL a fost în opoziţie. „Nu vrem să participăm la o guvernare care fură poporul. Atunci când nu poţi schimba nimic ce poţi schimba?”, spunea el în septembrie 2013, pentru Pro TV.

După alegerile din noiembrie 2014 a insistat cu anchetarea imparţială a furtului miliardului şi cu numirea unui procuror european. Ceilalți colegi de alianță au vorbit despre un şantaj politic. Înainte a reveni la putere, liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, a declarat că nu va renunța la politica sa de opoziție atâta timp cât primarul din Orhei, Ilan Shor, nu va fi arestat.

A spus că liberalii nu vor face niciodată coaliţie cu comuniştii şi socialiștii. Aceste afirmaţii au fost date în scurt timp uitării, au afirmat unii critici. Iar atunci când Maia Sandu, propusă la şefia guvernului de PLDM, a cerut demiterea guvernatorului BNM şi a procurorului general şi aducerea unui procuror european, Mihai Ghimpu a fost cel care a criticat-o cel mai tare, folosind un limbaj sexist. Prim-ministru trebuie să se supună fracțiunilor care îl propun, și să „nu fie rege în țara”, a argumentat el.

„Nimeni dintre liderii alianţei nu putea să exprime mai bine decât domnul Ghimpu ce se doreşte de la prim-ministru – să fie un simplu executor, un preşedinte al şedinţelor guvernului”, a comentat analistul Igor Boţan la Europa Liberă. x

Acest tip de discurs a fost criticat de presă şi de cetăţenii care au ieşit în număr mare la proteste.

„Domnule Ghimpu, ați spus că nu coborâţi din copac până când Shor nu va fi arestat? Am auzit că totuși v-ați dat jos, doar că aţi ajuns direct în buzunarul lui Plahotniuc. Cum e acolo? E călduț şi bine?”, a fost un mesaj adresat din închisoare de Vlad Filat, prin intermediul celor care-i îngrijesc pagina pe Facebook.

Nici Plahotniuc nu e vacă sacră, nici Filat, care a adus banca statului din profitabilă la faliment, a replicat liderul liberalilor.

Nu doar Filat l-a acuzat pe Ghimpu că ar face echipă comună cu democraţii, mai mulţi analiștii şi lideri de opinie au atras atenţia că cel mai pro-român politician de la guvernare ar fi agonisit averi în ultimii ani, inclusiv din contracte cu întreprinderi de stat, iar acest fapt a „scăpat” de vigilența instituţiilor de drept despre care se afirmă că ar fi controlate de controversatul politician şi om de afaceri Vladimir Plahotniuc. Ghimpu deţine oficial o treime dintr-o benzinărie de la marginea Chişinăului. Partenerii lui de afaceri, care au înregistrat alte firme inclusiv în fostul sediul al partidului, ar fi vândut carburanţi Căilor Ferate şi întreprinderilor municipale controlate de liberali. „Ziarul de gardă” a scris că aceste fapte fac obiectul unui într-un dosar penal în care figura şi fratele primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al PL, şi nepot lui Ghimpu.

Aceeaşi publicaţie a scris că în luna septembrie 2016 Mihai Ghimpu ar fi negociat preluarea Noroc TV şi Radio Noroc, informaţie dufuzată de PCRM negată de purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Puşcaş. „Deocamdată este doar, să-i spunem aşa, un contract de scurtă durată”, a afirmat la rândul său Artur Bânzaru, unul din co-propietarii Noroc Media.

De fiecare dată când era întrebat de afaceri de jurnalişti Mihai Ghimpu era expeditiv.

Ghimpu a mai declarat că deţine două apartamente, unul achiziţionat recent, o maşină Mercedes şi patru loturi de pământ în suprafaţă totală de un hectar.

Revenirea la discursul unionist a lui Mihai Ghimpu, potrivit unor observatori, ar fi de natură oportunistă şi pragmatică pe fundalul scăderii popularităţii sale şi a compromiterii ideii de integrare europeană.

Are sloganurile: Moldova are viitor în România/ Uniţi pentru Unire!